Page 90 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 90
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
E3 ¡vin
ciulă cu
Daniei a
vară, p
cc ’i un
Uf* <ios ;
ţ iurte
în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu undo se
cîte don
, care cal
| llucătărt
nizatori
Minerii de Ia Paroşeni întîmpină ziua de 1 Mai găteşte
şi
con.si
osie nei
şi ser\
mîncarci
cu abnegaţie şi dăruire, cu însemnate depăşiri de pian m CA
TAMÎNI
mato grai
Haţeg, a
rin Jiam
serie d<
în angrenajul vast .şi complex al mineritului cerea socialistă pe ţară, fiind distinsă cu înalte or rializeze neabătut orientările şi indicaţiile tovară mul : si
carbonifer clin România, întreprinderea minieră dine ale Republicii Socialiste România. Astfel, în şului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al parti rotunde
Paroşeni ocupă un loc distinct, important. Ctitorie 1976, minerii de la Paroşeni au ocupat locul IV în dului, Minerul de Onoare al ţării, privind mobili do ini
prezentai
de seamă a „Epocii Nicolae Ceauşescu 11 (inaugurată tre unităţile de profil, în 1979 — locul II, iar îr, zarea mai puternică a minerilor pentru dezvoltarea tru copi
de însuşi secretarul general al partidului, în data anii 1984, 1985 şi 1986 — locul I, conferindu-i-se bazei de materii prime şi resurse energetice —, con acesta e*
de 7 octombrie 1966), I. M. Paroşeni a urmat cu „Ordinul Muncii", clasa I. diţie a continuei dezvoltări economico-sociale a — numii
Incaş,
şi
paşi repezi drumul afirmării, s-a dezvoltat şi mo îndeplini
Exemplar au lucrat oamenii nfuncii de Ia l.M,
dernizat continuu, şi-a consolidat un colectiv puter Paroşeni şi în anul 1987, cînd şi-au depăşit preve patriei —, minerii de Ia Paroşeni, acţionînd cu dă cu două
nic şi unit, ajungînd azi o unitate etalon de orga ruire şi abnegaţie, au intensificat pulsul muncii în m pk
nizare, conducere şi mecanizare din cadrul Mi derile de plan cu peste 100 000 tone cărbune, bază cinstea zilei de 1 Mai, obţinînd de Ia începutul a- VIKE A
nisterului Minelor. de pe care au abordat cu temeinicie şi înaltă res cestui an suplimentar faţă de plan 20 mii tone căr K1LOR.
C.P.A.D.?
Totodată, rezultatele sale constant pozitive au ponsabilitate sarcinile mobilizatoare din cel de ai bune, situîndu-sc în continuare pe locuri fruntaşe măria* Or)
situat-o de mai multe ori între fruntaşele în între fll-lea an al actualului cincinal, Ilotărîti să mate în întrecerea socialistă pe ţară. danii pe
bună ai
servire
lor. Prin
peste
ca
două-trei
activităţii
dicc la l
gem
luni
fecţionarea
for
Argumentele solide ale rezultatelor pozitive maţiei „service". şi policali să mai deschidem trei ajutăm ca între ortaci, ne deţ şi d
întotdeauna
la
servire,
Stabilitatea
clase de mineri, una de
ficarea cadrelor. „Deşi la lăcătuşi şi alta de elec greu. incit producţia să . din Sluti
nu stagneze, conştienţi că
realizat
De mai mulţi ani, mi oare dispunem este con în dotare un număr mare mina Paroşeni nu ne con tricieni de mină". facem asta pentru . ţară, facere p
nerii din Paroşeni îşi diţionat de modul de or de complexe mecanizate fruntăm cu probleme de înalta conştiinţă a da două de
vreme.
îndeplinesc şi depăşesc ganizare Zilnică a lucrului de susţinere şi tăiere a fluctuaţie a forţei de toriei. „Ştim că ţara are pentru fiecare dintre noi",
maistrul
constant prevederile de în abataje — pe sectoare, cărbunelui, combine de muncă, preocupările con nevoie do tot mai mult adaugă principal electrome
Constantin
canic
pian, asigurînd economiei brigăzi şi schimburi — de înaintare şi de abataj, ducerii întreprinderii vi Velea, de la sectorul 1.
