Page 9 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 9

i ovaraşui wcoiae ueauşescu, împreuna
                                    PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ i
                                                                                                     cu tovarăşa Elena Ceausescu, va face o vizită

                                                                                                                      oficială in Australia


                                                                                               Tovarăşul      Nicolae   Elena  Ceauşescu,  va  efec­  Australiei,   Ninian   Ste-
                                                                                                                                     oficială
                                                                                                                                             în
                                                                                            Ceauşescu,     preşedintele   tua   o   vizită   invitaţia  gu­  phen,  în  a  doua  decadă  a
                                                                                                                                la
                                                                                                                       Australia,
                                                                                                                                                 lunii aprilie .1988.
                                                                                            Republicii  Socialiste  Româ­
            SOCIAUSMlL                                                                      nia, împreună cu tovarăşa  vernatorului   general   al
                             OMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C                                                                                                        J
                isminü           SI LI U LUI POPII IAR JU D ETE AN                                                                                 te  Ca  un  moment  apar­
                                                                                                                                                              simpozionului
                                                                                                                                                        al
                                                                                                                                                   privind   educaţia   mato-
                                                                                              F a p te i c te  im in e ă , m\mm fle rlin te  d e  ta ră    rialist-ştiinţifică   a   ele­
                 Anul XL, nr. 9 448     DUMINICĂ, 3 APRILIE 1988     4 pagini - 50 bani                                                            vilor,   organizat   de
                                                                                                                                                   Inspectoratul   şcolar   ju­
                                                                                                                                                   deţean,  la  Liceul  indus­
                                                                                                                                                   trial  nr.  5  Deva,  a  avut
                    Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de muncă                          Ideile proprii                    ţ    loc   o   acţiune-model,
                                                                                                                                              I    dedicată   aniversării   zi­
                        şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii                şi munca „de echipă j                              lei  de  naştere  a  elevi­
                                                                                                                                                                    invi­
                                                                                                                                                        în
                                                                                                                                                            prezenţa
                                                                                                                                                   lor.
                                                                                                                                                   taţilor  —  directori  ad­
                                                                                                                                                             munca
                                                                                                                          ..Coranda
                                                                                                           municipiului
                                                                                                                                   —  Certe/",  \
                                                                                                in
                        Factor dinamizator al progresului                                      Deva,   centrul  clădire   Impună-  va",  „Valea   Morii-Brad".   Ce   i   juncţi   cu  conducerea   edu­
                                                                                                                                                   cativă,
                                                                                                                                                                      li­
                                                                                                     o
                                                                                               toare,  cu  cinci  niveluri  şl  înseamnă  aceste  obiective  i   ceului,   profesori,   pă­
                                                                                               cu zeci de ferestre mari pentru extracţia şl prepa- 1  rinţi  şi  colegi  —  25  de
                                    şi înfloririi patriei                                   ^  atrage atenţia. Este   Instl-  rarea minereurilor din zo-   ţ i  elevi  născuţi  o  dată  cu
                                                                                                                                                                     luna
                                                                                                                                                   primăvara,
                                                                                                                                                               în
                                                                                            i  tutui de cercetări, Ingine-
                                                                                                                      nele respective se cunoaş-
                                                                                            i  r/'e tehnologică şi de   pro•  te bine. Intrebînd, prole-   1  martie,  au  trăit  o  după-
            In  actuala  etapă  de  con­  forturile   producătorilor   în   diţii  de   eficienţă  cîi   mai   \  iectare   lucrărilor   de  sional, in ce rezidă forţa   \  amiază unică.
