Page 16 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 16
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 475 • JOI, 5 MAI 1988
Pag. 4
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI
(Urmare din pag. a 3-a) lor. Am discutat nu o dată aceste pro militară — şi aceasta trebuie s-o spu în activitatea noastră ideologică şi po-
bleme cu tovarăşii sovietici ! Trebuie nem foarte clar. Noi am acordat şi vom litico-edlicătivă, să adoptăm o poziţie
ţă această superioritate, în comparaţie menţionat că acordul care s-a realizat acorda şi în continuare sprijin popoare corespunzătoare, mai fermă. Tocmai în
aceste împrejurări se impune o inten
cu oricare orînduiro do pînă acum şi, acum pune o serie de probleme deosebit lor care luptă pentru independenţă na sificare — nu numai pe plan naţional,
mai cu scamă, cu orânduirea burghezo- de- grele, pentru că Afganistanul trebuie ţională, caro luptă pentru progres eco dar -şi internaţional — luptei ideolo
nomic şi social, pentru a-şi asigura con
a
moşicrcască, cu\ orînduirea' imperialistă» să facă faţă unor situaţii care nu au strucţia societăţii pe care o doresc. gice, pentru afirmarea cu putere a con
Va trebui să. aplicăm ferm principiile existat acum 10 ani. Or, noi considerăm Aceasta reprezintă o latură esenţială a cepţiilor revoluţionare despre lume, a
politicii noastre dc întărire a colaborării că soluţionarea politică trebuie să asi politicii noastre internaţionaliste de so
si solidarităţii cu toate ţările _ socialiste, gure şi dezvoltarea democratică, inde lidaritate cu toate forţele antiimperia- principiilor socialismului ştiinţific, care
să acţionăm pentru întărirea unităţii pendentă a Afganistanului. Practic, con liste. se îmbogăţesc .şi se' vor îmbogăţi con
acestora, ca una din condiţiile pentru diţiile do astăzi din Afganistan sînt in tinuu, atît cu practica socială, cu prac
tica construcţiei socialiste, cît şi cu con
Ne pronunţăm ferm pentru a întări
construirea cu succes a socialismului clin comparabil mai grele decît cclc din mo relaţiile cu partidele comuniste şi mun. cluziile noi ale cunoaşterii şi dezvoltării
fiecare tară, pentru creşterea forţei de mentul intrării trupelor sovietice. Este citorcşti, cu partidele socialiste, cu parti societăţii în general.
atracţie a socialismului în lume. întărim neapărat necesar, intr-adevăr, să se
dele social-democrate, cu alte partide şi
•relaţiile cu ţările în curs de dezvoltare, pună capăt oricăror intervenţii din afa forţe democratice şi progresiste. Este Este necesar să punem permanent, cu
în lupta lor pentru progres, împotriva ră, oricărui sprijin pentru forţele din necesar că, în activitatea noastră inter putere, în evidenţă rolul important al
dominaţiei şi asupririi imperialiste şi opoziţie din afară, să se respecte neabă clasei muncitoare, al ţărănimii, rolul tot
jieocolonialislc. în acelaşi timp, să ex tut independenţa şi dreptul poporului naţională şi în propaganda noastră, să mai însemnat pe care îl are intelec
tindem relaţiile şi cu ţările capitaliste afgan pentru a-şi soluţiona problemele punem cu mai multă putere în evidenţă, tualitatea în dezvoltarea generală a so
dezvoltate pe baza' principiilor coexis singur şi a-.şi asigura dezvoltarea pe şi în acest domeniu, justeţea activităţii cietăţii, dar şi rolul maselor, al po
nostru,
partidului
întăririi
necesitatea
tenţei paşnice. Este necesar ca, întot care o doreşte, Ţara noastră se pronunţă solidarităţii internaţionale, inclusiv a poarelor.