naţionale cantităţi sporite pregătirea celor care le transportoare etc., ne preo zează în permanenţă sta cărbune şi nu precupeţim
le cărbune. Factorii care exploatează şi de con cupăm ca acestea să nu bilitatea cadrelor, prin nici un efort pentru a Exprim nu doar opinia
determină această activita ştiinciozitatea celor care iasă din funcţiune fără a asigurarea unor condiţii susţine şi noi acest efort mea, ci şi pe a ortacilor
te fructuoasă sînt mai le întreţin şi repară, de fi asigurate noi capacităţi corespunzătoare de muncă general, arăta maistrul F-rancisc Kulender, loan • 20, C
mulţi şi îi vom grupa în exigenţa şi responsabilita de extracţie, astfel că a- .şi de viaţă .şi, în acelaşi miner Ion Uirtop, din Ghiosa, Dumitru Tătaru, 20,25 P
ci te va capitole, chiar dacă tea cu care conducătorii vem permanent în atenţie timp, ridicarea pregătirii sectorul III. Conlucrăm foan Chiş — maiştri elec nomie •
nu îi vom cuprinde în proceselor de producţie îşi menţinerea liniei de front profesionale şi policalifi bine cu electromecanicii — tromecanici, a maistrului de a fi
otalitate. exercită atribuţiile. în active, arăta inginerul şef carea lor — laturi deter şi maistrul Adrian Ghe- principal energetic Virgil Românie
Buna organizare şi con toate aceste direcţii, con cu producţia, Petre Tudor, minante ale angajării şi rasim, aici de faţă, poa Cătălină, a lăcătuşilor Ion temeliile
ţară • 2
ducere. „Prin grija perma- siliul oamenilor muncii In acest scop, urmărim randamentului în muncă, te s-o confirme —, cu lă Bălan, Toader Eftimie, toricr- •
îentâ a partidului şi sta- adoptă un stil de lucru atent desfăşurarea lucră ale obţinerii unor rezul cătuşii — şi cred că şeful Constantin Chiruţă, Ilie sănătate
.ului, personal a tovară ferm şi dinamic, urmă rilor de investiţii şi pre tate superioare, sublinia de echipă Constantin Mogoşan, a lui Gheorghe lejurnal
şului Nicolae Ceauşescu, reşte consecvent materia gătiri, pentru deschiderea Kristina Soare, de la Ciule, de lingă mine, nu Băleanu, Ion Nistor, Va- derea pi
unitatea noastră benefi lizarea măsurilor stabilite, în t.imp util a n-oilor cîm- compartimentul persona-1- mă va contrazice —, aşa sile Pelruţ — toţi fii des
ciază de o dotare tehnică soluţionarea operativă a învăţămînt al minei. De toinici ai aceleiaşi fami
de înalt nivel, releva ing. problemelor apărute, în puri miniere, scurtarea curînd au absolvit cursul că treaba merge destul lii a sectorului I. Con
foan Bcserman, directo deplinirea ritmică a sar termenelor de reciclare a de calificare în meseria de bine. Este adevărat că ştiinţa datoriei ne obligă
rul minei. Randamentul cinilor de plan. complexelor mecanizate şi de miner (37 de muncitori, şi eîş'tigăm în mod cores mereu la mai mult şi la
agregatelor, utilajelor şi Pregătirea temeinică a îmbunătăţirea calităţii re alţi 57 îl vor termina nu punzător". ,,Ne -cunoaştem mai bine. Asta ştim şi
instalaţiilor moderne de producţiei. „întrucît avem paraţiilor acestora, per peste mult timp, urmînd bine sarcinile, ne înţele asta vrem să facem". DEVA :
via (!';
neuştepta
Electromecanicii sau viaţa utilajelor Protecţia muncii -latură inseparabilă a producţiei NEDOAR I*
seriile
A);
Ano
(Modern
Primele amănunte ni le Rezultatele bune pe care rel Gontaru şi alţii, de Grija pentru securitatea climatul în subteran, prin fiecare zi, înainte de inlra- de gradu
l-U (Fiu
dă Ştefan Toma, ingine le obţin constant cei 70 monoraie răspund Mihai muncii şi sănătatea oame optimizarea aerajului în rea în schimb, se prezintă Ş, M
rul şef electromecanic al de meseriaşi - din forma Poenariu, Gheorghe Mi- nilor constituie, la l.M. circuitele cele mai îndepăr în sala de şedinţe a minei n l-II
minei. ţia „service", condusă de trică, Iosif Banyai, la Paroşeni, o latură insepa tate. De asemenea, în filme pe teme ale N.T.S. rele pren
I-II (7 T
— La nivelul fiecărui maiştrii Ştefan Tudoran, transportoarele de mare rabilă a activităţii pro vederea prevenirii focuri Situaţiile negative, abate raonul —
sector există un nucleu Iosif Şinka şi Vasile Nica, capacitate sînt „chemaţi" ductive şi se află .pe agen lor endogene, s-au intensi rile de la norme şi instruc nirca);
de electromecanici care se datorează priceperii şi Grigore Divriceanu, Milică da de lucru zilnică a con ficat lucrările de izolare, ţiuni se fotografiază şi se mir, nag.