                                                                                                   a
           strucţie  socialistă,  mecanis­  direcţia   creşterii   eficienţei   ridicată.   i  construcţii şl instalaţii   pen-  acestui colectiv, realizările  în   atmosfera   festivă
           mul  de  funcţionare  a  eco­  în  toate  fazele  şi  pe  toate   Privită   prin   prisma   a-   j tru minereuri   mnt  '■■■ —   -- —-■--------  creată,   profesorul   Traian
                                                                                                                      sau, maj lui an de an mal consis-
           nomiei  —  aflat  la  un  sta­  treptele   activităţii   econo­  cestor   exigenţe,   putem   a-    pe scurt, dacă nouă tente, ni s-a răspuns cu  Dinorel   Stănciulescu
           diu   de   optimizare   şi,   în   mice.   Plenara   C.C.   ăl   preoia  că,  în  general,  acti­  \   iniţiale   par   p u ţ i n e ,    aerul   firesc   al   modestiei   I   le-a   vorbit   cu   căldură
           acelaşi  timp,  mereu  perfec­  P.C.R.   a   adoptat   o   serie   vitatea   productivă   desfăşu­  t I.C.I.T.P.L.C.I.M. Denumi- .   „  .   . t  tinerilor   despre   semni­
           tibil  —  reprezintă  un  fac­  de  măsuri  pe  linia  perfec­  rată  în  judeţul  nostru  pe       s?nce w/  nDhl dorin                ficaţia   pe   care   intra­
                                                                                                      t0 c r
                                                                                                            fe
                                                                                               r a ,a mu
                                                                                               f
                                                                                                        '? ,S°  J a de a fl cit mai utili
                                                                                                   /J=f
           tor  dinamizator  al  progre­  ţionării   mecanismului   e-   primele  trei  luni  ale  anu­  \ de activităţi se desfaşoara   -  ,  ; , \  rea  în  lumo  o  are  pen­
                                                                                                 f
           sului   cconomico-social,   un   conomico-financiar  prin  îm­  lui  1988  s-a  ridicat  la  pa­                      d m egăm ntu      tru   fiinţa   umană,   de-
           sistem   complex   şi   eficient   bunătăţirea   sistemului   de   rametri   cantitativi   şi   cali­  '   _   _ nemărturisit şi nescris cu \  dicîndu-le,  ca  un  prim
           do  conducere  a  dezvoltării   stabilire   a   preţurilor   de   tativi   corespunzători.   Mai   In  birourile  largi,  lumi-  noi  înşine  de  a  dovedi  f   dar,   poemul   „Da   ziua
           multilaterale a patriei. Aşa  producţie. Aceasta repre-  există   însă   şi   întreprinderi   rtoase,  se  pun  zilnic  baze  că  ştim  şl  că  putem  mai  )   ta". Despre responsa-
                                                                                                                               -
                                                                care,   din   cauza   depăşirii   unor   noi   obiective,   insta-   Jt   d m   lb]   netn5 „   )
                                                                costurilor  de  producţie,  au   laţu, tehnologi,, care con-   de neom  ■   ,  , 4
                                                                                                                                   de of5
              MECANISMUL ECONOMICO-FINANCIAR                    acumulat  în  bilanţul  aces­  (               1°   ?  pusă in lumină, în valea-                         I
                                                                 tei   perioade   importante   calitate   mdustne, de ex-    p an
                                                                                                                              , şetele noastre, )
                                                                                       de
                                                                             activitatea
             • Cunoaştere ® Aplicare • Eficientă                pierderi  şi,   la  implicit,   nu   au   \ fracţie ş, prelucrare a mi-   ^  noastre ..."   _ 7   ,   . .   \ 1  Aniversare
                                                                                                               C(J
                                                                                            £ nereunlor din mai multa ,
                                                                 bază
                                                                reuşit  să-şi  realizeze  bene­  )  judeţe  ale  ţârii,  In  care  In  biroul  cochet  al  tngb  \
                                                                                                                         [
                                                                ficiile  planificate.  In  aceas­  f   are   activitate   centrala   da   ne u   ui    Paul   Mărginean,   l
           cum   arăta   secretarul   ge­  zintă  încă  un  exemplu  viu,                   !     .  .  .  .  .  .  .   n   - seru/ atelierului construc- .
                                                                                                                                     ;   \
          neral   al   partidului,   tova­  concret   al   grijii   constante   tă   situaţie   se   află   mai   \ specialitate din Deva, ca-   t !ncărca( cu  bilităţile   multipla   ale
           răşul   Nicolae   Ceauşescu,   pe   care   conducerea   parti­  multe   întreprinderi   minie­  l   re,a   l  ' .  e  s c     ™°ordonet   ş,   fofo   f ,   sugcsUvc   a e ,    t   vîrstei   tinere,   despre
                                                                                                                                    .
