Page 10 - Drumul_socialismului_1988_05

DRUMUL SOCIALISMULU
Pag- 2

Preocupare, inventivitate, răspundere tărîrile Conferinţei Nationale ä partidului-program de muncă

atribute ale muncii de fiecare zi şi de luptă ai comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
■ cu
cosi’om
In ansamblul preocupă­ nicienilor a militat cu dieator de creativitate al O nouă etapă, superioară, LUI. Cet
rilor şi eforturilor pentru fermitate în direcţia sti­ lucrărilor elaborate este comuna I
tuaţ. Iii
afirmarea tot mai pu­ mulării spiritului de in­ eficienţa lor în producţie. eră»! " <li
ternică a creaţiei ştiinţi­ ventivitate şi creativitate, Din acest punct dc vede­ a întrecerii socialiste liaiîiîi agi
fice şi tehnice originale a pasiunii şi dragostei re trebuie să spunem că (lilllar - g
sat. între
la realizarea marilor o- pentru cercetare, dar şi rodnicia muncii noastre a rii patriei, trebuie să de­ in stimularea întrecerii scrie şl
mulul cc
biective prezente şi de pentru întărirea răspunde­ crescut simţitor în ultimii (Urmare din pag. 1) termine mobilizarea exem­ ’ socialiste între întreprin­ între loc:
perspectivă ale economiei rii personale şi colective ani. Edificator este în a- plară a colectivelor mun­ deri, secţii şi ateliere, co­ prinderea
judeţului, institutul nos­ faţă de realizarea sarcini­ cest sens faptul că, dacă cioasă a tuturor resurselor citoreşti de către organe­ mitetele sindicatelor să-şi lucrare
tru ooupă un loc aparte, lor încredinţate şi calita­ în 1982 am înregistrat la materiale şi financiare ale le şi organizaţiile de exercite mai mult atribu­ lungime
de maximă însemnătate. tea muncii depuse, pentru O.S.I.M. Bucureşti 6 bre­ întreprinderilor. partid la aplicarea fermă ţiile şi răspunderile, să evidenţiat
sebit Avi
De aici şi marile răspun­ sporirea continuă a com­ vete de invenţii, anul tre­ Din unităţile carbonifere urmărească respectarea ghe Lăzi
deri ale comisiei ingine­ petenţei specialiştilor şi cut ele au fost'în număr ale Văii Jiului şi siderur- . şi dinamică a mecanismu­ strictă a criteriilor şi să Ioan I>ui
gicc ale Călanului, '.e pe
lui economic, îneît toate
rilor şi tehnicienilor de a cadrelor 'noastre. Forme­ de 44, ceea ce ne-a situat unităţile industriale să ţină „la zi" graficele cu Candin şi
cji, Rodi
antrena, implica şi, prin le şi metodele prin care pe locuri fruntaşe, din şantierele de construcţii să lucreze cu beneficii, să se punctajul acumulat, să dea, Glie
fio înlăturate grabnic^ ca­
acestea, de a rezolva pro­ acţionăm sînt diverse şi acest punct de vedere, în renţele de organizare şi confere. întregii activităţi impulsioneze, prin măsuri Mircea I
blemele complexe ale complexe, ca însăşi com­ judeţ şi pe ministerul mi­ disciplină a muncii, Să fie productive un nivel ridicat adecvate, ritmul activităţii cău, Geo
Slinlon 1
muncii minerilor hunedo- plexitatea sarcinilor pe nelor. Multe dintre .solu­ promovat ferm spiritul an­ de calitate şi eficienţă. Să productive. Mlcu şl i
reni. Cu atît mai nece­ care le avem. Pentru lăr­ ţiile concepute de spe­ gajării şi dăruirii munci­ fie stimulat spiritul de Ţinînd cont fie ponde- • du-i in
CioIUca,
sare sînt aceste -lucruri, girea orizontului de cu­ cialiştii institutului • sînt toreşti, revoluţionare, pen­ angajare şi de iniţiativă, rea industriei hunedorene nizaţici <
eu cît I.C.I.T.P.L.C.I.M. noştinţe ştiinţifice şi teh­ incluse în programul de tru realizarea ritmică a să se promoveze experien­ în angrenajul economiei Aron Jui
