Page 94 - Drumul_socialismului_1988_04
P. 94
• "3 1 UKUMUL iULIALIăMUH -
SB
Iul s>
Muze
Deva
uoziţi
în spiritul sarcinilor trasate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu 1 »a
neşii
secoli
preze
zete
Minerii de ia Lonea, autori ai chemării la întrecere socialistă,
Iul p
drul
rice
mii, i
ta (l(i
îşi onorează prin fapte cuvîntul dat, obţinînd, în cinstea pentr
suplii
litera
Zilei de 1 Mai, noi şi însemnate realizări în producţie încep i
să p tăi
hor
(iescli
ţie n
Aici ?
Obţinînd rezultate deo pe care ni le-am îndepli rializează, în cele trei zistenţă, incit să se evite fac z
sebite în producţie şi in nit cu succes. Prevederile luni şi două decade din surpările; apoi prin ale Oamenii sînt autorii paraţi
păţise
1987 — de mai mulţi ani 'de plan sînt mobilizatoare an, în rezultate pozitive gerea şistului vizibil în A ceşt
consecutiv situîndu-se în şi în acest an. dar sîntem în producţie. Accent ma abataje şi efectuarea co tuturor succeselor ii/.ate
rindul unităţilor fruntaşe hotărîţi să Ic îndeplinim, jor, permanent, punem pe respunzătoare a elaubaju- nouă
labor;
ale Combinatului minier de asemenea, în mod e- organizarea temeinică a lui la suprafaţă. Depinde eulinn
Valea Jiului şi ministeru xemplar, aşa cum ne-a re lucrului în subteran, pe însă de modul in care Dacă mina Lonea obţi iu 1987. Hotărîrca tutu
lui de resort —, minei comandat secretarul ge- sectoare, brigăzi şi schim sînt respectate aceste mă ne de ani de zile rezultate ror brigăzilor din sector
Lonea i-a revenit cinstea suri, obligaţii în fiecare bune în producţie, fiind este de a majora, in cin
ca în acest an să cheme schimb, de fiecare miner". apreciată la nivelul Com stea Zilei internaţionale a
la întrecere socialistă toa Cît priveşte eficienţa fi binatului minier Valea Muncii şi în continuare,
te întreprinderile din in Accent major pe ritmicitate, nală a muncii minerilor Jiului şi al ministerului de această cantitate".
dustria carboniferă a de la Lonea, ca rezultă resort, aceasta se datoreş- La T. M. Lonea, grija şi O
ţării, asumîndu-şi anga calitate, eficienţă deopotrivă din realizarea te colectivului său robust respectul pentru oameni 20,20
jamente importante, rrt'obi- şi depăşirea sarcinilor la şi disciplinat, oamenilor au devenit de mult tradi
lizatoare. producţia de cărbune şi care îl compun. „La noi, ţie. La mină vin mereu nomie
— Sîntem conştienţi că din calitatea acestuia, ea concordanţa între vorbă oameni noi. Cer să lu raţii i
această onoare implică neral al partidului, Mine buri, folosirea raţională şi din modul în care sînt şi faptă nu este o lozincă, creze la sectorul I, la Cor diţie
şi o mare răspundere şi rul de Onoare al ţării, şi integrală a dotării teh utilizate agregatele şi relevă unul dintre mine nel Ţîr, în sectorul II, la Roma
anume aceea ele a dovedi t o v .a r ă ş u 1 Nicolae nice şi forţei de muncă, rii cei mai destoinici ai Andrei şi Ludovic Antal,
că alegerea a fost potri Ceauşescu. Ca urmare, menţinerea unui climat de instalaţiile, materialele, întreprinderii — brigadie ori în sectorul V, la Cor fără
vită, deci de a confirma am luat măsuri corespun ordine şi disciplină. combustibilul şi energia. rul Grigore Mîndruţ, din nel Pilea şi Ludovic Re pisod
că merităm încrederea a- zătoare încă de la sfîrşi- Cum se acţionează, de Ca şi în 1987, şi pe tri sectorul IV. în 1987, bri paş. Au auzit că aici se «