                                                                                                                                  J
                                                                                                                                     .
           în  cuvîntarea  rostită  la  re­  dului   si   statului   nostru,   re  din  Valea  Jiului  (Lonea,   1 respectivul institut. Ingi-   unora dintre principalele  .  .   t  l  pragul  păşirii  cătie  ma
                                                                                            4  nori, cercetători, prolec
           centa  plenară  a  Comitetu­  personal   tovarăşul   Nicolae   Petrila,   Livezeni,   Aninoa-                                           turitate  şi  integrării  lor
          lui  Central  al  P.C.R.,  este   Ceauşescu,   o   manifestă   sa.   Vulcan,   Paroşeni,   Lu-   }  fanţi, desenatori si tehni-   obiective pe apariţia ca-   /  în   viaţa   socială,   le-a
                                                                                                                           au inscris nL
          necesar  ca,  în  conformita­  pentru   perfecţionarea   con­  peni,  Valea  de  Brazi),  cele   *  cieni dau o neîntreruptă   ro r . ? V~ ,   jmelc,   J
                                                                                                                                                                   procu­
                                                                                                                                                          tinerilor
                                                                                                                       ‘ ^
                                                                                                                                    Q
           te   cu   principiile   autocon-   tinuă   a   mecanismului   de   două   combinate   siderurgice   ?  bătălie cu timpul, arunca   a a  un    a ^  colective  ^  vorbit   Tiberiu   Medeanu.
                                                                                                                                                   rorul
          ducerii,   autogestiunii,   auto­  funcţionare  a  vieţii  ccono-   din   Hunedoara   şi   Călan,   \ in lupta pe planşetă sau   ¡ * ' !,  ,'   P °' (
                                                                                                                  tit J ului
                                                                                                              ale n
                                                                                                                 n
          finanţării,  în  nici  o  unita­  mico-sociale.   Aşadar,   ori   Fabrica  do  produse  refrac­  4   in   labirintul   detaliilor   de   100   de   lucratori   de   1   Elevul   Gheorghe   An-
          te  economică  —  lindc  se   de   cîte   ori   este   necesar   tare   Baru,   I.U.M.   Petro­  }  execuţie şl al studiilor de   0, c,  j  dreica,   secretar   al   or­
                                                                                                                       . ’ "Fotografia d n faţa,
           administrează,   de   fapt,   o   sînt  adoptate  prompt  şi  o-   şani,   întreprinderea   „Vîs-   \  cercetare gînduri şl idei-   st,n 9° I •  e5te ma n0JC    \  ganizaţiei   U.T.G.   din
                                                                                                                                ’
                                                                                                                          os
          parte   a   avuţiei   naţionale   perativ  noi  măsuri  care  să   coza“   Lupeni,   I.L.   Deva,   \  (artă, din care se nasc   ?{ reprezintă o instalaţie   i  liceu,   i-a   felicitat   pe
           —  să  nu  se  mai  înregistre­  prevină  fenomene  de  stag­  Ţesătoria   de   mătase   Lu-   i   proiecte, se conturează   de , recuperare a molibde-   1  sărbătoriţi,   oferindu-le
                                                                   :
          ze  pierderi,  să  nu  se  mai   nare,  să  înlăture  tot  ce  a   pen  ş.a. Acţiunile de con-  /  noi capitole în amplul   ntJ Ul d,n  concentratele su-   \  garoafe.  După  poezie  şi
           apeleze  la  credite.  Meca­  devenit  perimat,  să  promo­                      I  proces al dezvoltării bazei   puse preparării la uzina   ţ  flori,   muzică.   Acompa-   I
           nismul     economlco-finan-   veze  tendinţele  şi  experien­  IOAN DAVID,                                 d n                          niindu-sc  la  chitară,  e-
           ciar  este  chemat  să  asigu­  ţele   avansate,  să  amplifice   directorul       de materii prime a ţării,   ‘  cadru! intrep' ndcrii   i  levul   Alin   Cibian   le-a
           re   desfăşurarea   activităţii   preocuparea   pentru   gospo­  Inspecţiei  teritoriale   apar argumente utile şi   miniere Moldova Noua, iu-   >  dăruit   colegilor   două
           economico   şi   să   ofe­  dărirea  cu  spirit  de  răs­  financiare  de  stat    necesare pentru uşurarea   deţul Caraş-Severin, ne   1  cîntece   despre   tinereţe