Deva deţine, prin numă­ nice au fost şi sînt ini­ mecanizare şi automati­ prevederilor de plan. In ţa înaintată, tehnologiile naţionale, se impune ca lucrat cu
rul mare de specialişti şi ţiate dezbateri, mese ro­ zare al ministerului, iar celelalte unităţi miniere ' moderne de lucru, cerce­ organele şi organizaţiile dc altădată,
portantă
cadre tchnico-inginereşti, tunde, conferinţe, simpo­ aplicarea lor conduce la o — din domeniul extracţiei tarea ştiinţifică şi inginc- partid do la nivelul muni­ teres obş
o forţă şi un potenţial de zioane cu participarea lar­ reală şi consistentă per­ şi preparării minereurilor s ria tehnologică să sc im­ cipiilor, oraşelor şi în­ ■ I*E1
acţiune pe care se pune gă a unor specialişti de fecţionare a muncii. —, în uzinele C.Ş. Hune­ plice mai hotărît în acti­ treprinderilor să-şi sub­ 150 de
mare preţ, dar de la care . la alte institute de. cerce­ Cu toate acestea, trebuie doara şi în întreprinde­ vitatea efectivă de pro­ ordoneze consecvent, ferm Mina Coi
servesc ;
se aşteaptă mult. tare şi unităţi de profil să subliniem faptul că rile constructoare de ma­ ducţie. Este. de înţeles că şi responsabil preocupări­ caldă în
Avînd permanent în a- din ţară. Cu sprijinul lu­ este necesară o mai in­ şini şi de reparaţii din de la unităţile care înre­ le, întreaga muncă politi- borî în a
tenţie aceste realităţi, co­ crătorilor de la O.S.I.M. tensă implicare a comi­ Valea Jiului, Orăştie, De­ gistrează rezultate pozitive . că şi organizatorică reali­ na şi mi
menajate
misia inginerilor şi teh­ şi I.N.I.D. Bucureşti reali­ siei inginerilor şi tehni­ va si Crişcior să se aplice de la începutul anului se zării ritmice a prevederilor locurilor
nicienilor a aşezat la te­ zăm dezbateri pe diferite cienilor în soluţionarea mai ferm programele de aşteaptă majorarea lor în de plan, în spiritul exi­ Alţi post
melia întregii sale munci probleme ale transferului marilor probleme pe care organizare şi modernizare continuare, iar de la cele genţelor şi sarcinilor puse zilnic ca
na, coud
o seamă de priorităţi şi de informaţii privind cu­ economia hunedoreană le a producţiei, care să asi­ cu rămîneri în urmă — în faţă naţiunii în acest I.uca, a
domenii izvorî te din ce-- ceririle ştiinţifice şi teh­ are de rezolvat în acest gure creşterea mai ae- unele întreprinderi minie­ an de partid, de secretarul o mînca
rniţele şi exigenţele puse. nice, posibilităţile de uti­ an şi întregul cincinal. ■ centuată a productivităţii-' re din Valea Jiului, din său general, tovarăşul servită ii
condiţii
în faţa cercetării ştiinţi­ lizare a fondului de publi­ Pentru că în asigurarea muncii şi îmbunătăţirea domeniul energetic şi din Nicolae Ccauşcscu, pentru igienă.
fice, din specificul şi sar­ caţii interne şi străine bazei de materii prime a calităţii produselor, dimi­ industria uşoară, organiza­ îndeplinirea exemplară a
cinile ce revin judeţului existente, de documentare ţării, organizarea supe­ nuarea consumurilor, a ţii de construcţii din întreg planului pe acest an, pre­
în extragerea şi prepara­ şi studiere a literaturii rioară a producţiei şi în cheltuielilor materiale. judeţul — se cer eforturi misă a încheierii cu bune
rea minereurilor neferoa­ de brevete. modernizarea tehnologiilor Noua etapă a întrecerii suplimentare de angajare rezultate a întregului cin­ y- am
se. Dintr-o atare perspec­ Insistăm apoi asupra gîndirea tehnică, inventivi­ socialiste, ale cărei roade şi organizare a lucrului cinal 198G—1990 — etapă 20î.
