Page 93 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 93
Ld n m i a u a l u t u i u j m u i I I I U U I M V
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U I A R J U D E Ţ E A N
Cehoslovacia
Anul XL, nr. 9 469 JOI, 28 APRILIE 1988 4 pagini - 50 bani
SOSIREA CONVORBIRI OFICIALE
ÎN CAPITALĂ T o v a r ă ş u l Nicolae XVlI-lea al P.C. din Ce
Ceauşescu, secretar gene hoslovacia.
La
în întîmpinarea Zilei de 1 Mai Nicolae invitaţia tovarăşului ral al Partidului Comunist în acest cadru, au fost
secre
Ceauşescu,
examinate
stadiul
actual
preşedintele
Re
tar general al Partidului Român, Socialiste Româ al relaţiilor bilaterale, po
publicii
Comunist Român, pre nia, a avut, miercuri, la sibilităţile existente pen
CU PLANUL DEPĂŞIT LA PRODUCŢIA şedintele Republicii Socia Palatul Consiliului de Stat, tru dezvoltarea, în con
DE CĂRBUNE PE PATRU LUNI liste România, miercuri convorbiri cu tovarăşul tinuare, a colaborării ro-
dimineaţa a sosit la Bucu Milos Jakes, secretar ge mâno-cehoslovace pe plan
Deşi încă nu a împlinit un an de la apariţia sa reşti, într-o vizită priete neral al Comitetului Cen politic, economic, tehnico-
pe harta economică a judeţului nostru, întreprinde nească de lucru în ţara tral al Partidului Comu ştiinţific şi cultural, co
rea minieră Pctrila-Sud se numără printre unită noastră, tovarăşul Milos nist din Cehoslovacia. respunzător nivelului a-
ţile carbonifere fruntaşe din Valea Jiului în între Jakes, secretar general al în timpul convorbi tins de economiile celor
cerea socialistă pe 1988. Ritmicitatea realizărilor şi Comitetului Central al rilor, tovarăşul Nicolae două ţări.
constanţa depăşirilor obţinute lună de lună în acest Partidului Comunist din Ceauşescu şi tovarăşul Au fost abordate, de a-
an au permis colectivului întreprinderii acumularea Cehoslovacia. Milos Jakes au procedat semenea, unele probleme
unui plus de peste 4 000 tone de cărbune, cantitate Noul dialog la nivel la o informare reciprocă actuale ale vieţii politice
suplimentară care a marcat îndeplinirea, cu o săp- înalt româno-cehoslovac privind activitatea şi pre internaţionale, îndeosebi
tămînă mai devreme, a planului de producţie pe constituie un moment im ocupările celor două privind oprirea cursei
primele patru luni din acest an. Minerii de la 1. M. portant în dezvoltarea tra partide pentru înfăptuirea înarmărilor şi trecerea la
Petrila-Sud şi-au propus ca, în cadrul „Decadei diţionalelor relaţii priete hotărîrilor Congresului al dezarmare, în primul rînd
record" declanşată în întîmpinarea Zilei de 1 Mai. neşti dintre partidele, ţă XlII-lea al P.G.R. şi, res
să stabilească noi recorduri în activitatea de extrac rile şi popoarele noastre, pectiv, ale Congresului al (Continuare în pag. a 4-a)
ţie şi să sporească vitezele de avansare la lucră o expresie a dorinţei co
Din realizările rile de pregătiri (indicator la care sarcinile „Ia zi" mune de a extinde şi am CEREMONIA ÎN MINĂRII
plifica
raporturile
româno-
ceferiştilor au fost depăşite cu peste ¡100 ml). cohoslovacc atît pe plan UNEI ÎNALTE DISTINCŢII
Legătura directă pe sarcinilor de plan la to 21 — din Simeria, L 2 bilateral, cît şi pe arena
calea ferată dintre sta ne expediate — cu 10 Ia — din Lupeni, ferma internaţională, spre bine Tovarăşului Nicolae tat călduros pe tovarăşul
ţiile C.F.R. Călan-Băi şi sută, la călători — cu 00 „Avicola" — Iscroni, con le ambelor ţări şi popoa Ceauşescu, secretar gene Nicolae Ceauşescu penti •
Haţeg este „dublată" de la sută, pe fondul redu structorii sînt concen re, în folosul cauzei ge ral al Partidului Comunist. înalta distincţie ce i-a fo-
apropierea pe care o cerii cu 8 la sută a tim traţi cu toate forţele în nerale a socialismului, pă Român, preşedintele Re acordată, adresîndu-i urări
creează rezultatele bune pului de staţionare a tre vederea urgentării lucră cii şi securităţii în Euro publicii Socialiste Româ de noi succese în activi
obţinute de cele două nurilor la încărcare-dcs- rilor, predării lor Ia ter pa si în întreaga lume. nia, i-a fost înmînat, tatea de mare răspunde. ■
colective de la începutul cărcare. (IOAN JURA, menele stabilite, în cele Ceremonia sosirii s-a miercuri, de tovarăşul Mi pe care o desfăşoară
acestui an. Numai în corespondent). mai bune condiţii de desfăşurat pe aeroportul los Jakes, secretar gene fruntea partidului şi st :
luna aprilie a.c., după calitate şi bună gospodă Otoponi, împodobit sărbă ral al Comitetului Central tului român, în interes;. 1
două decade, oamenii Concentrare rire a materialelor". toreşte. Pe frontispiciul al Partidului Comunist dezvoltării continue a
muncii din staţia Călan- Economii de aerogării se aflau portre din Cehoslovacia, Ordinul laţiilor de prietenie şi c
Băi au realizat planul de maximă la toate tele tovarăşilor Nicolae „Leul Alb" clasa I, cu co laborare multilaterale d i - -
producţie la tone expe obiectivele energie electrică Ceauşescu şi Milos Jakes lan, cea mai -înaltă dis tre partidele, ţările şi po
diate în proporţie de Gospodărirea cu aten încadrate de drapelele do tincţie de stat a Republi poarele noastre.
