Page 86 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 86
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Noul sistem de
Fiecare localitate, unitate, ioc de muncă —
BINE GOSPODĂRITE, ORDONATE ŞI CURATE formare a preţurilor clor, iar bibliotecara Lu- ţ
cia Jarnea a abordat as
pecte ale ideologiei ge
(Urmare din pag. 1) producţiei întocmite pe ra neraţiei paşoptiste.
O IMPORTANTĂ LUCRARE muri, întreprinderi şi pe es mui
® „Biblioteca vă infor
EDILITAR-GOSPODĂREASCĂ produs, precum şi respec mează“ a fost tema u- GINEA T,
deschis Si
normativelor
tarea
SI DE ÎMBUNĂTĂŢIRE duselor exportate să fie micd-financiare, care econo- • Dezbatere. La Casa nei acţiuni organizate do tura* «duc;
pe - /urgii
au
mai mare faţă de cea sta
A'CIRCULAŢIEI RUflERE bilită pentru consumul in fost extinse la majoritatea de cultură din Geoagiu- către Biblioteca judeţea nizată de
mu nai de
Băi a avut loc
dezbate- nă la Termocentrala Min
tern: cu 10 la sută pentru produselor din economie ti că şi ci
în municipiul Dev-a, in Notăm prezenţa pe şan livrările pe relaţia DC şi asigură condiţiile necesare rea „E p oca Nicolae tia. In cadrul manifes tă. în cad)
nifestări,
perioada tării, care a suscitat un
tr-un timp record de cinci tierul bunei gospodăriri a cu 6 la sută pe CTS « pentru buna aplicare a Ceau.şescu — .şi echili- pronta om
intense
unei
zile, s-a realizat o impor numeroşi oameni ai mun Pentru materii prime, pre noilor preţuri de produc braţe dezvoltări a tu real interes din partea X Mai, sîi
specialiştilor, a altor oa
tantă lucrare edilitar-gos- cii de la Direcţia jude cum şi pentru produsele ţie, pentru reducerea cos turor zoifclor patriei". meni ai muncii de aici, se organiz;
dezbateri,
podărească şi de îmbună ţeană do drumuri şi po din industria orizontală, turilor de producţie şi ob Aspecte ale ‘amplei dez cetăţenilor
tăţire a circulaţiei ru duri, între care sing. rentabilitatea este de 6 la ţinerea, pe această cale, a voltări a României so prof. Mya Goschlcr a ştiinţifică,
ţinute» de
tiere pe strada Avram Marin Josan, şeful lucră sută, la care se adaugă unei înalte rentabilităţi. cialiste în perioada des prezentat „Surse şi in tice locali’
lancu şi la intersecţia j- rii, Nicolae Gruici, şeful încă 6 la sută dacă pro Ţinind seama do faptul strumente de informare
cesteia cu bulevardul Do- Secţiei drumuri şi poduri dusele respective sînt des că aceste măsuri se apli chisă de Congresul al în domeniul energeticii",
ccbal. Coordonată îndea Păuliş, sing. Lucian Negu- tinate indirect exportului că în mod experimental IX-lea al partidului au prof. Gabriela Marcu
proape de către consiliile lcscu, maistrul loan An- • Produsele destinate con în anul 1088, urmînd ca înfăţişat Viorel Jude, di a adus în atenţie „Cărţi
populare judeţean şi mu dreoiu, muncitorii asfalta- sumului intern şi expor pe baza concluziilor le rectorul casei de cultură în sprijinul ridicării pre
nicipal Deva, lucrarea a lori Gheorghe Chira, Con tului indirect, care în pre gea să fie definitiva şi loan Lai, directorul gătirii profesionale", prof.