tivă, în prezent eforturile întocmirii unor planuri te­ tatea şi capacitatea crea­ le vom analiza la cea de a pentru recuperarea res­ decisivă pentru edificarea nomié «
noastre sînt concentrate matice de invenţii în toare a fiecăruia dintre 44-a aniversare a eliberă- tanţelor şi înscrierea în multilaterală a României Tv. • 2
spre elab urea de tehno­ strînsă legătură cu sarci­ noi trebuie să-şi găsească cifrele de plan. socialiste. mina lit
logii adecvate pentru creş­ nile concrete ce * revin nîad pregnant şi mai efi­ Versuri ţ
terea gradului final de institutului, precum şi 1- cient locul. Secţia Hunedoara a
recuperare a minereului şi denţificării unor noi so­ ŞTEFAN OANĂ, întreprinderii „Vidra“ din tice • 2'
témpora
valorificarea celor eu luţii tehnice şi luării unor preşedintele comisiei Orăştie. Elena Bănică Luna educaţiei politice
conţinut- scăzut. De. ase­ măsuri de sprijinire a cer­ inginerilor şi tehnicienilor îmbină cu repeziciune ţările d<
menea, acţionăm pentru cetătorilor în întocmirea de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. bucăţile de blană pentru (Urmare din pag. 1) co şi educativo menţionăm Unlver-î
confecţii.
Stabilirea unor tehnolo­ documentaţiei legale de Deva festivalurile-concurs inter- 21,50 íe
închider
gii de .înaltă eficienţă în protejare şi transmitere judeţene de poezie patrio­
extragerea şi prelucrarea pentru înregistrare. în a- tică şi revoluţionară şi de
masei miniere exploatate, cclaşi timp, în activitatea Un loc aparte în ansam­ muzică populară, şezători-
eliminarea pierderilor de comisiei inginerilor şi teh­ blul activităţilor din a- lc litcrar-muzicale, specta­
■substanţe, utile, mecaniza­ nicienilor s-a încetăţenit de ceastă; perioadă îl ocupă colele cultural-artisţice etc.
rea şi automatizarea unor acum urmărirea îndea­ acţiunile' dedicate muncii „Lima' educaţiei politi­ DEVA:
operaţii din subteran şi proape a realizării tuturor patriotice, cultural-educa- ce, revoiuţionar-patriotice ducători
Băieţelul
suprafaţă, realizarea unor obiectivelor stabilite în tive' şi artistice.. în esenţă, şi .culturii pentru tineret" (Arta);
utilaje şi instalaţii cu pa­ planurile tematico şi des­ ele sînt aXate pe creşterea se ■ va încheia, Ia 5 iunie, Miss luj
rametrii tehnico-funcţionali făşurării, în conformitate în străbuna vatră de sor­ - A); (
superiori şi consumuri e- cu datele planificate, a contribuţiei tineretului la ginte a neamului româ­ - Ioana
- B); 1
nergetice scăzute ş.a. fazelor de cercetare, pro­ realizarea sarcinilor co­ nesc — cetăţile dacice din rie... (F
Toate' acestea constituie iectare, realizare, experi­ lectivelor muncitoreşti din Munţii Orăstiei. .ŞANI:
laturi esenţiale ale muncii mentare şi omologare a industrie şi agricultură, Costeşti 88. A XX-a „în­ (Parîng)
(7 Noiei
cercetătorilor deveni, pen­ soluţiilor tehnice în scopul recuperarea materialelor tâlnire a tineretului cu is­ iile peni
tru materializarea cărora aplicării lor în producţie. refolosibile şi participaiea toria" — o trăire unică, o LUPENI
comisia inginerilor şi teh­ Dar, cel mai concret in- •la ample acţiuni de gos­ copleşitoare năzuinţă spre (ir - «■--
i srsi
podărire şi înfrumuseţare egalul jertfei străbune ţiu. antă
a localităţilor. pentru existenţă, pentru LONEA
gan (Mi
Din diversa paletă a ac­
ÎlftGRICOLfllDKPRI tivităţilor cultural-artisti- mai binele şi frumosul pa­ LA : Di
triei.