           re   în   acest   scop   in­  pundere  a  resurselor  şi  rea­  Hunedoara - Deva   şi rodnicia muncii oame-   spune interlocutorul. Pune-   ^  şi   primăvară.   Adunînd
          strumente   operaţionale   con­  lizarea   integrală   a   tuturor                  nilor din aceste sectoare   fionează in plin, cu bune   i  în   glas   emoţia   întrea­
          crete care să stimuleze e-  sarcinilor de plan în con­  (Continuare în pag. a 2-a)  economice.               rezultate. Ce vreau să )    gă   a   celor   sărbătoriţi,
                                                                                            .   Deşi   Institutul   este   tînăr   spun   ?   Molibdenul,   se   I   elevul   Adrian   Cocea,
                                                                                            }  — ctitorie intre ctitoriile   ştie, un metal extrem de   ţ  doar   de   cîteva   zile
                                                                                           (j  ,.Epocii Nicolae Ceauşescu'   valoros, se pierdea fa   l  major,  a  mulţumit  ce­
                                                                                              —, rezultatele safe sînt   halda de steril împreună   }  lor   care,   într-un   fel
                                                                                                                                     !
                                                                                              consistente, situînd colea-   cu altele în procente  n-   )  sau  altul,  au  contribuit
                                                                                              tivul in rîndul celor sinii-   f/ . Specialiştii ¡ostilii-   \  la   realizarea   atmosfe­
                                                                                                                       me
                                                                                           ţ  lare fruntaşe pe ţară. Din   tutui nostru şi-au pus m n-   ^  rei  de  intimitate  şi  săr­
                                                                                                                                       !
                                                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                                   bătoare.
               Măsuri eficiente, puternică mobilizare                                      ^  munca, migala şl răbda-   tea la treabă, au mai   ^  spectatori   Sărbătoriţi   unit,
                                                                                                                                                             şi-au
                                                                                           ţ  rea acestor oameni, din   citit şi ei cum se face prin   i  apoi,   glasurile   într-un
             la recuperarea restantelor şi realizarea                                      ■  confruntarea de Idei şi   altă parte şi au găsrt   / )  vibrant   „La   mulţi
                                                                                                                                                   ani 1"
                                                                                              soluţii, din sentimentul
                                                                                                                      soluţia. Adică, noi de ce
                                                                                                                                                     într-o
             unor lucrări de cea mai bună calitate !                                          tonic de a senrl în cel   să nu putem ? ! Secretarul   \ i  pregătită   sală   alăturată,
                                                                                                                                                            pentru
                                                                                                                                                                   desfă­
                                                                                              mai înalt grad tara, in cu-
                                                                                                                      generai al partidului, lo-
                                                                                           ţ  nuna de frumuseţi a ju-   varăşul Nicolae Ceauşescu,  şurarea   unui   alt   mo­
            Precipitaţiile   căzute   în   ne   s-a   încheiat   la   cele   zării  pe  cele  40  de  ha,  des­  ţ  defului nostru, a Romă-    îndeamnă mereu —  ment   al   manifestării,
          ultima   vreme   au   determi­  două   cooperative   agricole   tinate  acestei  culturi.  Sîm-             ne                           orchestra   liceului   l-a
          nat    încetinirea   ritmului   de  producţie  din  Rapolt  şi   bătă  s-a  intrat  şi  la  aşeza­  1  niei, s-au adăugat, in ul-        întîmpinat   pe   sărbât->-
          lucrărilor  pe  ogoare  şi  în   Bobîlna.   O   puternică   mo­  rea  în  sol  a  seminţei  de   i   timii an’, ngi corole de Iu-   DUMITRU GHEONEA .  riţi   cu   aceleaşi   acor­
                                                                                       r