VULCAN
lucrează în „foc continuu" hărniciei tuturor membri Pane, Pavel Diaconu, iar ducerii întreprinderii, a iar prin punerea în func afişează in locurile cele gara (Lu
şi se îngrijeşte de între lor echipei... „Deosebit în hidraulică cel mai personalului din comparti ţiune a celei de a doua mai frecventate. NEA : Ci:
ţinerea şi revizuirea a- de important este fap bine se pricep Vasile Ca- mentul de protecţie a mun staţii telegrizumetrice, mi Urmare a acţiunilor şi (Minerul)
Ultimul
gregatelor de bază, a uti tul că oamenii sînt în priş, Petru Vlaic, Gheorghe cii, a responsabililor pro na Paroşeni are posibili măsurilor întreprinse, a Ttill (Mut
lajelor si instalaţiilor din acelaşi timp policalificaţi, Călin. ceselor de producţie şi a tatea de măsurare a me eforturilor do cheltuire ra NOASA:
subteran. Ei lucrează umăr dar şi specializaţi pe a- Cu aceeaşi abnegaţie şi inspectorilor obşteşti. tanului în 80 de puncte. ţională a fondurilor do .pro 40 de lio{
(Muncitoi
la umăr cu minerii, re- gregate şi operaţii, ceea responsabilitate acţionea — O realizare mai re Deocamdată pot fi folo tecţie a muncii în scopuri Amada (l
xolvînd operativ orice pro- ce permite să muncim cu ză şi echipa de 23 de centă în domeniu — ne site 64 de puncte, dintre exprese pentru ventilaţie Locuri în
bldîne tehnice apar în a- electricieni din subordinea spune Vasile Pîrvulescu, care 28 cu întreruperea şi alimentaţie, pentru c- roşie);
c
bataje. La rîndul său, for productivităţi ridicate şt maistrului Pintilic Ian- inginerul şef cu securita automată a energiei. chipamenţ de lucru şi de Băiatul OR,
rul);
mai uşor, să executăm lu
maţia „service" a minei, cu. „Avem m e s e ri a ş i tea minieră a întreprinde Pe alte coordonate ale no (Patri
cu meseriaşi de. înaltă cla crări de calitate şi mai minunaţi ca Petru Bru- rii — o constituie intra protecţiei muncii la l.M. protecţie, pentru propa seriile I
să, execută demontarea, repede, apreciază Ştefan zan, Ştefan Diacones- rea în funcţiune a staţie; Paroşeni s-a început şi se gandă tehnică specială, GEOAGIU (
fi
vom
repararea şi remontarea Tudoran. De exemplu, la cu, Alexandru Popeseu, principale de aeraj a mi continuă în ritm susţinut starea de securitate a mi de eultui
complexelor mecanizate, montarea-demontarea şi Ovidiu Hegeduş, Ionel nei, VOD-30, crescînd de instructajul de specialita nei este bună, numărul Medalia c
recondiţionează şi asimi repararea combinelor de Ciorbă, Ion Paloş, Aristică bitul de aer cu peste 1 000 te al întregului personal accidentelor s-a redus de BRAZI: A
lează o serie de piese de abataj şi de înaintare lu Moşilă, Andrei Bainoschi, mc pe minut şi îmbunătâ- muncitor, atît la locurile la începutul acestui an CALAN :
acesta ?
schimb, echipamente şi crează meseriaşii din echi mulţi alţii. Cu toţii ne ţindu-se considerabil con de muncă din subteran, fală de perioada cores tură); s
subansamble, uşurează pa lui Iosif Hohnofcr, mun străduim să ne facem cit diţiile de aerisire a blo cit şi la cabinetul de punzătoare a anului tre neţul fă
munca minerilor. citorii Nicolae Dudui, Vio- mai bine datoria". curilor 1, 2, 3 şi 5, cit şi protecţie a muncii, iar în cut. şui); îl
prima Iul
bine ca acum —, şi la că rezultatele pozitive sînt gătirea panoului 5, undo
Preocupări, împliniri, perspective producţie şi la pregătiri —, urmarea firească a preo se va muta şi, totodată,
in iulie vom închide ac
continuăm
cupărilor constante şi hăr
să
dc
lucrările
tualul frontal şi ne vom niciei în muncă, generînd pregătiri în panoul 6, care
Sectorul I, fruntaş de ne spune sing. Re mus „în principal, cantitatea
în
mai mulţi ani pe între Iîecuş, şeful sectorului. suplimentară de cărbune a muta cu altul, în stratul perspectiva El unor noi îm ne va asigura producţia Pentru ,
cărbune
IV,
curat,
cu
din prima parte a anului
pliniri.