concentrat, în ansamblu, stantin Ilinca, Nicolae zent au o rentabilitate de tă .şi supusă aprobării şcolii din localitate. Co Mihaela Tarnovschi a în • 20,0C
forţe umane şi utilaje din Dabu, Grigore Rus, Ion pînă la 6 sută, îşi menţin Marii Adunări Naţionale municările au fost înso făţişat cîteva noi apariţii 20,20 Prio
cadrul Direcţiei judeţene Ghiurcă, Cosma Cătinca- rentabilitatea actuală. pînă la finele lui 1988, ţite de proiecţia unor fil editoriale intrate de cu- mie • 20,
de drumuri şi poduri, Sec nu, Aloisiu Stoica. Pentru colectivele uni este necesar ca toţi facto me documentare — „Sa rînd în fondul Bibliote „Căsnicia
torului de gospodărie co tăţilor economice sînt pre rii de răspundere cu atri tul de lingă inimă — cii judeţene. de I. D.
în paralel, a fost trans
munală şi locativă din ca portat pămînt în spaţiile văzute, ca o consecinţă a buţii în acest domeniu să Scornicesti", „Ecouri în mieră tv.
drul consiliului popular destinate zonelor florale, noului sistem do formare acţioneze cu consecvenţă cîmpia plinii". • Consfătuire. O ma jurnal •
municipal, S. I. R. D. S. C., s-au plantat panseluţe şi a preţurilor, o serie de a- pentru a asigura reuşita nifestare de o deosebită rea progr
I.J.T.L., G.I.G.C.L. şi arbori ornamentali, s-au vantaje, dintre care amin deplină a acestei noi per • Concurs „Cine ştie, amploare pe tema „Me
I.T.A. montat indicatoare de cir tim: • Beneficiile realiza fecţionări a mecanismului răspunde". „Contribuţia todica informării şi do
O dată cu modernizarea culaţie. Zi-lumină au fost te suplimentar, pe seama economico-financiar prin secretarului general al cumentării tehnico-ştiin-
şi lărgirea străzii Avram reducerii costurilor do pro îmbunătăţirea sistemului partidului, t o v a r ă ş u l ţifice în domeniul meta
lancu, pe o lungime de prezenţi la înfrumuseţa ducţie peste sarcina pla de formare a preţurilor, Nicolae Coauşescu, la lurgiei" a av'at loc ia
360 metri, inclusiv a in rea zonei factorii cu res nificată, rămîn la dispo să urmărească permanent dezvoltarea creatoare a Olubul „Siderurgistul"
tersecţiilor, după proiec ponsabilităţi în domeniu ziţia întreprinderii respec- şi să soluţioneze proble concepţiei cu privire la din Hunedoara. Cu acest DEVA :
tul ing. Aurel Popa din din cadrul consiliului live • în primul an aces mele care apar în proce rolul şi locul P.G.R. în prilej au prezentat comu- ţ via (Tai
cadrul I.P.I-I., s,a realizat popular municipal. te beneficii rămîn la dis sul de experimentare. Co societatea noastră socia nicări ing. Maria Sav.u — i neaşteptat
NEDOARd
o bună legătură rutieră în S-a reuşit ca în numai poziţie integral, iar în ur lectivele muncitoreşti din listă" a fost tema con 'Ministerul Metalurgiei, J SOH'”*V I-]
tre bulevardul Decebal cu câteva zile, printr-un efort mătorii patru ani — 80 la judeţul nostru, toate uni cursului „Cine ştie, răs ing. Aurel Danilov — ) A ¡.nor
străzile Dr. Petru Groza de voinţă, prin responsa sută din volumul lor • tăţile economice hunedo- punde" organizat de în J.N.I.D., ing. Alexandru L (ft„ tn •
şi Aurel Vlaicu. Au fost bilitate civică şi simţ Beneficiile respective se rene sînt conştiente că treprinderea cinemato Todor — Centrul de cer- / dc gradul
(Fiat
I-II
concentrate aici formaţii gospodăresc — această zo utilizează potrivit legii. măsurile stabilite asigură grafică judeţeană şi cine cotări siderurgice I-Iune- 1 ŞANI: M<
de lucru din cadrul sec nă a oraşului să capete înfăptuirea programelor o cointeresare sporită în matograful „Dacia" din doara, prof. Maria Razba l riilc I-II
ţiilor de drumuri din un aspect nou, modern. de perfecţionare a organi creşterea eficienţei econo Haţeg. Manifestarea a — Biblioteca judeţeană t rele (7 prem
I-II
N
Orăştie, Hunedoara şi De zării şi de modernizare a mice şi a rentabilităţii. fost întregită cu imagini Deva, dr. ing. Alexan- ? raonul —
va. ESTERA SiNA dru Pop — Institutul ju- 1 nirea); j
ale filmului documentar deţean de proiectări. Au ţ aur, na ga
Comuna Burjuc. DUMINICĂ, NUMEROŞI „Partidul. Patria. Po fost organizate, de ase- i VULCAN:
(Lut
gara
porul".
