Page 89 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 89
în întîmpinarea Zilei de 1 Mai i
predării în circuitul eco
Fruntaşi pe ţara nomic a materialelor re-
Colectivul muncitoresc folosibilc. Concomitent
de la Mina Coranda- sc are în vedere îndepli- ,
Certej se afirmă tot mai nirea planului de recon-
mult în întrecerea so diţionare a pieselor de
cialistă pe ţară, pentru schimb necesare agrega
a da patriei cantităţi spo telor productive. De la
rite de minereuri com începutul anului, acest
plexe. Evaluîndu-sc re indicator este realizat în )
zultatele dobîndite în proporţie de 103 la sută. ţ
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. trimestru din a- Printre piesele recondi- i
primul
cest an, pe baza crite ţionate se numără roţi de !
SI AL C ON SI LIU LUI P OPU LAB J U O E T E A N riilor stabilite, Mina Co- rulare la macarale, dis
randa-Certej se situează curi pentru frîne, carca
pe primul loc pe ţară se şi axe de diferite di
Anul XL, nr. 9 468 MIERCURI, 27 APRILIE 1983 4 poglni - 50 bani dintre unităţile din in mensiuni, electromagneţi,
greifere cu ghiare şi al
dustria de extracţie şi
preparare a minereuri tele. De menţionat că
lor. în aceeaşi clasifica nate de minereuri com toate aceste depăşiri s-au
re, Mina Deva se situea plexe. obţinut în condiţiile eco
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMÂVARÂ Acum, în preajma sărbă Mai multe cubi oxigen, 8 000 metri
nomisirii a 9
000 metri
ză
locul
al
treilea.
pe
cubi gaze naturale, 9 000
torii Zilei Muncii, în pli
nă „Decadă record în piese de schimb kWh energie electrică.
producţie", minerii şi recondiţionate Toate aceste succese
muncitoreşti
capătă
noi
Toţi factorii - implicaţi preparatorii de la Coran- La secţia alimentarea dimensiuni în aceste zile
da-Certcj şi Deva îşi in
tensifică eforturile în oţelăriilor de la C.S. Hu în care se desfăşoară în
economice
unităţile
toate
acordă
nedoara
cea
în desfăşurarea lucrărilor de pe ogoare muncă, obţin rezultate mai mare se atenţie bunei „Decada record în pro
de înalt prestigiu, asigu-
rînd economiei naţionale gospodăriri a resurselor ducţie". (VASILE GRI-
cantităti tot mai însem materiale, colectării şi GORAŞ, corespondent). i
şi din legumicultură
Din spusele inginerului dimineaţa devreme şi ieşea — este vorba de C-A.P. Creşterea rolului conducător al organelor şi
şef al Cooperativei agri cînd se lăsa întunericul. Pricaz — însămînţările de
cole de producţie Turdaş, Principalul merit în obţi primăvară se află în stadiu
Marin Crişan, am reţinut nerea acestui succes revi de finalizare. S-a încheiat
că aici au fost cultivate în ne lucrătorilor formaţiei aşezarea sub brazdă a se organizaţiilor de partid - cerinţă esenţială
condiţii de calitate 40 de de mecanizare, evîdenţiin- minţei de porumb — cul
ha cu cartofi, 40 de ha cu tură ce ocupă 66 de ha, a
sfeclă de zahăr, 30 de ha sfeclei de zahăr — 45 de a activităţii de fiecare zi
cu plante de nutreţ, 10 ha Comuna Turdas ha, ceapă — 35 de ha şi
cu in pentru ulei şi 46 de de plante de nutreţ pe Din iniţiativa secţiei or ganelor şi organizaţiilor le ale activităţii de fiecare
ha cu porumb, în strictă 40 de ha. Cei ce au reali ganizatorice a Comitetului de partid. zi. în acest scop, .este ne
conformitate cu planul de du-se Martin Vere.ş, Aurel zat această lucrare — Ni- judeţean de partid, recent, Referirile la această vastă cesar să se acţioneze ferm
producţie al acestui an. Lăscoi şi Gligor Vere.ş — colae Mihăilă şi Ştefan la întreprinderea minieră problematică au adus în pentru însuşirea temeini
— încheierea însămîn- cei ce au realizat aşezarea Creţu, coordonaţi înde Petrila s-a desfăşurat un atenţie faptul că realiza că a documentelor de
ţărilor şi efectuarea lor seminţei în sol — intr-un aproape de Ioan Samoiles. nou şi util schimb de ex rea marilor sarcini ce re partid şi legilor ţării, or
la nivel de calitate înalt pat germinativ pregătit cu, inginerul şef al coope perienţă. Au participat se vin colectivelor muncito ganizarea superioară a
se explică prin buna or grădinăreşte de Petru Po rativei — au dovedit hăr cretari cu problemele reşti din judeţ în 1988 şi muncii în vederea înfăp
ganizare a activităţii de pa, Costel Lepădat, Dumi nicie şi grijă deosebită muncii organizatorice ai actualhl cincinal impune tuirii hotărîrilor organe
pe ogoare în aşa fel încît tru Curelar şi alţii. în pentru calitatea semănatu comitetelor municipale şi cu stringenţă creşterea lor superioare şi a pro
