Page 13 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 13
„Avem tot ce este necesar pentru a asigura îmbunătăţirea în
tregii noastre activităţi. Doresc, încă o dată, să subliniez că prin
cipiile economice, cadrul organizatoric pe care îl avem corespund
actualei noastre etape de dezvoltare. Avem deja o experienţă în
delungată şi, pentru noi, nu se pune astăzi problema de a le adu
ce modificări structurale, ci de a asigura realizarea lor mai bună
şi de a lua măsuri pentru a perfecţiona continuu activitatea. Por
nim de la faptul că aceasta reprezintă o necesitate permanentă,
de zi cu zi. Nu există nimic care a fost rezolvat o dată pentru
totdeauna. Permanent să avem în vedere că trebuie să perfecţio
ORGAN AL CDMlTETUtUI JUDETEAIM HUNEDOARA Al P C năm şi să aducem îmbunătăţiri întregii noastre activităţi, cores
punzător noilor -obiective, etapei de dezvoltare pe care o parcur
gem în toate domeniile !"
NICOLAE CEAUŞESCU
Anul XL, nr. 9 475 JOI, 5 MAI 1988 4 pagini - 50 bani
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
Cu privire la unele probleme ale conducerii activităţii economico-sociale, ale
muncii ideologice şi politico-educative, precum şi ale situaţiei internaţionale
Stimaţi tovarăşi, o anumită neîncredere. în capacitatea nal pentru Ştiinţă şi Tehnologie, la atribuţiunile pe care le au în societatea
conducerilor acestor organisme în solu elaborarea planurilor şi programelor dc noastră, dar şi cu necesitatea creşterii
Ţinînd seama de felul în care se des ţionarea problemelor şi, după părerea dezvoltare. Avem reglementări bune, răspunderii personale a fiecărui activist.
făşoară activitatea de realizare a pianu mea, o supraapreciere a capacităţii orga există o participare, in general, activă, de partid şi de stat.
lui şi a programelor de dezvoltare eco- nelor centrale, care consideră că pot să dar consider că, în calitate de organism Trebuie să facem să fie bine înţeles
nomico-sociaiă, precum şi de unele pro soluţioneze mai bine problemele decît de coordonare a activităţii ştiinţifice ge că /răspunderea colectivă a organelor da
bleme şi schimbări din viaţa internaţio să ajute centralele, conducerile centrale nerale, C.N.S.T.-ul trebuie să îndepli conducere, nu înlocuieşte şi nu poate în
nală, consider necesar să discutăm, pe lor şi întreprinderilor. nească, la rindul său, împreună cu locui, sau nu trebuie să -înlocuiască, răs
scurt, despre aceste probleme în Comi Practica, experienţa îndelungată, de C.S.P.-ul, mai activ, rolul dc secretariat punderea individuală, pentru că. fiecare
tetul Politic Executiv, urmînd ca, pe aproape 20 de ani, pe care o avem în al Consiliului Suprem al Dezvoltării dintre activiştii noştri, din cadrele, de
baza concluziilor ia care vom ajunge, să funcţionarea sistemului democraţiei mun- Economice şi Sociale. Aceasta înseamnă conducere caro osie membru al unor or
pregătim o dezbatere mai largă, într-o citorcşti-revoluţionare, a autoconducerii că toate planurile şi programele trebuie gane de conducere, are şi răspunderi
plenară a Comitetului Central al parti şi autogestiunii, demonstrează cu puterea să fie neapărat întocmite — nu numai în directe, nemijlocite în diferite sectoare
dului. faptelor — aşa cum am discutat nu o partea de cercetare, ci în întregime, în — şi trebuie să -le îndeplinească în mod
Pe ansamblu, putem spune că activi dată — că nu mai este posibil ca activi toate problemele — în strînsă colaborare, corespunzător, să raporteze şi &îi răs
tatea de realizare a planului cincinal, a tatea complexă a economici naţionale, de aceste două organisme, împreună cu pundă în faţa organelor de conducere
programelor pe ramuri şi subramuri ale a dezvoltării societăţii să fie rezolvată celelalte organisme ale noastre, şi pre de activitatea sa. Aceasta presupune să
economiei naţionale se desfăşoară, în numai de aparatul central, noglijîndu-se zentate Consiliului Suprem al Dezvoltă aplicăm mai ferm prevederile Statutului
