Page 102 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 102
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Afirmarea unui stil de muncă S-A ÎNCHEIAT concursul interjudeţean
DE INTERPRETARE INSTRUMENTALĂ
dinamic, mobilizator „Bucuriile muzicii“
In municipiul Hunedoa misiei femeilor de la în tului municipal al femei Prima, ediţie a concursu care factorii organizatori - Şcoala generală nr. 4 Hu
ra sc afirmă lot mai mult treprinderea de tricotaje, lor, în unele întreprinderi lui interjudeţean de inter merită toată lauda". nedoara, Acurateţe a inter
un stil de muncă dinamic unitate în care, din cei şi în cartiere funcţionea pretare instrumentală, „Bu „ Copiii prezenţi in între pretării, ţinută au dovedit
al Comitetului municipal peste 1 000 de oameni ai ză cluburi „Femina" cu curiile muzicii", organizai cere - pionieri şi şoimi ai Mihaeia Torni (Timişoara) -
al femeilor, • caracterizat muncii, 929 silit femei. Cu activitate permanentă, di de Consiliul judeţean al Or patriei — au oferit momen pian, „Cinci piese op. 21“ •
prinţr-o organizare. mai acest prilej s-au stabilit versificată precum şi un ganizaţiei pionierilor cu te de reală satisfacţie artis de Kabalevski, Meda Gin- 20,1 ;
judicioasă, prin atragerea măsuri pentru o mai bună club al municipiului, în sprijinul Uniunii Compozi tică, rod al unei seriozităţi scă (Cluj-Napoca) - flaut, nomi
unor cadre competente, cu organizare a producţiei, care se desfăşoară activi torilor, Inspectoratului şco aparte în pregătire, a unul „Cintec vechiu" de Paul Tv. „
experienţă şi autoritate, întărirea disciplinei şi ri tăţi model de educaţie ce lar j u d e ţ e a n , Comi talent remarcabil. Ajutaţi şi Constantinescu, Horia Marc Mihc
prin conlucrarea strînsă,. dicarea continuă a nive tăţenească, juridică. Deo tetului judeţean de cul îndrumaţi cu dragoste şi (Baia Mare) - xilofon, „Vals" 21,51
sub conducerea organelor lului politico-ideologio şi sebit de utile, pentru tine tură şl educaţie socialistă, responsabilitate de părinţi de Haciaturian, Ariana Inch
şi organizaţiilor de partid, profesional al oamenilor. re îndeosebi, sînt şi ac Şcolii generale nr. 8 Deva, şi profesori, ei au dovedit Morariu (Alba lulia) — pian,
cu ceilalţi factori educa De fapt, dezbaterea Ia faţa ţiunile de educaţie gospo a cunoscut o reuşită depli că, prin calitatea interpre „Sonată" de Scarlatti. O im
ţionali, prin asigurarea u- locului a problemelor ma dărească în cadrul căro nă. Manifestarea, avind loc tării artistice, pot deveni oa presie cu totul aparte au
nui control riguros şi a- jore ale muncii colective ra se dau lecţii şi expli la puţin timp după „Primă meni mari. Evoluind la pian, lăsat Maria Balacon (Şcoa-
nalixarca periodică a în- lor muncitoreşti şi stabili caţii practice în cele mai vioară, violoncel, llaut, xi la generală nr. 8 Deva),
deplinirii acţiunilor pro rea .unor măsuri şi dome diverse domenii şi pro vara muzicală deveană", a lofon, clarinet ş.a., majori care a interpretat la pian U E
puse. nii de acţiune pentru spo bleme. confirmat părerea că muni tatea dintre ei au etalat o „Titirezul" de C. Silvestri,
Repăi-ti'zarea membrelor rirea contribuţiei femeilor Hărnicia femeilor din cipiul Deva este In măsură perfectă stăpinlre a Instru Georgiana Bălănică (Şcoa DE
biroului comitetului muni la realizarea sarcinilor municipiul Hunedoara, este să devină un centru muzi mentului muzical, echilibru la generală nr. 8 Deva), săi ■