nu s-a pierdut nici o cli sprijinul lor au venit — orăşeneşti de partid, apa continuă a forţei şi capa- priilor măsuri, cunoaşte
pă din timpul bun de lu dirijaţi de consiliul unic lui. Din cele 40 de ha des. ratul comitetului munici rea temeinică a sarcinilor,
cru al acestei , primăveri agroindustrial — şi alţi tinate cartofilor au fost
capricioase. La pregătirea mecanizatori ai S.M.A. O- pal de partid Petroşani, Schimb de investigarea profundă a
terenului s-a muncit pînă răştie. TRA1AN BONDOR şefi de sectoare, cadre din realităţii direct la sursă,
noaptea tîrziu, iar semă în cealaltă unitate agri domeniul muncii statutare experienţa valorificarea experienţei
nătoarea intra în brazdă colă din comuna Turdaş (Continuare în pag. a <-a) şi al evidenţei membrilor cu activul judeţean pozitive, examinarea ope
de partid de la municipii rativă a fenomenelor ne
şi oraşe, secretari ai co de partid din gative ele. O atenţie spo
Răspundere deosebită faţă de soarta recoltei mitetelor de partid din domeniul muncii rită trebuie să se acorde
marile unităţi economice în acelaşi timp dezvoltării
ale judeţului, activişti, organizatorice democraţiei interne de
Deşi condiţiile climatice rectorul unităţii, ing. Radu matelor şi ardeiului. Sub alte cadre. partid, conducerii organi
din ultima vreme au pus Bolog, ne-a spus că la fer directa conducere a spe zaţiilor de masă şi obşteşti,
multe probleme legumi mele ce produc legume de cialiştilor, mecanizatorii au Cu o temă generoasă şi citaţii de acţiune a orga consiliilor populare, ridi
cultorilor şi pomicultori- cîrnp s-a terminat culti pregătit grădinăreşte te de mare actualitate „Creş nelor şi organizaţiilor de cării nivelului politic şi
lor, lucrătorii din fermele varea suprafeţelor destina renul şi pentru celelalte terea rolului conducător al partid în conducerea în profesional al comunişti
Asociaţiei economice de te culturilor de ' ceapă, culturi care urmează să organelor şi organizaţiilor tregii activităţi economice lor etc. De asemenea, or
stat şi cooperatiste Deva fie însămînţate sau plan de partid, cerinţă hotărî- şi sociale. Pentru materia ganele şi organizaţiile de
s-au mobilizat exemplar tate pînă la sfîrşitul a- toare pentru îndeplinirea lizarea importantelor o- partid trebuie să acţione
pentru a pregăti în cele A.E.S.C.H. cestei luni şi în prima obiectivelor de dezvoltare biective din minerit, ener ze permanent pentru pro
mai bune condiţii recolta DEVA decadă a lunii mai, cum economico-socială stabi getică, siderurgie, inves movarea unei analize lu
de legume şi fructe a sînt fasolea, tomatele, lite de Conferinţa Na tiţii, construcţii de maşini cide şi constructive a re
acestui an. Ca urmare, vinetele, ardeiul. în para ţională a partidului şt e- etc., prioritar în munca zultatelor dobîndite, dez
s-a reuşit, ca, pînă la a- morcovi, pătrunjel, păstîr- lel, au fost înfiinţate cul xigenţele formulate de to organizaţiilor de partid
văluirea lipsurilor, a cau
ceastă dată, toate lucră nac, sfeclă şi varză tim turile de seminceri (mază varăşul Nicolae Ceauşescu, trebuie să se regăsească zelor care le-au generat,
rile să fie încadrate în purie, iar varza de vară re şi arpagic) pe cele 20 secretarul general al parti organizarea superioară a precum şi pentru stabili
grafice şi să se realizeze s-a plantat, potrivit eşa de ha planificate. dului, la plenara C.C. al producţiei şi moderniza
la un înalt nivel calita lonării făcute, pe 50 la Conducerile unităţii şi P.C.R. din 28—29 martie rea proceselor tehnologice, rea căilor de lichidare a
tiv, ceea ce dă certitudi-. sută din terenurile pre fermelor se preocupă cu 1988" şl cu o organizare ire creşterea productivităţii acestora, afirmarea vigu
nea obţinerii unor recolte văzute. răspundere şi de îndepli- proşabilă, acţiunea s-a muncii şi calităţii produ roasă a spiritului militant,
superioare la fiecare cul O activitate rodnică se dovedit cu adevărat plină selor, aplicarea strictă a revoluţionar şi creşterea
tură. desfăşoară şi la fermele NICOLAE TIRCOB de învăţăminte, de conclu noului mecanism econo răspunderii individuale şi
Referinclu-se_ la stadiul de solarii, unde se lucrea zii, cu reală valoare prac mic, reducerea costurilor colective a membrilor de
acţiunilor de sezon, di ză intens la plantatul to (Continuare in pag a 4-a) tică pentru activitatea or şi sporirea eficienţei ş a. partid şi cadrelor de con
ducere.