general, cu rezultate pozitive — deşi se organele democratice din unităţi. Siste rii Economice şi Sociale — • ca organ partidului, ale legilor ţării, ca, periodic,
1
manifestă o serie de lipsuri, o serie de mul democratic pe care noi l-am creat suprem de planificare şi conducere a ac fiecare activist, indiferent de funcţie, să
greutăţi în diferi te -sec to are de activitate. porneşte de la o îmbinare armonioasă a tivităţii economice şi sociale — Comite raporteze în faţa organelor de condu
Avînd în vedere aceasta, consider că rolului organelor centrale, a planului tului Central şi, în mod corespunzător. cere, a Comitetului Central, a Comite
este necesar să analizăm mai temeinic naţional unic de dezvoltare economico- Comitetului Politic 'Executiv. tului Politic Executiv, a Consiliului de
linele probleme ale conducerii şi plani socială cu creşterea răspunderii şi atri De asemenea, apare necesar ca Aca Stat, a guvernului şi celorlalte organe
ficării economico-sociale, în vederea buţiilor centralelor, întreprinderilor, a demia Republicii Socialiste România, democratice de felul cum îşi îndepli
stabilirii măsurilor necesare pentru per organismelor democratice, în elaborarea academiile de specialitate- şi institutele neşte răspunderile încredinţate.
fecţionarea întregii noastre activităţi, în şi înfăptuirea politicii interne şi externe centrale şi, în general, institutele de cor* Trebuie să arăt deschis căi nu am putea
concordanţă cu hotărîrile Congresului al a partidului şi statului nostru. ' cetarc, să participe mai efectiv la acti spune că aceste principii de conducere,
XlII-loa şi Conferinţei Naţionale ale Este necesar să tragem toate conclu vitatea de conducere a ministerelor, a foarte importante, funcţionează aşa cum
partidului. Trebuie să pornim de la ziile şi să aplicăm mai ferm hotărîrile centralelor, a diferitelor unităţi ccono- ar trebui, nici la nivel central şi, de
r
concluzia că linia generală şi strategia şi principiile, legile ţării pe care le avem mico-sociale, în aşa fel incit nu numai sigur, ele nu funcţionează în mod cores
dezvoltării sînt pe deplin juste, cores în această privinţă şi care şi-au dovedit să afirmăm, dar să şi punem în practică, punzător nici la judeţe, nici la oraşe şi
pund atît cerinţelor obiective, legităţilor pe deplin justeţea şi eficacitatea ! în toate domeniile, implicarea activă a comune, nici iii întreprinderi şi instituţii.
generale, cit şi necesităţilor şi posibili Oricît do bine ar lucra un funcţionar ştiinţei, a cercetării în întreaga dezvol Dacă vorbim de îmbunătăţirea condu
tăţilor dezvoltării patriei noastre. sau un grup dc funcţionari din C.S.P., tare — inclusiv la elaborarea şi reali cerii, consider că trebuie să pornim do
Avem, în general, un plan cincinal şi dintr-un minister sau altul nu pot să zarea planurilor, a politicii generale de la o mai bună repartizare a cadrelor, a
programe pe ramuri si subramuri care rezolve- problemele multiple care sînt dezvoltare a patriei noastre. Va trebui muncii, dar şi de la întărirea controlului
asigură o dezvoltare armonioasă a în jos, în întreprinderi, în centrale şi care să acordăm mai multă atenţie înfăptuirii şi a raportării şi, deci, a tragerii la răs
tregii noastre societăţi şi care au în ve trebuie să fie soluţionate cil participarea programelor dc cercetare şi, mai cu sea pundere a fiecăruia în domeniul său de
dere lichidarea unor disproporţii şi a- largă a tuturor specialiştilor, a organe mă, introducerii mai rapide în producţie activitate. Numai critica şi autocritica
sigurarea unei dezvoltări echilibrate a lor dc conducere colectivă, a oamenilor a cuceririlor ştiinţei .şi tehnicii mo nu sînt suficiente ! Fără îndoială, critica
tuturor sectoarelor de activitate. muncii din fiecare unitate. derne. în toate domeniile. Avem, repet, şi autocritica constituie factorii, .impor
Cred că, pe baza rezultatelor pe care Avem stabilit un cadru bun privind rezultate bune, dar, ţinînd seama de rit tanţi în conducerea democratică, în
le avem în primii doi ani ai cincina sistemul de planificare. Trebuie însă să mul rapid al dezvoltării ştiinţei şi teh perfecţionarea sistemului do conducere;