Vegas
ANINOA
trecutuli
URICAN
Porumbul — însămînţat Pledoarie pentru stimularea creativităţii copiilor Ilwa
pollino
GURABj
.şi i (Min
pe ultimele suprafeţe Ediţia a III-a a „Deca­ niereşti“, „învăţămînt-cer- ducative, sporind interesul (preşedinta Comisiei muni­ Duminic
tria); O
1
(Flacăra
dei ştiinţei şi tehnicii pen­ cetare-producţie — triada pentru cunoaştere al par­ cipale Hunedoara a Or­ BĂI: P
(Urmare din pag. 1) efectuată de mecanizatorii tru pionieri şi şcolari“ — eficienţei procesului in- ticipanţilor. ganizaţiei Şoimii Patriei) Muncii (
HAŢEG
Ioan Bacsi şi Ioan Trosan, desfăşurată sub egida Con­ structiv-educativ“, „Mode- O autentică pledoarie au fost argumentate prac­ nărui (i
tiliza cu dejecţii lichide iar în livadă, mecanizato­ siliului judeţean al Orga­ lism, joc -şi finalitate crea­ pentru stimularea creativi­ tic de prof. Viorel Mano- lan po
terenul care urmează să rii Ioan Bărdaş şi Ioan nizaţiei pionierilor — s-a toare“, „Filmul şi litera­ tăţii copilor a fost şi sim­ lescu (directorul C.P.S.P. •Severino
tură);
fie însămînţat cu plante Dănilă, coordonaţi dc in­ încheiat. Organizatorii, ca tura — rolul lor în edu­ pozionul judeţean care a Devii), prof. Dorin Sitaru unei ba
încheiat emoţionant şi an­
pentru siloz. Mecanizato­ ginerul Ioan Deminescu, şi participanţii, nu vor pu­ carea tehnologică a elevi­ trenant suita manifestărilor (Şc. gen. nr. 4 Deva), prof. PLIA :
tea însă accepta verbul
lor“ (şcolile generale nr. 6,
Ioan Lo.şki (Şc. gon. nr. 6
rii Valentin Gaiu, Ioan şeful fermei pomicole, au „s-a încheiat“ atribuit u- 5, 3, 7, 11, cinematograful dur cadrul „decadei ştiin­ Deva), prof. Koszegi La- cap (Lu
Cristea şi Cornel Dragotă efectuat tratamentele fito- nei acţiuni deosebit de e- „Modern“ Hunedoara), me­ ţei şi tehnicii...“. Avînd ca dislau (G.P.S.P. Deva), e-
au reuşit, numai luni, să sanitare la meri. ducative, care a transfor­ dalionul ştiinţific „Thomas generic „Stimularea crea- ducatoarea Lidia Seleşan,
administreze îngrăşăanin- Porumbul s-a încheiat mat fiecare manifestare (Grădiniţa cu program
tele organice pe şase hec­ de însămînţat şi la C.A.P. din perioada „decadei“ în- prelungit nr. 2 Deva),
tare. Aurel Vlaicu. Luni se - a- tr-p pledoarie* pentru sti­ ,.Decada ştiinţei şi tehnicii pentru prof. Felicia Constantines- Pentru
O •activitate bine orga­ flău' la' semănatul ultime­ mularea creativităţii copii­ pionieri şi şcolari“ cu (C.P.S.P. Petroşani). în­ deveni
eti cerul
nizată şi rodnică s-a des­ lor hectare mecanizatorul lor. Pentru că actuala e- demnurile eseistului Dino- Local ■
făşurat în aceste zile la Nicolae Săndcscu şi Anto- diţic' a deschis largi porţi rel Stănciulescu de a fa«e <.... 0 vot
C.A.P. Geoagiu. Mai înţîi ' nie Pera, inginerul şef spre îmbogăţirea şi adîn- Edison“, acţiunea „Start ţiei şi creativităţii ştiinţi­ o educaţie creatoare, pros­ dc aver
lat de c
să menţionării faptul că, al unităţii. La rîridul lor, cirea cunoştinţelor ştiinţi­ spre profesiunile viitoare, fice şi tehnice prin activi­ pectivă, de a aşeza peste ce. Vin
o dată cu încheierea însă- mecanizatorii Mircea Ma- fice şi tehnice ale elevilor, start spre viitor“ desfăşu­ tăţi specifice Organizaţiei nou mai nou], au fost ge­ la mode
