Page 17 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 17
Hotărîrile Conferinţei Naţionale a partidului-program de itiuncâ
şi de luptă al comuniştilor, al tuturor oamenilor muncii
întreaga capacitate de acţiune
subordonată realizării
sarcinilor de producţie
ORGAN AL COMITETULUI « JUDEŢEAN HU N ED DAR A AL P.C. m acest an s-a dovedit deo menea comunişti, oameni realizat şi pus în funcţiu
Cîteva exemple de ase
Perioada ce a trecut din
ne o instalaţie de sudare
SI AL C O N S I M U tUl S3 P U L A R J U D E Ţ E A N sebit de bogată în reali pentru care soarta produc cap la cap a barelor de
ţiei reprezintă dovada su
tracţiune, eficienţa econo
zări pentru colectivul în
treprinderii mecanice de premă a spiritului patrio mică fiind estimată la a-
material rulant Simeria. tic, revoluţionar ce îi ani proximativ 750 000 lei :i-
Anul XL, nr. 9 476 VINERI, 6 MAI 1988 4 pagini - 50 bani Tovarăşul Liviu Bădilă, mă, am întâlnit în secţia nual.
inginerul şef al unităţii, I-cisterne. Ing. Mihai Poe- „Să-ţi faci cîr mai bme
explica plusurile înregis nar, şeful secţiei, şi şeful datoria la locul do mun
trate la toţi indicatorii ca de echipă Ion Stanciu au că şi în funcţia ce ţi-a fost
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA fiind ilustrări edificatoare iniţiat acţiunea pentru re- încredinţată" — iată care
ale angajării, responsabi este dezideratul maiştrilor
lităţii şi abnegaţiei cu ca loan Luduşan şi . luliu
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C. C. re oamenii muncii din sec LA I.M.M.R. Szenasy, din aceeaşi sec
ţii şi ateliere au abordat, S I M E R I A ţie. Sub directa lor îndru
AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C, de la bun început, mate mare, în atelierul de frîaă
rializarea sarcinilor de automată a fost concepu
producţie prevăzute pentru ducerea timpului de imo tă, realizată şi pusă în
Amplu program de activitate revoluţionară acest an hotărâtor al cin bilizare a vagoanelor în funcţiune, de curînd, o in
reparaţie. „Este sarcina
cinalului 1986—1990. „Mai
stalaţie de parafinare ia
—
noastră
permanentă
mult decît în oricare din menţiona sudorul Ion Stan- interior a rezervoarelor de
anii trecuţi — sublinia in
aer. Şirul noutăţilor teh
pentru întregul partid, pentru întreaga naţiune terlocutorul —, activitatea 'ciu. Din dorinţa do a no-o nătăţirii activităţii de pro
nologice în sprijinul îmbu
îndeplini cît mai bine a
desfăşurată pe parcursul
primelor patru luni din izvorît şi metoda prinderii ducţie nu se va opri, de
Consecvent orientării de — aşa cum se subliniază cipiilor democratice de 1988 a avut drept caracte platbandelor de fixare a sigur, aici. în secţia I-cis
a analiza periodic modul în Expunere — asigură o conducere, a autoconduce- ristică principală găsirea recipienţilor pe şasiu .prin terne, ca de altfel pretu
în care se desfăşoară ac dezvoltare armonioasă a rii, autogestiunii şi auto şi aplicarea de soluţii teh sudare automată sub strai tindeni în I.M.M.R. Sime
tivitatea pentru înfăptui întregii noastre societăţi şi finanţării, funcţionarea cu nice noi, eficiente. Acţiu do flux. O tehnologie sim ria, realizării întocmai a
rea programului de con care au în vedere lichida insuficientă eficacitate a nile declanşate au angre plă dar de mare produc sarcinilor reieşite din ho
strucţie socialistă în ţara rea unor disproporţii şi organelor implicate în con nat colective largi de oa tivitate. Aşadar, nimic tărîrile Congresului al
noastră, precum şi cu pri asigurarea unei- dezvoltări ducerea şi planificarea e- meni ai muncii, în care spectaculos". XIII-lea şi Conferinţei Na