cordată. Or, care poate fi tul anului trecut privind exemplu, concret, pentru mestrul I a.c., I.M. Lonea gada pe care o conduc a face planul şi se cîştigă h -gr*
cea mai bună confirmare pregătirea temeinică a îmbunătăţirea calităţii căr a obţinut realizări fru extras în plus 28 000 tone bine, că se învaţă temei
decît faptele concrete de producţiei pe 1988, asigu bunelui, aveam să aflăm moase la indicatorii de de cărbune, cu mult peste nic meserie şi omenie
muncă ? — Întreabă şi rarea liniei de front ac de la unul dintre „vete eficienţă, înregistrînd eco Dacă sînt daţi în secto
răspunde în continuare tive, a bazei tehnico-mate- ranii" minei, maistrul mi nomii la costurile de pro cît ne-am angajat. Pe a- rul VI A, ia investiţii, se
ing. Viorel Boanlă, di- riale, a forţei de muncă, nier Carol Repaş, din sec ducţie pe tona de cărbu cest an nc-am propus să interesează de Traian Bo
roctorul I. M. Lonea. Este măsuri pe care le urmă torul III : „In primul rînd ne, la cherestea şi energie, extragem peste plan C 000 tar — un alt meseriaş de
adevărat că în 1987 am rim cu fermitate şi răs prin folosirea corectă şi beneficii la activitatea de tone. La această oră, mo- marcă al unităţii, iar dacă Di:\
avut sarcini importante, pundere şi care se mate atentă a tavanului de re bază. bilizîndu-ne exemplar în ajung ia sectorul VI B, la
cinstea Zilei de 1 Mai, pregătiri, întreabă de Ion <:
avem deja o depăşire de Gîtlan. sli n s
HA :
însă minerii, singuri —
Rand am ente c r eseu te, N.T.S. — permanent aproape 14 000 tone, adică aşa cum se ştie — le 1-1
mai mult decît dublu] an
Anoni
gajamentului. Şi nu ne vom fără ajutorul electromeca dorn
producţii superioare în centrul atenţiei opri aici !" nicilor, n-ar putea obţine nur —
Constante depăşiri de succesele frumoase care căra);
plan înregistrează de la fac cinste întregului co roirteţ
Din bilanţul activităţii fel, Grigore Mîndruţ. cu In 1987, mina Lonea nu în subteran, staţiilor leie- începutul anului şi brigă lectiv. De aceea, în conul (Parîn
şi i-ealizărilor I.M. Lonea brigada pe care o con a avut o situaţie favora grizumetrice şi de dega- zile lui Florca Anton, de lumină al faptelor pres seriile
in anul 1987 am reţinut duce in sectorul IV, con bilă din punct de vedere zare, zilnic se efectuează Gheorghe Lipsa, ion Bo tigioase de muncă apar brie);
trei cifre care vorbesc tinuă să realizeze randa al protecţiei muncii. Ur măsurători ale xoncentr-a- teanu — din acelaşi sec frecvent şi meseriaşi cum lor (
cu convingere despre an mente mai mari cu 2—4 şi mare a nerespeclării teh ţiilor de metan de către tor IV, cele conduse de sînt cei din formaţiile con Va«ah
gajarea colectivului şi or 6 lone/post faţă de cele nologiilor de lucru, a mă personalul cu atribuţii în Iosif Bucur şi Vasile Rus duse de maiştrii Dumitru I-II
ganizarea muncii, folosirea planificate. Importante de surilor de securitate a ză- acest sens, ne preocupăm, — din sectorul III. „La Lateş, Carol Repaş, Con CAN :
temeinică a dotării tehni păşiri ale randamentelor, cămîntului şi a instrucţiu prin măsuri speciale, de adunarea generală a oa stantin Chiţoiu, Miirai Ba sepiile
ce şi timpului de lucru implicit ale producţiilor de nilor de protecţie a mun prevenirea focurilor de logh, Dumitru Marin, din 1.0 NL
în subteran, aplicarea cu cărbune, obţin şi alte bri cii, s-au produs unele a- mină şi evitarea surpărilor menilor muncii din fe echipa de întreţinere a
“bune rezultate a tehnolo găzi. varii, deranjamente şi ac in abataje, incit să asigu bruarie a.c., sectorul nos lui Dinică Rusii şi din