cipal ai femeilor pe între fie-a îngăduit să afirmăm vizibilă acum, primăvara, cal apreciat care să pola interior, o memorie demne care a oferit la plan, cu o trla)
prinderi, instituţii, cartie tot mai mult un stil de în aspectul curat al ora rizeze atenţia specialiştilor de toată lauda. In întrecere perfectă stăpinlre de sine, acest
DOA
re __ pe o perioadă mai muncă dinamic, mai a- şului, prin bunul gust cu din întreaga ţară. au evoluat aproape 90 de întreaga cavalcadă de su viltoi
îndelungată — s-a dovedit proape de cerinţele ac care sînt ornamentate ron- Aşa cum menţiona profe elevi din judeţele Alba, nete şl sentimente ale „To Viva
a fi deosebit de utilă. A- tuale. dourile cu flori ale spa sorul universitar şi compozi Cluj, Sibiu, Timiş, Gorj, Ma catei" de Remus Georgescu. — B
(Fiat
cest lucru permite conti în atenţia comitetului ţiilor din jurul blocurilor, torul Liviu Comes — ,,Con ramureş, Hunedoara. Cea mai apreciată evoluţie Apar
nuitate în munca de în municipal se află aplica clin parcuri şi locuri de cursul s-a constituit intr-un Concertul de gală, găz din concertul de gală a ră Figui
drumare, control şi spri rea tezelor, conceptelor şi joacă pentru copii. Aceas eveniment important care o duit de Palatul culturii, care mas a elevei Manuela Co- (7 I>
jin, cunoaşterea realităţi orientărilor din magistrala ta şi datorită muncii şi oferit prilejul să se vadă 0 încheiat întrecerea, a re rina Bercea (Timişoara). In penti
nlrea
lor clin fiecare unitate e- implicării unor femei ea roadele muncii şcolilor, cla unit evoluţia cîtorva inter terpretând la vioară o pie rie
conomică a municipiului Maria Barbulca (Fabrica sele l-VIII, cu program su preţi dintre cei mai talen să dificilă - „Capriciu basc" (Cult
şi, pe această bază, orien în activitatea de încălţăminte), Doina plimentar de artă, cu re taţi. Cu o caldă simpatie a de Pablo Sarasate, aceasta Viaţa
farul
tarea activităţii comisiilor Coraci (sănătate), Rodica lost primit de numerosul pu a dovedit o stăpinlre per linişt
femeilor spre acele dome comitetului Istrate (întreprinderea de percusiuni directe asupra blic micuţul Mircea Lazar, fectă a instrumentului, mul NOA;
nii sau acţiuni cu efi municipal tricotaje), Agripina Mun viitorului culturii muzicale preşcolar, din Deva, care a tă sensibilitate in etalarea 1 crini
RIGA
cienţă maximă în îndepli tean u (T.A.C.R.S.H.), Elena din patria noastră. Aceste reuşit să-şl „slăpînească" nuanţelor, temperament, şl ap
nirea sarcinilor colective al femeilor Dragpmir şi Maria Sabou unităţi de ¡nvâţămint sti vioara inlerpretind frumos deopotrivă gingăşie. Con ■îliic
lor muncitoreşti. In ace (Secţia „Vidra"), Valeria mulează sensibilitatea copii „Marş pionieresc" de M. Bă- cursul de interpretare in ua r<
iaşi timp, analizele efec Aiarinescu (cartierul 25 lor, le valorifică talentul, dulescu. l-au urmat Andrei strumentală, in care Şcoala pac
Fiera
tuate la -nivelul comitetu Expunere a tovarăşului Hunedoara), Nicoliţa Nicu- contribuie la formarea viito Constantinescu (pian), clasa generală nr. 8 Deva a avut ra);
lui municipal, bazate pe o Nicolae Ceauşescu la şe lae (I.C.S.M.I.), Marcela rilor artişti amatori şi profe 1 - Cluj-Napoca, Silviu Dio- un cuvînt greu de spus, ră- nova
cunoaştere nemijlocită a dinţa Comitetului Politic Herban (Biblioteca muni sionişti. Concursul, care fa nisie (violoncel), clasa a mine, pînă la anul, o amin beşte
HAŢJ
conţinutului activităţii co Executiv al C.C. al P.C.R. cipală) şi multe altele. ce cinste oraşului Deva şi Vl-a — Sibiu, Claudiu Se tire neştearsă. în ir.
