Page 98 - Drumul_socialismului_1988_04

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

ÎN COOPERATIVA „DRUM NOU" HUNEDOARA

IN CUNUNA FRUMUSEŢILOR PATRIEI Calitatea şi diversificarea —
B MAS?
permanent în atenţie! La întrepri
ni că din (j
ieşti. Iubirea, devotamen­ ta Mării Mediterans, in ioc masa r
„Lupta
ina
tul faţă de patrie sint cele Libia, in cadrul relaţiilor In urmă cu cîtcva luni, chiar cel economic sini pentru confecţii după co­ CitOit t SI
dinţii virtuţi care-l defi­ pe care România le în­ sub titlul „Drum nou" la zilnic preocupate do pro­ mandă. Ca materie pri­ partid Jţftii ]
tatca,
pro?
nesc cu adevărat pe om. treţine cu ţările în curs de un nou... început de blemele calităţii şi opera­ mă se va folosi, deocam­ ricirca pop<
Patria sîntem noi, cu dezvoltare. Acolo, departe drum" scriam despre răs­ tivităţii prestaţiilor pe dată, stocul marc de lină In emirul
tot ceea ce am moştenit şi de acasă şi de ai tăi, dorul crucea la caro se afla care unităţile le fac popu­ căzută de la confecţiona­ care s-a l>
teres din p
cu ce înălţăm, şi noi sîntem este mistuitor. Am simţit cooperativa meşteşugă­ laţiei. Fiecare factor cu rea covoarelor. lor muncii,
ai patriei. Noi Însemnăm cu adevărat ce înseamnă rească cu acest nume din atribuţii de acest fel în Tovarăşa Mioara Cctpo- vîntul Mai
ceva numai prin ceea ce să doreşti să vii acasă şi Hunedoara prin desprin­ cadrul cooperativei are în seseu, vicepreşedintele secretar ad
mitctului
reuşim să-i dăruim ei, po­ în acelaşi timp să fii aş­ derea din ea a altei coo­ răspundere uri număr de cooperativei, ne spunea unitate, pr<
porului din care facem teptat cu încredere, cu perative profilate pe pre­ secţii, de al căror bun că s-an mai făcut cîteva stantln Măi
parte. speranţă. lucrarea lemnului şi me­ mers se interesează perio­ încercări de diversificare, glie Pan fiii
,,Cine-şi face bine me­ — Este intr-adevăr o talului. Se punea pe a- dic şi ia măsuri în caz de dar caro au sucombat. „De H nii;ş
seria, dovedeşte seriozita­ mare bucurie să simţi că tunci problema unei re- pomicola
te în faţa a ceea ce se eşti stimat şi respectat ca orientări în activitatea nclc din <
nostru do spital pune mult Cu sufletul in mijlocul cărora ai trăit cooperativei pentru a se s-au orgi
cheamă viaţă. Şi medicul om, ca profesie, că oamenii agroindustr
coastă
prin
suflet în propria muncă. te aşteaptă cu drag să înscrie în şi noile prevederi roase acţiu
do
plan
productivitate,
De altfel munca aceasta, alături revii. în esenţă se punea pro­ patriotică \
de prevenire a unor mala­ — Este motivul pentru blema deplasării mult mai zestrei poi
şi
«iăriroa
dii, de salvare a bolnavu­ care am revenit la Baia pronunţate a centrului do rea localitî
au
mare,
lui cere ştiinţă şi conştiin­
ţă, o continuă autoperlec- de oameni de Criş, cu toate că mi se greutate a activităţii pe intîrziere a unei comenzi. coo­ ce?" — întrebăm. „Pen­ 5 100 nuci
acestea,
Cu
toate
tru că le mai aveau şi
deschideau atunci, la re­
ţionarc". întoarcerea in ţară, şi prestările de servicii la perativa se află intr-un alţii mai demult" — ni
populaţie.