          unităţile  agricole  de  pe  ra­  bilizare  am  realizat  şi  la   sfeclă  şi  a  celei  de  in,  a -"   i mină, de putere, de mo-   )   duri  omagiale.  în  aplau­
          za comunei Rapoltu Mare.   curăţarea   şi   fertilizarea   tivitatc încredinţată me-  .   dern. Citeva dintre ele se                r *  zele   colegilor   invitaţi
                                                                                                 II. UJICVU ulililí isiu ac
            —   Adevărul  este  că  lu­  păşunilor   şi   fîneţelor,   or-                                                                         să  participe  ia  aniver­
          crările   agricole   sînt   mult   ganizînd   numeroase   ac­  TRAIAN BONDOR     )   numesc „I.P.5.R.U.M. De- (Continuare în pag. a 2-a) ţ  sare.   sărbătoriţii   au
          întîrziate   —   arăta   Augus-   ţiuni de masă.                                                                                         trecut   repede   de   la
          tin   Boticiu,   secretarul   co­                       (Continuare în pag. a 2-a)                                                       starea   de   emoţie   so­
          mitetului   comunal    de                                                                                                                lemnă  la  cea  de  destin­
          partid,   primarul   localităţii.   Comuna                                                                                               dere  presupusă  de  rit­
          De  aceea  am  stabilit  di­    Rapoltu Mare                                                                                             mul   dansului.   Acesta
          recţii  de  acţiune  pentru  e-                                                                                                          nu   s-a   întrerupt   decît
          liminarea   rămînerilor   în                                                                                                            o  dată  cu  sosirea  scrii­
          urmă.                        —    Cine  s-a  situat  în                                                                                  torului   Valeriu   Bârgău.
            —   Care  sînt,  în  princi­  fruntea acestor acţiuni ?                                                                                oaspete   al   manifestă­
          pal, aceste direcţii'!       —    Firesc,  membrii  bi­                                                                                  rii.   Integrîndu-se   în
            —   Activitatea  de  pe  o-   roului   comitetului   comunal
          goare   s-a   reluat   imediat   de   partid   şi   deputaţii,                                                                           atmosfera  intimă  a  mo-
          ce  starea  terenului  a  per­  printre   care   Ştefania   Să-                                                                        1   montului,  scriitorul  le-a
          mis-o  —  adică  vineri,  1   vuţ,   Ioan   Aclam,   Florica                                                                           <  dedicat  tinerilor  cîteva
          aprilie   a.c.   Toate   tractoa­  Sicoe,  Ioan  Danciu,  Maria                                                                          din  poemele  sale,  ofe­
          rele  au  fost  scoase  în  cîmp   Alba  şi  alţii.  Toţi  factorii                                                                      rindu-le   totodată   auto­
          la   pregătirea   terenului   şi   de  conducere  au  primit  în­                                                                       grafe   pe   rccenlul   său
          aşezarea   seminţei   sub   sărcinări   precise   în   buna                                                                              roman   „Semne   particu­
          brazdă.  La  arat  şi  discuit   desfăşurare   a   campaniei                                                                            lare",  primit  în  dar  de
          se   munceşte   de   dimineaţa   agricole de primăvară.                                                                                 fiecare   sărbătorit.   Mo­
          pînă  noaptea,  în  schimburi   Vineri,  la  pregătirea  te­                                                                            mentele   vesele   susţinu­
          prelungite   şi   în   două   renului   au   muncit   Fran-                                                                              te de elevii Darius D>a-
          schimburi.   La    sortarea   cisc   Acs,   Ioan   Bălosu,
          cartofilor,   activitate   ce   Ioan  Borde  şi  Aclam  Ioni-                                                                                    D. STRAJAN
          presupune   multă   muncă   ţă.   După   amiază,   Francisc
          manuală,   am     mobilizat   Acs  a  trecut  la  semănat.           Fo tarlaua „Bălţi“ a C. A.F.   Ostrov,   mecanizatorul   cornel-   Niculcscu   plantează   J (Continuare în pag. a 2-a)
          foarte  mulţi  cooperatori  şi,   Seara,   unitatea   a   raportat   cartofi, ajutat fiind do cod peratorul Leonel Bojin.              I
          ca urmare, această acţiu­  încheierea însă-mîntării ma»                                                                                                       I
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14