misiilor femeilor, permit clin 29 aprilie a.c. Secreta în practica recentă a judeţului Hunedoara, a ce bastian Hosu (plan) - Tg. (Daci
direcţionarea muncii, în rul general al partidului Comitetului municipal Hu rut eforturi serioase pentru Ilu, Florin Aspritoiu (pian) MINEL BODEA rea
LAN
fiecare etapă, spre cerinţe atrăgea atenţia că organi nedoara. al femeilor exis cultu
prioritare, facilitează ex zaţiile de femei trebuie tă, de asemenea, serioase latul
tinderea şi generalizarea să-şi exercite mai bine ro căutări şi preocupări care şui);
unor experienţe pozitive. lul pe care îl au în for atestă' dorinţa de perfec i e
Atît anul trecut, cit şi pe marea şi educarea tinere ţionare a stilului şi meto
parcursul celor patru luni tului, să manifeste o ati delor de muncă, în lumi
din 1988, problemele prio tudine mai fermă faţă de na sarcinilor, ideilor şi o-
ritare (productivitatea, efi unele manifestări negati rientărilor subliniate de
cienţa, calitatea) au fost ve dintr-un domeniu sau secretarul general al parti
analizate în plenare, şe- • altul. Tocmai de aceea, în dului, tovarăşul Nicolae
dinţe de birou sau la faţa activitatea comitetului mu Ceauşescu, la şedinţele Co
lîez
locului, un mare număr nicipal, a comisiilor de mitetului Politic Executiv 20 nu
din cele 56 de comisii ale femei din unităţi economi al C.C. ai P.C.R. din 29 fa;
femeilor din întreprinderi ce şi instituţii s-au inten aprilie şi 6 mai a.c. în Ext
le, -instituţiile, cooperati sificat acţiunile educative, principal, prin tot ce se on, 7i
vele, cartierele municipiu dar şi de materializare a întreprinde se urmăreşte 87.
lui Hunedoara stabilindu-şi politicii sanitare, demogra o implicare mai rodnică şi Extr.
direcţii' de îmbunătăţire a fice a partidului şi statu mai competentă, cu o for IU, 51
I, 5G
muncii. lui nostru. Se colaborează ţă crescîndă a comisiilor -Ext]
— Nu cu mult timp în mai strîns cu cadrele nre- de femei în soluţionarea 88, 55
n-mă — ne spunea tova . dicale pentru asigurarea problemelor de producţie, 0, 76,
răşa Maria-Ioana Mihu, stării de sănătate a vii dar, în aceeaşi măsură, în Ext
preşedinta comitetului mu toarelor mame, a tuturor . sporirea rolului educativ M, i;
51, 51
nicipal al femeilor, a avut femeilor. în răspunderea al acestora, o eontinuitate fa;
loc o astfel de acţiune de. tovarăşei Marcela Herban, .şi calitate superioare ale Ext
îndrumare şi sprijin a co vicepreşedinte ai Comite tuturor acţiunilor iniţiate. 81, 51
Ext]
Aspect din timpul ilosfii şurăril concertului do gală
al laureaţilor. 72, 21
Exil
71, 34
(AMNIA AGRICOLĂ DE PRIMÂVARA Perioada premergătoare Foto NICOLAE GHEORGHIU 1 319 8
Fon
naţionalizării principalelor
Jr*rsr
întreţinerea culturilor mijloace de producţie ţ ÎNSEMNĂRI
\
-finii/ - (Urmare din pog. 1) rea activiştilor de partid
„ . > (Urmare din pog. 1) de siloz. Mecanizatorii Ion \ Respect inimilor bătătorite!
r> şi sindicali, a formaţiilor
Stan, Gheorghe şi Octa Peni
revenit măsurilor econo
luarea praşilei manuale, vian Viăsceanu, Marin mice cu caracter antica patriotice şi a unităţilor vu fi
militare. Punctele strate
reuşind ca pînă acum să Bekfi şi Eugen Varga au pitalist aplicate în anul gice din Capitală şi pro Mîini bătătorite de mun - Omul cit trăieşte tre mai i
cădea
o încheie pe 20 de ha. Şi fost cei antrenaţi la res 1947 — etatizarea Băncii vincie, instituţiile cultura că. Le privim cu admira buie să muncească, adau şi cai
la porumb prima prăşită pectivele lucrări. De ase Naţionale a României, re le radiodifuziunea, poşta, ţie. gă Alexandru Horică. Da loca]
manuală a fost finalizată. menea, cu aceeaşi hărni organizarea Ministerului telefoanele au fost puse - De ciad muncesc mii- că vrea să lie mereu zdra căicăr
cantiti
In ce priveşte recoltarea cie se acţionează şi la în- Economiei Naţionale, crea sub pază. In faţa acestei nile acestea ? — il între văn, sănătos. Am trei co vor d
şi ■însiiozarea furajelor sămînţarea porumbului pe rea oficiilor industriale,, situaţii, regele Mi hai s-a băm cu sfială pe omul pii, doi feciori şi o lată. Izolat
masă-verde, lucrurile sc suprafeţele eliberate. A- instrumente prin care sta văzut izolat în interior, iar din faţa noastră. Muncesc. Aşa i-am învă Vîntul
inodor
prezintă, de asemenea, bi drian Jurjuţ, Viore) Enă- tul intervenea activ în or din afară nu a primit a- - De cind slnt pe lume, ţat de mici, că aşa m-a vestic,
ne. Mecanizatorii Anton şescu, Tiberiu Bal,^ cu ganizarea şi coordonarea sigurarea sprijinului pe de cind mă ştiu. Munca învăţat şi pe mine lata, sificăr
mă (ine in viaţă, îmi dă
Cioană, Petru Tudoran şi plugurile şi discurile, Mi- producţiei şi repartiţiei, în care sconta, fiind nevoit putere... pe el bunicu... timpul
peratu
Vaier Daj, coordonaţi în tUcă Băiuţ, cu semănătoa scopul refacerii economiei să accepte abdicarea. Ast Nea Alexandru Horică — Dar bordurile sint fi CUf
deaproape de inginera rea, au pregătit şi încor naţionale etc. fel, la 30 decembrie 1947 a împlinii 73 de ani. De grele, nea Horică. Cele 16 gri
xlme
Georgeta Pascal, .şefa fer porat sămînţa în sol pe Un moment decisiv, în monarhia a fost răsturna aproape trei decenii face de un metru...