Dintr-o atare perspectivă, Din bogatul şi diversul
creşterea rolului conducă conţinut al schimbului de
Repere dintr-un drum al hărniciei! tor al organelor şi organi experienţă dedicat crcşle-
zaţiilor de partid şi ridi
carea nivelului calitativ VALENTIN NEAGU
„Pe anul trecut — ne-a bil ? Se ştie, eficienţa a tidului, tovarăşul Nicolae autoconducere, aceasta este al întregii munci de partid
relatat tovarăşul dr. ing. devenit un capitol priori Ceauşescu, la Conferinţa sarcina tuturor colectivelor reprezintă cerinţe esenţia- (Continuare !n pag. a 3-a)
Alexandru Boşorogan, di tar în orice analiză. Naţională a partidului din dc oameni ai muncii, a
rectorul Antreprizei dc — Pot arăta că, aplicînd decembrie 1987, precum şi consiliilor de conducere !"
construcţii-montaj şi repa o serie de măsuri pentru la recenta plenară a C.C. Cu sprijinul tovarăşului
raţii (A.C.M.R.) Deva — reducerea continuă a con- al P.C.R. din 28—29 martie Petru Stoianov, şeful com
•Kî-am realizat toţi indicn- partimentului O.P.M., am
.¿rii economici principali, trecut în revistă cîteva
fapt ce nc-a permis să A . C . M . R . DEVA din obiectivele finalizate
intrăm cu forţe sporite şi, in ultimul tim.p şi predate
putem spune, cu mai multă la beneficiari, adevărate
siguranţă în 1988, an de repere culese pe un drum «¿vi .-.
cisiv pentru îndeplinirea Ş5 C£3i al hărniciei : o Fabrica de
sarcinilor şi obiectivelor scaune Pîncota (judeţul Mi "i '.Ari
din actualul cincinal. Pe INVESUTIH.0I Arad) © Spaţii lotizare ¡ffSl .... •• ’• •«
•Vvj^Vv*\ tM'-' x- •:
1987 aş dori să amintesc (pentru mobilă) la Beiuş ® i*;*
depăşirea planului de pro sumurilor specifice, cheltu a.c. Am reţinut si nc Dezvoltare cariere Cărpiniş %■■■■■■■■■$ Wmmâi
C
ducţie la construcţii-mon ielile loiale la 1 000 lei sînt far călăuzitor îndem şi Gcoagiu (beneficiar r
taj cu 3,5 la sută, la pro producţie marfă au fost nurile adresate de condu „Marmura" Simeria) o
ducţia industrială cu 6,8 micşorate cu 0,14 lei, iar cătorul iubit : „Trebuie să Drumurile forestiere Roca
la sută, productivitatea cele materiale cu 0,95 lei, facem totul pentru ca, în — Stănconi II, Tomnatec
muncii — 0,5 la sută, pre obţinîndu-se un beneficiu acest an, să nu mai avem — Orăşlie, evitare Chei
cum şi punerea în func suplimentar de aproape 4 întreprinderi care să lu Jieţ partea a Iii-a etc. ©
ţiune a tuturor obiectivelor la sută. Menţionez că şi creze cu pierderi ; dar nu Microhidrocentrala Zeicani
stabilite". în perioada care a trecut numai atît, să acţionăm în ii.
— Ne-ar interesa, tova din 1988 am acţionat în aşa fel încît să se obţină Atelierul de prelucrări prin uşchierc a I. P. R. liaru.
răşe director, cum s-au spiritul sarcinilor şi in maximum de beneficii ! MARIN NEGOITĂ Frezorul Ioan Ardelean obţi ne numai rezultate bune în
muncă.
realizat costurile *de pro dicaţiilor formulate de Aceasta înseamnă auto- Foto NICOLAE GBEORGHIU
ducţie. S-a muncit renta secretarul general al par- gestiune, autofinanţare, (Continuare in pag. a 3-a)