CETĂŢENI AU PARTICIPAT LA menea, o expoziţie de J NEA : (?V r
zborul
carte pe tema „Informa- ţ
ACŢIUNILE DE INTERES OBŞTESC • Simpozion. Tipogra re — cercetare — pro- 4 NOASA: .
fia din Deva a fost gaz ducţie" şi un stand cu / 40 dc boţ
da simpozionului „140 (Muu/* (tor
Ploaia şir vremea rece rarea şi consolidarea po vânzare. i Inceiv /iii
nu i-au împiedicat, dumi dului de peste Valea Lă- de ani de la revoluţia BRAD: >
în metro i
organizat
de
1848"
din
nică, pe . cetăţenii din săului, la alte obiective. Biblioteca judeţeană. Des • Instruire. La Pala şic); OR/
Burjuc să participe la exe S-au distins prin hărnicie tul culturii din Deva a no (Patri
I-
seriile
cutarea unor acţiuni de deputaţii Ionel Costa, pre importanţa eveni avut loc o utilă instruire C1EOAG1U
i nlergs obştesc. Mobili si Marcel Crăciun, cetăţe mentului aniversar a a bibliotecarilor de la d ut un c
nii Octavian Mura, Gheor vorbit prof. Vasile Io- bibliotecile specializate de cui tur
zaţi. de biroul comitetului ghe Gherman, Miron Vlad, naş de la Filiala Deva a din întreprinderi şi insti Aripi sprt
comunal de partid, do de Gheorghe Mura, Cornel Arhivelor Statului. La tuţii. Cu acest prilej au BRAZI:
putaţi; numeroşi cetăţeni seriile I-
Stoica, Elena Tudosin, rîndul său, prof. Ana fost prezentate şi con Cinc este
au,muncit la curăţatul pă Traian Furdui, Iosif Ma- Maria Mărilă a prezen cluziile desprinse în ur (Casa de
şunii* din faţa sediului riş, Iosif Băşteanu, Sabin tat personalitatea lui ma controlului efectuat MERI A :
C.A.P. si la înălţarea gar Burza, Marioara Negru, Avram lancu, conducăto în 107 astfel dc unităţi tită (Mui
fartă-no
dului in jurul incintei Marţiana Vlad, Ana Lu- rul revoluţiei de la 1848 precum şi regulamentul (/ "mina).
fermei zootehnice, la repa- gojan, Ionel Stana şi alţii. din ■ Transilvania, oglin — cadru de organizare
* F.IM.P.S. IIrad. Aspect din sala pentru croi tnixt, dită in literatui’ă si fol si funcţionare a acestora.
unde lucrează cu hărnicie formaţia fruntaşa condusă do
Marioara David.
Funcţionarea noii capacităţi de
Numerel
producţie ia parametrii proiectaţi întărirea rîndurilor partidului - componentă majoră a preocupării tragerea
„Primă vot
prilie 108>
(Urmare din pag. 1) liştii de la „Independenţa" )•
Extr.I:
Sibiu (furnizorul utilaje pentru creşterea rolului conducător in toate domeniile 71, 72, 30,
gice la prima dintre cele lor) munceau cu dăruire Extr. a
două linii de formare me şi pricepere maistrul Adal- 10, 20, 75
canizată. La cea de a doua bert Vereş, un tînăr care (Urmare din pag. 1) riatul comitetului muni în acest cadru larg dc şi funcţionari. Membrii 59, G6.