mei zootehnice, au elibe 120 ha. lupta pentru desfăşurarea tă, proclamîndu-se Repu drumuri, alei, trotuare. In — Eu ţin singur de un La
rat de masă-verde o su La A.E.I. Pui s-a recol revoluţiei socialiste, i-a blica Populară Română, tre blocuri, in cartiere, Io capăt. De celălalt capăt genera
[•ui m;
prafaţă de 20 de ha, reali tat masa-verde de pe 80 constituit înlăturarea mo stat al oamenilor muncii drumurile nofionale, aco ţin c/ie doi... cădea
zând 200 tone de siloz de de ha, realizîndu-se pînă narhiei şi proclamarea Re de Ia oraşe şi sate. lo unde a fost şl este ne ...Omul acesta putea şi vor Q‘
aversă
calitate. în prezent 1 300 tone de publicii. Pregătind înlătu Proclamarea Republicii voie. Jine de constructori, poate ieşi la pensie ori- cărcăi'
Maximă preocupare, deo siloz. Au executat aceste rarea monarhiei, P.C.R, a a marcat cucerirea între acum fiind cu lucrările in cind. Ar primi o pensie grlndii
(¡le ci
sebită răspundere şi hăr lucrări mecanizatorii Ion ţinut seama de faptul că, gii puteri politice de către zona ansamblului de lo frumoasă. 15 1/rr.
nicie dovedesc la acţiuni deşi în ansamblu erau clasa muncitoare, in a- cuinţe „Mărăşti", din Deva, slab Ie
Crislea, Viorel Păcurarii, mult slăbite, monarhia şi lianţă cu ţărănimea şi cu - Nu fes la pensie. Eu
le de recoltare şi însiloza- Nicolae Bretea'n şi Ton reacţiunea puteau recurge, celelalte categorii de oa Afară ploua. In baraca vreau să muncesc. De torul
(lcări
re a nutreţurilor masă-ver în care stăm de vorbă, n-a'ş munci... la 55
Pop, conduşi de inginerul totuşi, la acţiuni aventu meni ai muncii. De ase nea Horică nu se simţea
de conducerile colective Corne] Groza, şeful fer riste, de natură să pro menea, a creat condiţiile Am privit îndelung mii ceaţă
rolog
şi mecanizatorii de la mei vegetale. Fireşte şi aici voace tulburări şi chiar necesare pentru înfăptui în largul lui. Chiar şl pe nlle lui nea Horică. Tot Teodoi
A.E.I. Bără.şli şi Pui. Ast vărsări de sînge. Pentru rea actului istoric al naţio ploaie, dumnealui mun
suprafeţele eliberate se ceşte. Pune borduri la alei respectul pentru omul şl
-
rul. pînă la această dată, pregătesc şi se seamănă a evita astfel de situaţii, nalizării, de la 11 iunie şl trotuare. Îşi frâmintă miinlle sale bătătorite de
la A.E.I. Băruşli au fost cu porumb, mecanizatorul partidul comunist şi gu 1948 — moment declan mereu mîinlle. Miinlle ace muncă.
recoltate secara masă-ver Alexandru Vulc efectuînd vernul democratic au luat şator al revoluţiei socia lea mari,' bătătorite, as
o serie de măsuri de or
liste, asupra căruia ne
de şi trifoiul de pe 166 ha. pînă acum lucrarea pe mai din politic şi organizato vom opri in articolul ur pre. GH. I. NEGREA
S-au realizat 3 200 tone mult de 50 de hectare. ric, printre care mobiliza mător. „