lului şi în primele luni ale acestui an, facem ca el să funcţioneze cu maximum nicii, al înnoirii produselor, trebuie să dar autocritica arc valoare numai atunci
putem spune cu planurile .şi programe de eficienţă. Nici Consiliul Suprem al fim mult mai insistenţi şi să lichidăm când din ca s-au tras concluziile 'respec
le corespund pe deplin realităţilor eeo- Dezvoltării Economice 'şi Sociale nu rămînerile în urmă în acest domeniu. tive şi sc acţionează pentru înlăturarea
nomico-sociale, cerinţelor progresului şi funcţionează în cele mai bune condiţii. Obiectivele strategice de dezvoltare a lipsurilor şi, într-adevăr, se constată că
dezvoltării, pe baza celor mai noi cu Subliniez aceasta întrucît este necesar societăţii noastre, de. trecere în acest s-au înlăturat lipsurile din munca fie
ceriri ale ştiinţei şi tehnicii, a societăţii să luăm măsuri hotărâte pentru ea or cincinal la un nou stadiu — de ţară cărui activist ele partid sau de stat.
noastre socialiste. Ele corespund şi ganismele pe care lc-am creat să îşi des socialistă mediu dezvoltată — de Acelaşi lucru şi în ce priveşte critica.
posibilităţilor poporului nostru şi nece făşoare în mod corespunzător activitatea realizare, piuă în anii 2000, a Programu Noi, este adevărat, criticăm mult, dar am
sităţilor de ridicare continuă a gradu şi să se renunţe la sistemul birocra lui de făurire a societăţii socialiste mul impresia că nu tragem întotdeauna con
lui de civilizaţie, a dezvoltării forţelor tic, administrativ în activitatea de pla tilateral dezvoltate şi dc creare a condi cluziile şi nu luăm şi măsurile necesare-
de, producţie, a ştiinţei, învăţămîh<tului, nificare , şi conducere. Multe proble ţiilor pentru afirmarea largă a princi c-înd se constată că lucrurile nu se solu
culturii şi de creştere a nivelului de me, inclusiv dintre cele caro au apărut piilor comuniste de muncă şi viaţă dau ţionează, nu s-au îmbunătăţit. Trebuie
trai material şi spiritual al poporului. în ultimele luni, sînt rezultatul n expli o perspectivă largă, minunată privind să spun că am impresia că la unii acti
Gu toate acestea, aşa cum am menţio cării" ferme a principiilor de conducere * progresul patriei noastre. Pornind de vişti s-a creat o anumită mentalitate „o
nat, se mai . manifestă o serie de lip şi planificare: pe baza autoconducerii, la acestea, trebuie să acţionăm cu toată să mai fiu criticat, o să .îrnhmai- reiţunoae-
suri' şi greutăţi în diferite sectoare de autogestiunii, de funcţionare cu întreaga hotărîrea pentru a asigura înfăptuirea greşelile. o să mai îmi, iau nişte angaja
activitate. Realizările n-u sînt pe măsura^ răspundere a organismelor democratice. neabătută a planului cincinal actual, mente şi cu, asta lotul s-a terminat!".
potenţialului tehnico-material şi nici Aceasta priveşte şi ministerele, care care are un rol hotărâtor — aş putea Or, acesta nu este un spirit revoluţionar,
a eforturilor pe care poporul nostru le continuă, de fapt, în multe privinţe, să spune — pentru dezvoltarea noastră o înţelegere revoluţionară, comunistă a
face, sub conducerea partidului. acţioneze în stilul vechi, după practicile pînă în anul 2000. conducerii şi a rolului criticii şi autocri
Aceasta înseamnă că în conducerea şi vechi, nu s-au debarasat şi nu au trecut Este necesar să fie bine înţelese .hotă ticii şi nu are nimic cu democraţia mun-
organizarea activităţii se manifestă încă la aplicarea în viaţă a unui nou stil de rîrile Congresului al XIII-lea privind citorcască-revoluţionară. Dimpotrivă,
serioase minusuri. De altfel, am mai muncă. trecerea de la dezvoltarea extensivă la acest fel de a înţelege este opus şi dău
discutat despre aceasta, inclusiv la în toată această activitate trebuie să dezvoltarea intensivă, la realizarea unei nează dezvoltării democraţiei muncito-
ultima plenară a Comitetului Central şi pornim de la hotărîrile Congresului al noi calităţi în toate domeniile vieţii cco- reşti-re volu ţionave.