AL./
giei de exploatare sub — Tocmai datorită fap cidente. Aceasta a deter răm continuitate şi efi tru s-a angajat să dea in echipa de reparaţii stîipi O un
plus G 000 tone de cărbune,
tavan de rezistenţă, res tului că mina Lonea arc minai trecerea la acţiuni cienţă activităţii producti spune Iosif Bucur. N-au hidraulici, condusă de UKICi
pectiv : depăşirea randa condiţii gcologico-miniere mai energice în acest an ve, sublinia sing. Iosif ioan Bălan, ori Sorgiu tc/.at)
mentelor cu 258 kg/post mai dificile, conducerea din partea conducerii în Gaboş, şeful compartimen trecut din an decît trei Papovici, Aurel Rad, inimă
— în abataje, cu 425 kg/ unităţii, conducerile sec treprinderii, a personalului tului de protecţia muncii luni şi 27 de zile şi avem Nicolae Ardeleana, Petru GURA
post — în cărbune şi cu toarelor au în atenţie ex din cadrul compartimen al întreprinderii. Totodată, deja un plus de 6 500 tone, Iacob, Ioan Dobro, Jan cu
87 kg/post — pe întreprin tinderea folosirii metodei tului de specialitate, or cazurile de încălcare a adică mai mult de jumă Rădulescu — din brigada ORAŞ
dere. Este normal, deci, de exploatare a cărbu ganizatorilor proceselor de normelor le dezbatem in tate din sporul înregistrat de deservire incintă. seriile
ca şi cantităţile de căr nelui sub tavan artificial producţie . şi inspectoriloi şedinţele de instructaj, le zi la
bune extras să fi fost de rezistenţă, adaptată la obşteşti, in vederea înlă- popularizăm la gazetele de ra); c
superioare prevederilor de condiţiile noastre concre l urării n eaj unsu ri lor sem - perete şi ia staţia de radio Condiţii sociale îmbunătăţite cînd
plan. te de zăcămînt, prin în nalate, urmăririi mai con amplificare a minei. De (Casa
Depăşiri ale randamen secvente şi exigente a fapt, periodic efectuăm să stabilizăm la mina TECS :
Realizarea ritmică a pia
telor planificate se înre locuirea unor abataje ca cunoaşterii normelor de instruirea personalului nului impune, între altoie, noastră circa 400 de oa (Daci;
gistrează la I. M. Lonea meră cu abataje frontale, protecţie a muncii, adop muncitor, pe meserii, atît preocuparea statornică meni, ne spune Nicolae vară
şi în perioada care a tre ceea ce ne va permite tării de măsuri corespun in cadrul unor şedinţe pentru recrutarea, pregă Golea, preşedintele comi Călăi«
cut din anul curent, in obţinerea unor productivi zătoare în caz de abateri speciale, cît şi Ia cabine tirea şi stabilizarea forţei tetului sindicatului pe roşul)
pofida unor condiţii geo- tăţi superioare, arăta sau de producere a unor întreprindere. De curînd zele î
tectonice grele ale slrate- Aurel Negru, adjunctul şe avarii şi deranjamente în tul de protecţie a muncii, de muncă, asigurarea unor au absolvii cursul de cali rele )
lor de cărbune şi unor fului sectorului IV şi se activitatea productivă. dotat cu aparatura moder condiţii do lucru şi de ficare 100 de mineri, iar
carenţe de organizare şi cretarul comitetului de — Dăm o atenţie spori nă, adecvată in acest viaţă corespunzătoare. „în alţi 115 îl frecventează.
disciplină a muncii. Ast partid pe sector. tă funcţionării aerajului sens. ultima vreme am reuşit La începutul lunii mai or
ganizăm alte patru cursuri
— Aş menţiona, în pri ne asigură desfăşurarea de calificare pentru 100
mul rînd, consecvenţa şi Măsuri, preocupări, angajamente unei activităţi de produc de mineri.