deauna, să punem la baza tuturor rela pentru o dezvoltare progresistă, democra consfătuirilor, a unor reuniuni interna Trebuie să subliniem permanent jus
ţiilor noastre cu alte state principiile tică pe calea socialistă a Afganistanului ţionale sau regionale a partidelor comu teţea tezei ştiinţifice privind rolul ma
1
egalităţii, respectului independenţei şi şi, în acest spirit, vom întări colaborarea niste, bazate pe principiile noi, de egali selor, al popoarelor, ca adevărate fău
suveranităţii naţionale, neamestecului în şi solidaritatea cu Afganistanul. tate, care să excludă orice amestec în ritoare ale întregii dezvoltări, ale isto
treburile interne şi avantajului reciproc, Ne pronunţăm, de asemenea, pentru o treburile altor partide. riei omenirii. în acest sens, vorbind de
respectării dreptului fiecărui popor la soluţie politică în Nicaragua. Salutăm noua gîndire politică — care trebuie să
dezvoltarea liberă, aşa cum o doreşte. procesul caro are loc, prin care trebuie în viaţa internaţională au loc mari se afirme — este necesar să subliniem
a acest spirit doresc să subliniez nece să se pună capăt oricăror intervenţii n schimbări. Ca întotdeauna, în asemenea cu putere principiile ce trebuie să stea
sitatea ca în relaţiile de colaborare, în Statelor Unite ale Americii şi să se asi schimbări radicale în raportul de forţe, la baza acestei gîndiri, schimbările ra
O.A.E.R., în Tratatul de la Varşovia,. în gure dezvoltarea independentă pe calea în dezvoltarea omenirii, apar tot felul de dicale care trebuie să aibă loc în ra
diferite organisme şi comisii mixte şi, progresului a poporului Republicii . Ni- concepţii, confuzii, inclusiv manifestări porturile internaţionale, în politica inter
în general, în relaţiile noastre interna . caragua. ale neîncrederii în forţele socialismului, naţională şi care să pornească . întot
ţionale, să se acţioneze mai ferm, în spi De asemenea, sin tem pentru o soluţie în dezvoltarea societăţii pe calea liber deauna de la înlăturarea cu desăvîrşi
ritul poziţiilor partidului. si. ţării noţţs- politică în Kampuchia. Am discutat cu tăţii sociale, pe calea independenţei. Nu re a oricărui amestec în treburile in
• tre, să se prezinte mai militant întrea . tovarăşii vietnamezi această problemă şi este ceva nou în istoria omenirii, nu terne ale altor popoare, de la asigurarea
ga noastră politică şi activitate internă am ajuns la concluzia comună că tre numai în epoca revoluţionară marxistă, progresului economic şi social, a inde
.şi internaţională do construcţie socia buie să se asigure reconcilierea naţio ei în întreaga dezvoltare. Aceasta presu pendenţei şi suveranităţii popoarelor.
listă, de pace. nală, retragerea trupelor vietnameze din pune, ca o necesitate, să studiem şi să Numai pe baza unor principii clare —
s
în ce priveşte problemele internaţio Kampuchia ; ne-am pronunţat pentru în analizăm temeinic marile transformări şi consider că activitatea noastră ideo-
nale, pornind do la aprecierea că în via cetarea oricărei intervenţii străine în te- şi schimbări şi să tragem concluziile logică şi politică trebuie să acorde mult
ţa mondială se menţin încă probleme . ritoriul Kampuchiei, pentru asigurarea corespunzătoare. Să pornim însă întot mai multă atenţie acestor probleme —
grave şi complexe, este necesar să acţio dezvoltării democratice, independente, pe deauna de la principiile şi concepţia re se poate spune că se va putea-ajunge la
năm cu toată hotărîrea în direcţia unirii bază" de neutralitate şi nealiniere a voluţionară despre lume, să privim cu o schimbare a gîndirii şi practicii mon
tuturor forţelor pentru soluţionarea lor, Kampuchiei. Tovarăşii vietnamezi a,u încredere perspectiva luptelor pentru diale, la realizarea unei noi gîndiri, a
pentru dezarmare, şi în primul rînd spus că dacă se ajunge la o soluţie poli progres, pentru pace. Aceasta impune şi unor noi practici în relaţiile internaţio
[ pentru dezarmare nucleară, pentru înlă tică ci îşi vor retrage trupele mai de o poziţie militantă împotriva diferitelor nale. Trebuie să privim cu încredere vii
turarea armelor nucleare, pentru dezar vreme de 1990. concepţii greşite. Trebuie să demascam torul omenirii, legat de necesitatea în
marea convenţională, pentru reducerea în acest spirit sîntem pentru soluţio mai activ propaganda imperialistă, reac lăturării armelor nucleare şi altor arme
. cheltuielilor militare. Trebuie să men narea şi a altor conflicte, care însă ţionară, întreaga activitate de umbrire de distrugere în masă, de dezvoltare
ţionez că am constatat, cu multă satis trebuie să pornească - de la necesitatea sau ponegrire a realizărilor din ţările independentă, asigurarea păcii şi pro
facţie, în relaţiile internaţionale — inclu respectării neabătute a dreptului po socialiste, care pune în evidenţă unele gresului tuturor naţiunilor lumii I
siv cu prilejul vizitelor realizate în acest poarelor la independenţă, la dezvoltare lipsuri sau laţuri negative, dar trece în acest spirit, consider că este ne
' an — aprecierea înaltă de care se bucură liberă, de a exclude amestecul în trebu complet sub tăcere marile realizări din cesar să analizăm şi să adoptăm pozi
politica României de pace, de cola rile interne. .aceste ţări. Să adoptăm o politică inter ţii mai ferme în activitatea noastră pe
borare, de dezvoltare economico-socială. naţională principială în soluţionarea tu plan internaţional.