Extr. a
linie, după finalizarea pînă nu de mult fusese cipal de partid asupra sta preocupări organele dc de partid reprezintă a- 60, 12, 5.
instalaţiilor do acţionare, lăcătuş, tot atît de tinerii extinderea acţiunilor şi diului îndeplinirii sarcini partid au acordat o aten proape 30 la sută din popu 11, 14.
Extr. a
vom începe probele teh turnători formatori Vasile iniţiativelor valoroase in lor dc plan. Rezultate bune ţie sporită creşterii nume laţia majoră si aproape 36, 15, 39
nologice, termenul limită Pop, Cornel Grama, Vasile acest domeniu, creşterea dau si şedinţele comune rice şi calitative a rin du 45 la sută din populaţia 26, 2.
fiind 30 aprilie a.c. Man şi echipa de ia me răspunderii organelor şi ale organelor de partid rilor partidului. în cursul ocupată. Ponderea femei FA 2
Extr. a
însoţiţi de şeful echipei canicul şef, coordonată de cadrelor de partid şi de cu consiliile oamenilor anului 1987, organizaţiile lor care au calitatea de 74, 53, 2.
de formatori Cornel Ru- sing. Nicolae Popa. Gu to stat pentru buna desfă muncii sau birourile exe de bază au primit 545 noi membru al partidului a Extr. a
joiu, secretarul organiza ţii realizau formarea şi şurare a activităţii în toa cutive ale acestora, care membri, din cele mai di ajuns la 22,52 la sulă din 16, 5, 67.
Extr. a
ţiei de partid din secţie, turnarea seriei zero a re te domeniile şi sectoarele. întrunesc cadre de partid verse domenii de activita totalul femeilor, 37,16 la 47. 12. 44,
am parcurs întregul flux perelor. Se aştepta rezul S-a permanentizat, de ase şi economice bine pregă te. Din totalul acestora, sută din cel al femeilor Fond to
de producţie. Topitorii Au tatul probelor supuse con menea, practica informă-- tite. capabile să ajute la 76,14 la sulă provin din ocupate şi 38 la sută 1 499 710 1
1
rel D»dan şi loan Bardan trolului tehnic de calita iii lunare în adunările ge adoptarea unor hotărîri rîndul muncitorilor, 3,66 din efectivul * organizaţiei
au ţinut să remarce fap te, rezultat care a venit nerale şi plenarele comi şi măsuri temeinic funda la sută din rîndul ţărani municipale. Şi după cri
tul că, în cursul primului astfel formulat: „Aţi lu tetelor dc partid asupra mentate, precum şi moda lor şi 20,18 la sulă din teriul vîrstei structura or
trimestru al acestui an, la crat perfect, băieţi !“ — realizării sarcinilor din lităţile adecvate de acţiu rîndurile inginerilor, teh ganizaţiei municipale este
linia de formare la sol dat de Sabin Băişanu. hotărîri, legi şi progranle, ne pentru înfăptuirea lor. nicienilor, economiştilor, corespunzătoare, x-eflectînd
s-au atins parametrii de _ în trimestrul I al a- prezentarea de rapoarte De asemenea, comitetul cadrelor din învăţămînt, şi din acest punct do
Pentru
funcţionare proiectaţi. Şi nului viitor va trebui ca asupra activităţii proprii, municipal de partid a fo sănătate şi altor categorii. vedere structura popu Ji rece i
tot aici a avut loc o pre secţia noastră -să atingă modalitate care a deter losit cu eficienţă sporită Important este şi faptul laţiei. **crloadă
mieră absolută: turnarea capacitatea prevăzută prin minat creşterea răspunde activul de partid, comisii că mai bine dc jumătate Paralel cu activitatea de hi ii va