Nc-am întipărit in me­ alte posibilităţi. Cum să O parte din intenţiile de relativ impas. Una din s-a spus. Fireşte, în a-
morie cuvintele rostite de nu vii tot aici, cind oa­ atunci ale conducerii coo­ activităţile de bază — ţe­ semenea cazuri, la con­
Tecla Meltiş, din Baia do — Incontestabil că vă menii te-aştedptă, au ne­ perativei privind extinde­ sutul manual al eovoare- fruntarea cu opţiunile
Criş, cuvinte ce sint re­ simţiţi legat sufleteşte de voie de ajutorul, de sfa­ rea şi diversificarea de ior — se găseşte într-un clienţilor rezistă col mai • 20,00
flecţiile concentrate ala aceste locuri, de oamenii tul tău ? servicii la populaţie s-au vădit declin. Se pune pro­ bun. 20,25 O f
oamenilor acestor locuri şi din împrejurimi. De cită — Ce condiţie aşezaţi înfăptuit ori se vor în­ blema folosirii forţei de Am ridicat în rîndurile cii, Rom
din acel moment am avut vreme vă desfăşuraţi aici la temelia unei munci bine făptui în curînd. Astfel, muncă ocupate pînă a- de faţă cîteva probleme Priorităţi
curiozitatea să-l cunoaştem activitatea ? făcute de către medicii la parterul blocului 8 de oum în această activitate. de a căror rezolvare de­ • 21,00
pe doctorul Constantin Ble- — Ds exact 27 de ani, din comună ? pe bulevardul „Republicii" O parte oarecare va fi pinde fluenţa noului... tism. Vert
jan, să purtăm un dialog, de la absolvirea facultă­ — Sentimentul responsa­ se vor extinde secţiile do absorbită în secţiile şi drum al cooperativei. Re­ cii, vértice
in limita timpului său dis­ ţii de medicină din Timi­ bilităţii pentru viaţa şi broderie, ceh? de coroane activităţile nou create sau zolvarea se aşteaptă în ţii • 21,15
ponibil, despre muncă şi şoara, cind am fost repar­ sănătatea fiecărui om din artificiale şi de blănărie. extinse. Ni s-a vorbit la mod firesc de la organul dial • 21,
responsabilitate, despre tizat in judeţul Hunedoara; localitatea in care eşti Se va deschide curînd şi conducerea cooperativei şi de conducere colectivă al tifie: Un
patriotism, lată-ne la Secţia mai exact in comuna Văli- medic. Trebuie să te an­ o secţie nouă, de confec­ de proiecte noi, relativ în­ său. Dar şi un sprijin viaţ/'
exterioară Baia de Criş a şoara unde am lucrat pină gajezi, să ai zilnic in a- ţii pălării după comandă, drăzneţe, aflate în pragul mai sistematic din partea nal <?,
Spitalului orăşenesc din în 1967, iar, de atunci, cu tenţie bolnavul. Nu să pentru femei. înfăptuirii, şi, anume, de U.J.C.M. ar îi necesar. programul
Brad, faţă in iată cu o întrerupere de trei ani, faci paradă. Cred că Con ducerea coope r a ii vei, înfiinţarea unei noi acti­
medicul in halat alb. aici, la Baia de Criş. Mă forţa patriotismului rezidă aparatul său tehnic şi vităţi — ţesălorie do stofe ION CIOCLEI
— Cum se reflectă in simt intr-adevăr legat su­ în înalta conştiinţă a răs­
concepţia dumneavoastră fleteşte de oameni şi de punderii ce ne revine fie­
sentimentul iubirii de ţară? aceste locuri, tocmai dato­ căruia de a ne îndeplini DKVA .
- In primul rind, patrio­ rită încrederii pe care ei exemplar sarcinile, de a cat (Tatii
tismul este mai mult decit o manifestă faţă de mine. ne consacra resursele crea­ stins ( Vrt:
un simţămint. Este o di­ Am avut revelaţia acestui toare infloririi patriei, fe­ RA : Figu
(
le
J-n
mensiune umană funda­ sentiment reciproc in pe­ ricirii poporului. A ne iubi Anonim ui
mentală, care te defineş­ rioada cind mi-am desfă­ patria este o supremă da­ tlcrn l
te în raport cu imperati­ şurat activitatea de medic torie. aur — • soi
im;
căra);
vele timpului in care tră­ departe de ţară, pe coas­ ESTERA SÎNA ro moţii
(Parîiig);
seriile l-l
Uric); i’ri
lor (Un ir
Paşii pe calea îmbunătăţirii rezultatelor Vagabondi
r-Il
(Cu
CAM ; TP
continuaţi cu fermitate! seriile I-I
LOM-:A: (
(M ¡ n u r i
S \ : I )uo
a anului precedent, pro­ cantităţi mai mari de rcsc); i. ii
ducţia de lapte marfă s-a furaje la toate sortimen­ nn lui
dublat, de la începutul tele. (Retezat) ;
pe acum la nivelul planu­ anului ea înregistrînd o timpul
roşit*); O!