vorbeşte
prindere şi pe Valea' Jiu Acum, Vasile Liuţă cu fost extrasă de brigada lui unde sperăm să realizăm plăcere şi respect despre viitor. Şi nu no îndoim va în că lz
lui (cum a fost şi în 1987, ortacii săi au trecut ia o Nicolae Andraşik,. care aceleaşi randamente înal oamenii din subordine, cu că avînd brigadieri ca schimbăto 1
semnala
cînd a extras suplimentar lucrare mai urgentă în exploatează un complex te, de 17, 19 şi chiar 21 care a extras suplimentar Ferenc Fazakaş şi .şefi de avea şi ca
80 318 tone do cărbune şi sectorul II, iar Vasile Co mecanizat SMA 1, pe stra tone de cărbune pe post, în 1987 peste 36 000 tone schimb ca Mihai Şchiopu să, posibi
a realizat în plus un vo jocaru îşi pregăteşte un tul V, cu o lungime a faţă de norma actuală de de cărbune şi a realizat şi Dănuţ Talunan, ori lectrice jt
lum de pregătiri de 2 044 nou abataj. pe stratul frontului de 125 metri, 14,5 tone, să contribuim în plus 240 ml lucrări de ca fraţii Vasile si Petru amiezii. \
slab la mi
mc), are un spor de pro XIII, eh zăcămînt de ca menţionează şeful sectoru şi noi la îndeplinirea an Bnrabulă, mineri ca Dumi Temperaţii
ducţie, pe perioada care litate superioară. lui, sing. Ion Botezatu. gajamentului anual al îm •pregătiri, aceiaşi oameni tru Gîrlan şi Dumitru vor fi cu
a trecut din acest al f.rei- Şi sectorul II a obţinut Pentru asigurarea în con treprinderii, de 50 000 to care raportează „la zi", ca Ciobănaşu, Eugen Cioba si 9 grad»
ximo
între
ici an al cincinalului, de rezultate bune în 1987, tinuare a liniei de front ne, consideră Nicolae prinos adus sărbătorii in nii si Gheorghe Diaconu, de. Izolat
peste 6 000 tone de căr respectiv un spor de pro active şi menţinerea pro ternaţionale a Muncii, mai maiştri ca Petru Aristar,
La m
bune şi de 215 ml lucrări ducţie de 52 000 tone căr ducţiei la parametri ridi Andraşik. Şefii de schimb mult de 21 000 tone do foan Ilîrtop, Adrian Ghe- sebimbăto;
de pregătiri. „Pînă de bune şi un plus de 400 ml caţi, grupele de pregătiri Vasile Lungu, Constantin cărbune date peste plan. rasim, Petru Manea, Lu temporar
curînd am lucrat cu două la lucrările de pregătiri, ale lui Neculai Popa şi Maftei, Vasile Gontaru, „Avînd în vedere că, prin dovic Kertesz, rezultatele tor se voi
complexe mecanizate SMA iar de la începutul anului Vasile Liuţă lucrează in Constantin Babei, toţi mi septembrie a.c., panoul 4, noastre vor fi consistente cipitaţii l(
va semnal
2, conduse de Mihai Băr- curent, printr-o mobilizare tens, eu două combine de nerii din brigadă sîntem unde lucrează brigada lui în continuare".
băcaru şi Vasile Cojocaru, de excepţie în cinstea Zi înaintare, la deschiderea hotărîţi să muncim mai Ferenc Fazaka.ş, cu un
şi cu două grupe de pre lei de 1 Mai, are o depă unui nou abataj fron mult şi mai bine". complex de mare înălţime Pagină realizată de
gătiri coordonate de Vio- şire de 4 000 tone la căr tal". „Dacă t r e b u r i l e Şeful sectorului III, sing. CMA 5H, so va închide, DUMITRU GHEONEA
rel Poşa şi Vasile Liuţă, bune şi 135 ml la pregătiri. vor merge la fel de Dorel Tămaş, apreciază trebuie să urgentăm pre