unui reper de 5 200 kg proiect — menţiona, în rii comuniştilor, indife le şi consiliile pe proble din noii membri de par primire, organele de partid vor seim
cu ca raci
(batiu pentru ciocan de încheiere, ing. Tiberiu rent de funcţie, pentru me şi domenii de activi tid sînt femei, iar peste au acordat atenţie spo în specii
forjă), piesa de performan Crişan. Avem încredere în transpunerea în viaţă a o- tate în efectuarea unor două treimi provin din rită muncii de educare Viintul v;
ţă .stabilită prin proiect forţele noastre, ale comu bligaţiilor cc le revin din studii, controale şi dezba rîndurile organizaţiilor comunistă a membrilor de moderat,
minime '
fiind de 3 000 kg. „Sîntem niştilor cum sînt loan Mo- documentele de partid şi teri asupra unor proble U.T.G. Preocupări mai partid, folosind în această între mii
capabili şi vom dovedi că raru, Petru Trif, loan Dan, legile statului. me importante cum sînt. bune în această direcţie direcţie o gamă largă grade, ia
putem turna piese în Aurel Morancea, Ifrapt în vederea asigurării realizarea planului în pro au dovedit organizaţiile de de forme şi mijloace or între 10
mineaţa
greutate de pînă la 8 000 Tomuş ş.a. Funcţionarea unei îndrumări concrete fil teritorial, creşterea pro bază de la unităţile mi ganizatorice şi politico- brumă şi
kg, atît cit ne permite sar noii capacităţi la parame a organelor şi organiza ductivităţii muncii, înfăp niere, I.E. Mintia, I.M.G. educative. în centrul ac Local ce
cina maximă a utilajelor trii proiectaţi reprezintă ţiilor de partid, activul şi tuirea programelor de Bîrcea, întreprinderea de tivităţii de pregătire po- La mu
din dotare — arăta Sabin „oglinda" competenţei pro aparatul comitetului mu modernizare a produc lianţi, Ţesătoria de mă liilico-ideologică a fost pusă fi rece.
noros. I
Băişanu, col mai experi fesionale a tînărului nos nicipal de partid au fost ţiei şi a muncii, realiza tase, brigăzile de con însuşirea temeinică şi a- Vîntul v
mentat controlor de cali tru colectiv. Optimismul repartizate să sprijine co rea producţiei vegetale şi strucţii, I. P. I. C. G. F., plicarea în viaţă a docu din nord
tate din secţie. Bineînţe ifostru rezidă din faptul lectivele întreprinderilor animaliere în unităţile a- G.I.G.G.L., comerţ, coo mentelor Congresului al ţă, cu d
meşteşugăreşti,
perativele
ciură.
les, fără să facem rabat că, în mai puţin de un industriale, agricole, din gricole, perfecţionarea ac XlII-îea şi Conferinţei
de la calitatea turnării". an, am reuşit să fabricăm transporturi, comerţ, sănă tivităţii politico-educative, comunele Şoimuş,Veţel şi Naţionale ale partidului, a
Am asistat, în continua repere pretenţioase pentru tate etc., să participe e- organizarea şi conducerea altele. Din efectivul or
re la efectuarea probelor maşini-unclte, contribuind fectiv la rezolvarea pro muncii de întărire a rîn ganizaţiei municipale, 54,84 orientărilor şi sarcinilor
tehnologice de la prima eu 80 Ia sulă din totalul blemelor cu care se con durilor partidului, a orga ia sută sînt muncitori, date de secretarul gene
linie de formare meca producţiei la exportul in fruntă acestea şi să infor nizaţiilor de masă şi ob 4,03 Ia sută ţărani, 30,58 ral al partidului, tovară
nizată. Alături de specia direct. meze biroul sau secreta şteşti etc. la sută sînt intelectuali şul Nicolae Geauşeseu.