în unele şedinţe ale Comitetului Politic XIII-lea, ale Conferinţei Naţionale, de nomico-sociale. Este neceŞar să acţionăm cu toată
Executiv, dar, după părerea mea, nu la prevederile generale alo politicii Se impune, în acest sens, să acordăm hotărîrea pentru creşterea răspunderii,
s-au tras în mod corespunzător toate partidului nostru privind rolul determi mai multă atenţie înfăptuirii programu ■ întărirea' ordinii şi a disciplinei în
concluziile pentru a lua măsurile ne nant al ştiinţei şi învăţămîntului în în lui de organizare şi modernizare a' acti muncă, în toate-domeniile de activita
cesare în vederea perfecţionării activi treaga dezvoltare economico-socială. vităţii de producţie, cit şi a programului te. Trebuie să- fie bine înţeles că siste
tăţii dc conducere, de planificare în toate Trebuie realmente să tragem toate con privind normarea economico-financiară, mul larg democratic pe care-1 avem nu
domeniile de activitate. încă nu putem cluziile din ceea ce am stabilit, că în cu toate prevederile lor. Trebuie să spu trebuie să slăbească, să diminueze în
îi mulţumiţi eu modul iu care centralele treaga dezvoltare de construcţie socia nem deschis că avem anumite tămâieri nici un fel ordinea, disciplina ; dimpo
şi întreprinderile îşi îndeplinesc rolul pe listă nu se poate realiza decît pe, baza în urmă foarte serioase, iar în uncie sec trivă, presupune o creştere şi mai pu
care îl au în întreaga noastră activitate celor mai noi cuceriri ale ştiinţei şi teh toare se lucrează formal şi nu se are ternică a spiritului de răspundere do’sus
,v,
economico-socială. Aceasta datorită şi nicii, ale cunoaşterii umane, în general, în vedere realizarea, în timpul stabilit, pînă jos în faţa partidului, a pop ”irtu
felului în care conducerile acestora — a legării strînso a ştiinţei cu învăţă a tuturor măsurilor care trebuie să asi Aceasta, so poale spune, rep
ale centralelor şi unităţilor economico mântul şl cu producţia, a ridicării conti gure modernizarea şi perfecţionarea în lă o cerinţă do importanţă d cosei
— îşi îndeplinesc atribuţiunile, dar şi nue a nivelului de cunoştinţe ţehnico- tregii noastre activităţi, cit şi aşezarea democraţiei dc partid, a dem-
modului cum organele centrale continuă profesionale ale tuturor oamenilor fermă a producţiei pe baza autocondu muncitoreşti-revoluţionare în gene
să subaprecieze, şi, de fapt, să ţină muncii. cerii, autogestiunii, autofinanţării, cu Trebuie să pornim do la nec
intr-un anumit fel, sau să împingă la o Avem rezultate bune şi în domeniul tot coca ce prevede aceasta. întăririi rolului organelor dc str
parte centralele în îndeplinirea atribu- acestor activităţi — dar, pornind de la Este necesar, deci, să analizăm mai organismelor democratice în
ţiunilor lor. Aceasta înseamnă, practic, rolul determinant al ştiinţei în întreaga temeinic munca noastră-, a Comitetului principiilor centralismului
o anumită neînţelegere a principiilor dezvoltare, consider că trebuie să mai Central, a Comitetului Politic Executiv, al conducerii întregii activi'
democratice de conducere, a autocondu-' aducem îmbunătăţiri în ce priveşte a Guvernului, Consiliului de Stat şi a planului, a planurilor ur
cerii, autogestiunii, autofinanţării, a participarea organelor şi organismelor celorlalte organe pentru creşterea răs
rolului organismelor democratice, dar şi ştiinţifice, începând cu Comitetul Naţio punderii acestora în raport cu rolul şi (Continuare în pag, a