109,10 la sută, sarcina Ieri, tovarăşul Florca ţie şi chibzuinţă a ener stat ale României şi Ceho cii Socialiste Cehoslovace. La solemnitate au Iu.a
statică — 101,79 la su Bărbulescu, secretarul giei electrice, prevenirea slovaciei. La solemnitatea care a parte membri şi mernb
tă, staţionarea la încăr- comitetului de partid de oricăror căi de risipire La coborîrea din avion, avut loc la Palatul Con supleanţi ai Comitetul ni
carc-dcscărcarc fiind re la Brigada nr. 2 a a ei este o cerinţă care -tovarăşul Milos Jakes, a siliului de Stat, tovarăşii Politic Executiv al C.C. ai
dusă cu 2 la sută. T.A.G.C.M. Deva, ne-a se materializează zilnic fost salutat eu deosebită Milos Jakes şi Nicolae P.C.R., secretari al Goir -i
în aceeaşi perioadă, comunicat: „Decada re şi la I. „Vîscoza" Lupeni, cordialitate do tovarăşul Ceauşescu au rostit scurte tetului Central al partid .
colectivul staţiei Haţeg, cord în producţie a sti I. Mecanica Orăştie, I.M. Nicolae Ceauşescu. Cei cuvântări. lui, membri ai Consilii -
din rîndul căruia se re mulat ritmul muncii şi Hunedoara. De la înce doi conducători de partid Cei doi conducători şi-au lui de Stat şi ai guvernu
marcă Ioan Boceat, ma Ia obiectivele încredinţa putul anului Ia zi, cele s-au îmbrăţişat, şi-au strîns îndelung mîinile, lui, alte persoane oficiale
gaziner, Dumitru Fora, te colectivului de con trei unităţi au economi strîns înîinilc cu prietenie. s-au îmbrăţişat cu căldură. Au participat persoane
acar, l’etrică Mălăeştea- structori din brigada sit 2 932, 2 827 şi. res In întîmpinarea înaltu- Tovarăşul Milos Jakes, le oficiale care l-au însoţi
nu, impiegat de mişcare, noastră. La blocurile nr. pectiv, 8 168 MWh ener ceilalţi tovarăşi prezenţi pe înaltul oaspete în vi
raportează depăşiri ale 45 şi 17 — din Deva. gie electrică. (Continuare în pag o 4-o) la solemnitate l-au felici- zita în ţara noastră.
Secvenţe edificatoare dintr-un
control complex
Zilele trecute am asis urmăreşte cu răbdare şi
tat la desfăşurarea con amănunţit modul in care
trolului complex efectuat cele două organizaţii de Ritmurile la semănat — să sporească
de comitetul orăşenesc de masă aşază în centrul
partid Orăştie asupra activităţii lor problemele în fiecare unitate!
activităţii organizaţiilor de fond ale producţiei,
O.D.U.S. şi U.T.C. de la ale îndeplinirii sarcinilor
cooperativa meşteşugă de plan. In legătură cu Oamenii muncii din a- Intr-adevăr, în raidul patul germinativ. în urma în cel mai scurt timp vom
rească „Dacia". Cum o aceasta a fost sondat eu gricultură au datoria să efectuat în cîteva unităţi lor, cu maşinile de plan finaliza şi această lucrare.