fermitatea cu care comi ţie fluente şi fructuoase, La dispoziţia minerilor ren
tetul de partid, organul La mina Lonea se producţie a minei pe ori .şa şi Ion Boteanu, caic considera ing. Gheorghe de la Lonea au fost. puse ti pr
colectiv de conducere si dă o atenţie deosebită zontul amintit. în prezent conduc brigăzi compacte Gligor, şeful sectorului în acest an 48 de aparta să, c
VînUi
comitetul sindicatului ur lucrărilor de investiţii, de lucrăm la deschiderea blo in cele patru abataje sub IV. Aşa se face că în 1987 mente şi 20 de garsoniere, cu i
măresc materializarea mă pregătiri şi deschideri, a- curilor 7—9, pe orizontul tavan de rezistenţă, reali- am extras în plus faţă de 200 noi locuri în cămine izolat
surilor adoptate în adu sigurîndu-se în permanen 440, săpăm în continuare zîndu-şi ritmic sarcinile de plan peste 40 500 tone dc de nefamilişti, alte blocuri Banat
clin. e
narea generală a oameni ţă linia de Ronţ activă la staţia de pompe de la plan şi obţinînd randa cărbune, situîndu-ne pe pentru oamenii minei a- perat
lor muncii din luna fe necesară. „Sectorul nostru puţul 12. Ne bizuim mente de 10—12—14 tone locul al 11-lea intre sec flîndu-se în faze avansate cupri
bruarie a.c., a hotărîrilor de investiţii, VI A, pe pe m i n e r i pricepuţi de cărbune pe post. „Dăm toarele de producţie ale de execuţie. de, i;
de partid proprii, care vi care-1 conduc, arăta ing. şi destoinici, cum sînt toată atenţia stabilizării Văii Jiului, în trimestrul 1 De menţionat şi faptul tre 1‘
ceaţă
zează bunul mers al pro Emil Bucur, se preocupă cei din brigăzile con cadrelor şi consolidării a.c. am realizat suplimen că au fost renovate cămi
ducţiei şi realizarea sar stăruitor de deschiderea duse de Traian Botar, formaţiilor de lucru, a- tar 9 765 tone de cărbu nele şi dotate cu mobilier I,a
cinilor de plan, aplică, noilor capacităţi productive Gheorghe Bordaş şi Fran- plicării cît mai corecte a ne, iar de la începutul lui adecvat, cu televizoare şl fi pi
atunci cînd este cazul, ale minei. Anul trecut am cisc Balogh, cei din echi tehnologiei tavanului arti aprilie, acţionînd cu dă aparate de radio, cu biblio să, c
Izolat
noi măsuri pentru perfec dat în folosinţă orizontul pa de săpări a lui Aurel II ficial de rezistenţă şi fo ruire şi abnegaţie in cin teci volante şi jocuri dis cădea
ţionarea producţiei şi spo 350, cu toate galeriile Ştefan şi de electricieni losirii raţionale a dotării stea zilei de 1 Mai, am tractive, precum şi cu utili Vin tu
rirea eficienţei economice principale şi cu montarea a lui Ton Goliţa, sau lă tehnice, întreţinerii căilor extras în plus mai mult tăţi electrocasnice: ara- cu
izolat
— sublinia Ilie Tirean, utilajelor şi instalaţiilor cătuşii specialişti Eugen de acces din subteran şi de 3 000 tone. Vrem să gaze cu butelii, maşini de Local
secretar adjunct cu pro aferente, o staţie de pom Nogy şi Nicolae Oros". bunei aprovizionări cu spălat, boilere pentru
bleme organizatorice al pe, am montat 12 trans în cel mai bun sector materiale a locurilor de încheiem trimestrul al prepararea apei calde ele.
comitetului de partid al portoare cu bandă, pe o al minei, IV, lucrează muncă din abataje, men Il-lea cu un spor de 10 000
minei.__ Ca urmare, şi lungime de J,5 kilometri, mineri cu experienţă, cum ţinerii unei strinse cola tone de cărbune, să ne Pagină realizată de
rezultatele obţinute în pro am realizat o magazie sînt Grigore Mîndruţ, Flo- borări între mineri şi menţinem- între sectoarele DUMITRU GHEONEA
ducţie sînt pozitive. care va prelua întreaga i ea Anton, Gheorghe Lip- electromecanici, coca ce fruntaşe ate Văii Jiului".