Aceasta, însă, ne obligă să muncim mai Din acestea se pot trage şi unele con turor problemelor în interesul popoare Vorbind de toate acestea, a.ş dori să
bine şi în problemele interne, şi în pro cluzii mai generale. înseşi aceste con lor, pornind de la faptul că dezarmarea, subliniez cu nu trebuie să uităm nici
blemele externe, ca să nu înşelăm aş flicte au demonstrat şi demonstrează cu problemele noii ordini economice, un moment că apreciem totul după fe
teptările poporului nostru şi ale priete putere justeţea tezei marxiste care se aşezarea relaţiilor pe o bază nouă, demo lul cum realizăm planul şi programe
nilor noştri de peste hotare, pornind pronunţă împotriva exportului de revo cratică, nu se pot realiza decît cu parti le de dezvoltare economico-socială, cum
luţie, cît şi împotiâva exportului de
tocmai de la faptul că rezultatele în contrarevoluţie. în fond, prezenţa trupe ciparea tuturor statelor lumii fără deo vom înfăptui Programul partidului. Toa
construcţia socialistă şi politica fiecărei lor sovietice în Afganistan n-a ajutat sebire, de mărime şi de orînduiro socială. te aceste activităţi, perfecţionarea care
ţări socialiste sînt, de fapt, contribuţia Afganistanul pe calea socialismului, Trebuie să avem în vedere că se ma o avem în vedere, inclusiv activitatea
directă la cauza generală a progresului, dimpotrivă, a stimulat dezvoltarea for nifestă o serie de abateri, teoretice şi noastră internaţională, trebuie să aibă
a păcii, a unei lumi mai drepte şi mai ţelor contrarevoluţionare şi s-a ajuns la practice, atît de dreapta, cît şi de stînga. permanent în atenţie înfăptuirea neabă
bune. situaţia de astăzi. în Kampuchia, pre Desigur, şi unele, şi altele sînt la fel de tută a programului de dezvoltare a pa
Trebuie să acordăm mai multă atenţie, zenţa trupelor vietnameze, de asemenea, periculoase. în general, extremismul de triei, de ridicare a gradului de civili
în continuare, problemelor situaţiei eco nu a ajutat, dimpotrivă, a adus daune orice fel nu ajută la soluţionarea justă a zaţie, a bunăstării materiale .şi spiritua
nomice mondiale, şi îndeosebi ţărilor în şi greutăţi —■ şi, din păcate, nu numai problemelor. Dar, după părerea mea, în le a poporului. Numai aşa partidul nos
curs do dezvoltare, şi să facem în aşa fel !în aceste ţări — dar, în general, a adus momentul de faţă pericolul principal îl tru îşi va îndeplini întotdeauna rolul şi
îneît, împreună cu celelalte ţări socia il aune prestigiului şi principiilor socia reprezintă abaterile de dreapta, care pot misiunea sa în societatea noastră socia
liste, să acordăm un sprijin mai mare lismului. De asemenea, intervenţia ame să aducă mari daune construcţiei socia listă, îşi va păstra caracterul revoluţio
soluţionării acestor probleme. Va trebui ricană în Nicaragua, în alte ţări, de liste, luptei pentru dezarmare, pentru nar în toate împrejurările, va răspunde
să intensificăm activitatea şi să insistăm monstrează că forţele contrarevoluţio pace, pentru progresul general al ome încrederii şi aşteptărilor întregului
pentru soluţionarea tuturor conflictelor nare nu pot să înăbuşe lupta popoarelor nirii. De aici decurge şi necesitatea ca, popor.