mînţării porumbului în niu, Ghcorghe Suciu, fosif descoperind modalităţi in­ rată la cooperativa „Bucu­ pionierilor“, la simpozio­ neros argumentate de „Mo­ licări loc
oră din
parcela de lingă „Drumul Ponoran, Ioan Putuca şi genioase folosite de cadre ra“, concursul demonstra­ nul desfăşurat la Deva au delele matematice“ ale pro­ Tempera
sanatoriului" — lucrare e- Alexandru Măcrişan 'au didactice din şcoli şi case tiv „Telegrafi.şti în între­ participat cadre care mun­ fesorului Ioan Lo.şki, de vor ii
xeculată de mecanizatorul transportat cu remorcile ale • pionierilor şi şoimilor cere“ (care a clasat pe cesc cu purtătorii crava­ experienţele cercului de şi 11 gr;
xlmc în
Ioan Buda, coordonat în­ 100 tone de gunoi de grajd patriei, care Să contribuie primele o locuri pionierii telor roşii cu tricolor şi cu electronică condus de prof. La mu
deaproape do Ioan Rob, pe terenul eliberat de fu­ la stimularea creativităţii. Daniela Beg, Sandei Tră- şoimii patriei din judeţ Dorin Sitaru, de demonstra­ Ii în gc
cu ceru
inginerul şef al coopera­ raje maşă-verde. Acest Sesiunea de comunicări .npiu, Marius Vulcan, Ma- (preşedinţi de consilii pio­ ţiile calculatorului dirijat ros. Le
tivei — şi această unitate teren, . aflăm, urmează să ştiinţifice „Performanţe ria Roşea, Gabriel Bota), niereşti, conducători dc ac­ do prof. Koszegi Ladislau precipita
a raportat finalizarea lu­ fie pregătit temeinic şi pioniereşti“ (Şcoala gene­ toate organizate de C.P.S.P. tivităţi tehnico-ştiinţifice şi de un pionier de clasa ploaie, (
crării. . amintite pe întrea­ repede . reînsămînţat . cu rală nr. 4 Deva), schimbul Haţeg, manifestările din din G.P.S.P.). A fost- o re­ a Vi-a. A fost o reuniune- caracter
ţite izoli
gă suprafaţă planificată, porumb. de experienţă „Contribuţia Valea Jiului (dialogul de uniune tezaurizatoare de îndomn care, încheind o electrice
ca, de altfel şi la celelalte Iată, deci, că pentru lu­ cercurilor tehnico-aplicati- la Vulcan, schimbul dc ex­ idei şi experienţe, în care nouă ediţie a „Decadei ila mod
culturi. crătorii ogoarelor din ve din C.P.S.P. în pregă­ perienţă de la Petroşani), momentele teoretice, . de ştiinţei şi tehnicii pentru licări te
îri grădina legumicolă G.U.A.S.C. Geoagiu zilele tirea generală a elevilor medalioanele şi almanahu­ înaltă ţinută ştiinţifică, o- pionieri“ a deschis largi 70 km/c
sudic. (
se muncea la întreţinerea, dc sărbătoare a muncii au (C.P.S.P. Deva), dezbateri­ rile ştiinţifice de la şco­ ferito de prof. Traian Di- ferestre spre cunoaştere, serviciu
culturilor, precum şi la fost zile de activitate in­ le, mesele rotunde cu te­ lile generale nr. 5 şi 8 norcl Slănciulescu (Liceul spre formarea încă de la
pregătirea patului germi­ tensă şi rodnică,' în care mele „Sarcinile educaţiei Deva, concursul de carturi ind. nr. 5 Deva), prof. Ioan vîrsta şcolară, a unor de­
nativ pentru plantarea în oi au finalizat însămînţă- prin muncă şi pentru mun­ de la G.P.S.P. Orăştie, Slerea (Consiliul judeţean prinderi creatoare.
cîmp a tomatelor, această rile la culturile de primă­ că prin intermediul cercu­ s-au constituit în mani­ al Organizaţiei pionierilor),
din urmă lucrare fiind vară. rilor tehnico-ştiinţifice pio­ festări cu reale rosturi e- educatoare Viorica Cinstea -? - LUCIA LICIU