lui, viţeii obţinuţi pînă la creştere constantă. Nc-am interesat cum rar —
această dată, precum şi Datorită preocupării mai s-a acţionat pentru asi­ (1*
stocul de vaci gestante consistente a noii condu­ gurata furajelor necesa­ roşi, (Fia
(Hi; - liAi:
creează premisele realiză­ ceri a unităţii şi fermei re viitoarei stabulaţii, ce frai (Cas
se va întreprinde în con­
rii şi în acest an a pre­ — ne spuneau Cornelia liA'l’IX.î :
vederilor de plan. tinuare. Conform balanţei seriile
BRAZI: :
Chiar dacă ia produc­ Slăncescu, inginerul şef şi furajere, unitatea trebuie ( CA L AN :
ţia de lapte reajjzările nu preşedintele cooperativei să-şi asigure 334 tone fi­ :â (Cas
se ridică la nivelul pre­ şi inginerul Sabin Mihuţ, broase, 433 tone de gro­ SIMBRIA
s a mie (M
conizat, totuşi şi nici s-a şef de fermă zootehnică siere şi 1 509 tone sucu­ Tonte pi
realizat un salt notabil. — încă din anul trecut lente. Inginerul şef sub­ seria a li
Faţă de aceeaşi perioadă s-a reuşit realizarea unor linia că prin lucrările exe­ !<* muri io
cutate pînă acum pe pă­
şuni şi fineţe, pe ogoare, Intru oamenii muncii ilc la întreprinderea <lc produse refractam lîaru, oameni cu
se vor asigura din surse care colectivul de Ia atelierul de prelucrări prin a.şclii ere se nnndreşte, se întinară
proprii cantităţi mai mari şi frezorul ştefan Tereny, care prin ocuparea locului I iu întrecerea socialistă s-a
de fibroase şi grosiere. dovedit a fi cel mai harnic lucrător din întreprindere. Pentru
Ei solii ini
conţin un
că. Cerul
noros.
cădea pic
va sufla
sud şi Sil
sificări ii
50 km/h.
minime '
între 5 ş
cele
încheierea cit mai grabnică a însămintărilor L'5 «(rade.
max
Pentru 1 Vi
zile:
(Urmare din pag, 1) ghe ltîzn, Marioara Filan, tuarea unor lucrări de puternică 'de forte umane general
Ioan Cîrcioni, Măriuca înalt nivel calitativ. Şte­ şi mecanice la însămin- continua
Vîrvcseu, Marioara Vasi- fan Ivancu, preşedintele tarea porumbului. La că. Cerul
î\ • totul
Uensuş lui Iacob VasHoni, loni si mulţi alţii. C.U.A.S.C. Toteşti, subli­ C.A.P. Hîu de Mori stăm sibiie av
la C.A.P. Hîu do Mori lui — Terenul este bine în­ nia : do vorbă cu Victorian însoţite c:
Ioan Iubaş si Liviu Dăli- grăşat cu gunoi de grajd, — Maşinile de plantat Arion, preşedintele coo­ lectrico î
amiezii,
nescu, la’ C.A.P. Sarmi- densitatea de tuberculi ia devenite disponibile la perativei, care ne spune clin secte
zogetusa lui Petru Şer- hectar este optimă, adîn- cooperativele care au în- că, după încheierea plan­ intensific,
venschi şi ioan Slăncioni tării cartofilor, s-a trecut la 40—00
râturile
ş.a. Lucrările se desfă­ cu toate forţele la aşeza­ cuprinse
şoară sub stricta coordo­ C. U. A. S. C. TOTEŞTI rea sub brazdă a semin­ grade, lot
nare a specialiştilor din ţei de porumb. pînă la I. r
maxime
cooperative, ceea ce asi­ Insămîn tarea porumbu­ grade, ni
gură o înaltă calitate a- ci mea este cea stabilita elieiat lucrarea au fost di­ lui înaintează cit viteze ultima z
rvstoru. in tehnologie — intervine rijate spre acele unităţi sporite la unităţile agri­ La mu
I.a C.A.P. Clopotiva stăm ing. Elena Lăpădătoni. unde această activitate se cole din Toteşti, Ostrov, con tinua
tio vorbă cu preşedintele Astfel, am asigurat con­ află încă în desfăşura­ ©lopotiva, Unirea şi Rîu că. Geru
rar noros
unităţii, Vasile Vulc. diţiile pentru obţinerea re. în toate cooperativele de Mori. Această lucrare ploua sli
_ Cu toate capriciile unor recolte superioare în o parte importantă a su­ rat cu ii
vremii, s-a muncit bine acest an. prafeţei a fost plantată trebuie intensificată în la 70—flO
torul suc
in această campanie — Permanenţa consiliului manual, fiind puse îngră­ cooperativele din Densuş, •£>
sublinia interlocutorul. Am unic agroindustrial urmă­ şăminte organice în fie­ Peşteana, Sarmizegetusa şi
reuşit o bună mobilizare reşte îndeaproape atinge­ care cuib. altele, pentru a se încheia
la muncă a cooperatori­ rea unui ritm înalt do în unităţi se acţionează cît mai grabnic întrucît
lor. ovidenţiindu-se Gheor- înaintare zilnic şi ofec- cu aceeaşi concentrare timpul este foarte înaintat.