şi problemelor litigioase dintre state nu- pentru independenţă, că Nicaragua, ea
* mai pe cale paşnică, prin tratative. Am şi alte popoare, în ciuda superiorităţii
iu vedere, desigur, în primul rînd, si forţei de intervenţie, îşi apără libertatea,
tuaţia din Orientul Mijlociu, necesitatea calea spre o dezvoltare liberă şi inde Comitetul Politic Executiv al C.C. al P.C.R. a aprobat
de a se ajunge la organizarea în cel mai pendentă. în unanimitate Expunerea tovarăşului Nicolae Ceauşescu,
scurt timp a unei conferinţe internaţio Cred că în activitatea noastră ideolo
nale în problema aceasta. gică, politică, trebuie să scoatem în evi. secretar general al partidului, şi a dat o înaltă apreciere
în ce priveşte acordurile da la Ge denţă tocmai necesitatea de a se pune conceptelor, orientărilor şi indicaţiilor de inestimabilă va
neva privind Afganistanul, consider că cu desăvîrşire capăt amestecului în tre
trebuie să salutăm încheierea acestor burile interne, intervenţiei militare şi loare teoretică şi practică cuprinse în acest magistral
acorduri şi trecerea la retragerea trupe de a se respecta dreptul popoarelor de document, hotârînd să fie publicate ca teze ale viitoarei
lor sovietice din Afganistan. De altfel, a-şi hotărî dezvoltarea în mod indepen
după cum este bine cunoscut, România dent. Doresc să menţionez că aceasta nu plenare a C.C. al P.C.R. şi larg dezbătute în organele
a considerat o greşeală însăşi intrarea înseamnă renunţarea la solidaritatea cu şi organizaţiile de partid, în presă, în întregul partid.
trupelor sovietice în Afganistan şi ne-am forţele progresiste, antiimperialistc. Dar
pronunţat întotdeauna pentru retragerea solidaritatea nu înseamnă intervenţie
IERI, ÎN OPTIMILE
■ ISLAMABAD. — nuare, a relaţiilor dintre un pericol pentru navi |J]EIEVIZIUJ« DE FINALA ALE „CUPEI
ROMÂNIEI" I,A FOTBAL
Pakistanu
Preşedintele
BiSDsiBfl lui, Moliammad Zia-ul cele două ţări. gaţia aeriană şi mariti • 20,00 Telejurnal • 20,25 Iată rezultatele tehnice
mă, pentru pasagerii ci
Ilaq l-a primit pe tri
■ TRIPOLI. — Comi
misul special al primului tetul Popular al Biroului vili, ca şi pentru co Priorităţi în economie • înregistrate: Dinamo Bu
merţul internaţional.'Ma
Bl NAŢIUNILE UNITE.
— Secretarul general al ministru al Indiei, Kps de Legături Externe al rea Jamahirie Arabă Li 20,45 Cadre pregătite la ni cureşti — F.C.M. Pro
Arabe
Jamaliirii
Marii
O.N.U., Javier Pcrcz de Menon, secretar de stat biana Populară Socia velul exigenţelor dezvoltării gresul Brăila 4—1 (3—0);
Cuellar, a declarat că in în Ministerul de Externe, Libiene Populare Socia listă cheamă popoarele economice şi sociale a Victoria Bucureşti — C.S.M.
liste a dat publicităţii o
vazia trupelor israeliene cu care a discutat pro din regiune .şi opinia pu patriei • 21,00 Cadran mon
în sudul Libanului con bleme ale relaţiilor bi declaraţie în care se blică internaţională . să Reşiţa 2—0 (0—0); Univer
stituie o nouă violare a laterale, aspecte ale si arată că manevrele mi acţioneze '.pentru înceta dial. România şi problemele sitatea Craiova •— S.C.
suveranităţii acestei ţări tuaţiei regionale. După litare ale N.A.T.O., care rea acestor manevre —- lumii contemporane • 21,15 Bacău 2—1 (1—1); Sportul
şi s-a pronunţat pentru cum informează agenţia se desfăşoară în Marca . transmite agenţia Janx Serial ştiinţific. „Univers,’ studenţesc — Olimpia Satu
retragerea totală a aces PTI, a fost exprimată do Mcditcrană — constituie
tora — informează a- rinţa părţilor de a ac o ameninţare directă la materie, viaţă" • 21,35 Lau Mare 3—2; Q.F.R Paşcani
pendenţei şi suveranită BifëDs 3S0
genţia ADN, citînd un ţiona ' pentru întărirea adresa securităţii, inde reaţi ai Festivalului naţio — F.G. Olt 2—î; Corvinul
purtător de cuvînt al încrederii reciproce şi nal „Cîntarea României" • Hunedoara — Petrolul
secretarului general. normalizarea, în conti ţii ţărilor din regiune şi 21,50 Telejurnal • 22,00 în Ploieşti 2—1; Rapid Bucu
chiderea programului. reşti — F.G. Argeş 5—4.
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mitru Gheonea, Tiberiu (straie (redactor şef). Gheorghe Pavai (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob | <1055 j
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2700Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane! 11275, 12157, 11585. Telex i 72288. TIPARUL Tipografia Deva, str. 23 August,nr.275.