asemenea acţiune are loc destulă insistenţă modul se mobilizeze cu răspun din consiliul unic amin tat puneau turberculii în Cum sfecla de zahăr,
pe durata mai multor zile? în care conducerile celor dere la executarea lucră tit am desprins că afir sol mecanizatorii Marcel plantele furajere şi legu
în funcţie do numărul or- două organizaţii concep rilor de pe ogoare, in aşa maţiile preşedintelui con Lingurar şi Victor Bolea. mele de vară au fost toa
fel încât să încheie în cel siliului unic se bazează Preşedintele unităţii Elena te ^însămânţate, pot afir
mai scurt timp posibil în- pe fapte, au acoperire în Rad, care coordona a- ma că în 2—3 zile bune
'-VIATA DE PÁRTID sămînţările. „Această sar modul cum se acţionează ccste lucruri, era mulţumi de lucru vom încheia însă-
cină, cu prioritate absolu pe ogoare. Do pildă, la tă de vitezele de lucru mînţările".
tă pentru toţi lucratorii G.A.P. Bobilna, importante realizate la plantat, pre- La C.A.P. Rapoltu Mare,
ganelor controlate, munca planificarea ca modalita ogoarelor — arăta Cristea forţe mecanice şi umane eonizînd încheierea lu inginerul şef al unităţii,
birourilor organizaţiilor de te de folosire a pârghiilor Răcaru, organizatorul de erau mobilizate la lucru în crării în maximum cîouă Cornel Tărăpoancă, preci
bază de partid trecuse de cheie de acţiune, cum se partid şi preşedintele za că s-a încheiat semă
acest examen. ocupă de mobilizarea for G.U.A.S.G. Rapoltu Mare natul sfeclei de zahăr pe
Controlul îl efectuau de ţelor de care dispun, cu — este bine înţeleasă de C.U.A.S.C Rapoltu Mare toate cele 50 de ha pla
această dată tovarăşii alte cuvinte, de întreaga toţi mecanizatorii, coope nificate, iar cartofii au
Traian Mihuţ, secretarul muncă organizatorică şi ratorii şi specialiştii din fost, de asemenea, în
pentru problemele organi politico-educativă pentru consiliul nostru. S-a acţio cîmp. O echipă de coope zile. corporaţi în sol pe 50 de
zatorice al comitetului oră traducerea în viaţă a o- nat şi pînă acum în toate ratoare, condusă de Olivia Petru Evi, şeful secţiei hectare. Marţi se muncea
şenesc de partid şi Ioan biectivelor şi sarcinilor ce unităţile, profitîndu-se din Ţîrlea, se află la planta de mecanizare, şi Florian şi aici pe mai multe fron
Borza, instructor orăşe revin unităţilor coopera plin ele fiecare oră bună tul manual al conopidei. Grecu, inginerul şef al turi. în „Cîmpu Mare",
nesc. Mai participa tova tivei. de lucru în cîmp, la pre Dorica Şuteu, Elena Eilip, cooperativei, se aflau în mecanizatorul Ioan Bălosu,
răşul Ioan Cocoş, secre Controlujl a relevat, că gătirea terenului şi semă Lucreţia Măgdaş şi cele tarlaua „Husuri" undo în- ajutat de brigadierul Ionel
tarul pentru problemele ambele comitete manifes nat, în ultimele zile vite lalte femei munceau eu sămînţau porumbul. „Do Danciu şi cooperatorul
organizatorice al comite tă preocupare pentru per zele de lucru sporind sub hărnicie, asigurîndu-ne că rim să facem o lucrare Viorel Benţa, semăna po
tului de partid al coope fecţionarea stilului şi me stanţial. Ga urmare, în vor încheia, pînă după- de cea mai bună calitate rumbul. Inginerul şef sub
rativei. todelor de muncă, acor- majoritatea unităţilor s-a amiaza, plantatul conopi — sublinia inginerul şef linia că au fost însămân
Sînt consultate pe rînd dînd o atenţie sporită îm reuşit finalizarea însămîn- dei pe toată suprafaţa — şi de aceea munceşte ţate 45 de ha din cele 116
documentele comitetelor bunătăţirii planificării ac ţărilor, în condiţii de ca prevăzută. Plantatul carto la semănat Petru Evi, ha prevăzute. Pentru a se
O.D.U.S. şi U.T.C. — pla tivităţii, cuprinderii co litate, la sfecla de zahăr, filor se executa pe ulti cel mai bun specialist la reuşi încheierea lucrării
nuri de muncă, rapoarte, respunzătoare a tuturor plante pentru nutreţ, car mele 10 ha din cele 60 de acest gen de lucrări. Pînă pînă cel tîrziu sâmbătă, o
dări de seamă, informări, tofi şi la legume timpurii, ha planificate. In tarlaua jizi am încorporat sămînţa
hotărâri, evidenţa organi CORNEL ARMEANU acum forţele fiind antre „Salcă" mecanizatorii Ion în sol pe aproape 80 ia MIRCEA LEPADATU
zaţiilor, convocatoare, pro- nate îa încorporarea £n Matiş, Dan Blidaru şi So sută din suprafaţa desti
oess verbale şi altele. Se (Continuar* în pag, « 3-a) sol a seminţei de porumb". rin Bretea nu - pregăteau nată porumbului, aşa că (Continuare în pag. a 4-a)