vire la o serie de schim echilibrate a tuturor sec conomiei naţionale, impli comuniştii şi-au demon Cu modestie ne-au vor ţionale ale partidului îi
bări petrecute în viaţa in toarelor de activitate. Po carea insuficientă a ştiin strat din nou forţa de în- bit despre- contribuţia lor este subordonată întreaga
ternaţională, secretarul ge trivit aprecierii secretaru ţei şi învăţămîntului în rîurire, de unire a tutu la îmbunătăţirea mersului capacitate de acţiune a a-
neral al partidului, tova lui general, planurile şi întreaga dezvoltare econo- ror eforturilor în direcţia producţiei şi electricianul cestui destoinic colectiv
răşul Nicolae Ceauşeşcu, a programele corespund pe mico-socială. îndeplinirii exemplare, rit Ghcorghe Câmpean, ing. muncitoresc
prezentat, în şedinţa Co deplin realităţilor econo mic şi de calitate, a pre Ulpiu Muntean, lăcătuşul
Obiectivele strategice de
mitetului Politic . Executiv mico-sociale, cerinţelor pro dezvoltare a societăţii vederilor de plan". Gheorghe Roşea. Ei au MIRCEA DIACONU
al C. C. al P.C.R. din 29 gresului, precum şi posi noastre, do trecere în acest
aprilie o bogată expunere bilităţilor poporului nos
cu privire la unele pro tru şi necesităţilor do ri cincinal la un stadiu de
bleme ale conducerii ac dicare continuă a gradului ţară socialistă mediu dez
tivităţii economico-sociale, de civilizaţie, a dezvoltă voltată, de realizare pînă
ale muncii ideologice şi rii forţelor de producţie, în anul 2 000 a Progra
politico-educativc, precum a ştiinţei, învăţământului, mului de făurire a socie
şi ale situaţiei internaţio culturii şi de creştere a tăţii socialiste multilate
nale. nivelului de viaţă mate ral dezvoltate impun să
După cum se ştie, Co rială şi spirituală ale po se acţioneze cu toată ho-
mitetul- Politic Executiv, porului. tărîrea pentru a asigura
dînd o înaltă apreciere o- Orientarea centrală a înfăptuirea neabătută a
ricntărilor şi indicaţiilor Expunerii o constituie a- planului cincinal actual.
cuprinse în Expunere, le-a naliza critică a laturilor Asemenea probleme majo
aprobat în unanimitate ho- perfectibile ale conducerii re sînt puse în strînsă le
lărînd ca acestea să fie activităţii economico-socia gătură cu trecerea la dez
publicate* ca teze ale vii le, formularea cu clarita voltarea intensivă, înfăp
toarei plenare a C.C: al te si fermitate a căilor de tuirea programului de or
P.C.R. __ acţiune în perspectiva ime ganizare şi modernizare a I.P.L. Deva, secţia de
în pfim-planul analizei diată. în acest context au mobila Brad. Şeful de
echipă Minerva Pa vel şi
s-au situat problemele pro fost abordate unele pro producţiei, creşterea rolu lucrătoarele Viorica Po-
ducţiei materiale, mersul bleme ale planificării, ale lui şi răspunderii organe truş şi Eugenia Gaică
îndeplinirii cincinalului, a activităţii centralelor şi în lor do partid şi de stat. şlefuicsc manual piese
(lin componenţa dulapu
programelor economice pe treprinderilor, criticîndu-se lui „Beatrice“.
ramuri şi subramuri, care înţelegerea greşită a prin (Continuare în pag. a 3-a)
în perioada 5 mai — 5 çipiile şi .oraşele, cu f i l -
iunie a.c., se organizează mele: „Zîrnber do soare",
„Luna culturii cinemato „Unde oşti copilărie", ..'a-
grafice hunedorene“ — cob" şi „Extemporal la.
manifestare cu bogate va dirigenţie". Regizori şi
lenţe educative generate scenarişti, realizatori şi
de munca cu filmul, deo interpreţi ai acestor veri
potrivă sărbătoare pentru, tabile reuşite ale cinema
TOATE FORŢELE UMANE SI MECANICE Orăştie, condusă de Tibe furaje. Mecanizatorii Ioan copii, tineri şi vârstnici, tografiei noastre — Geor
riu Cherecheş. Lucrarea Vlăsceanu, Emil Tofan, pentru zecile de mii de ge Mihăiţă, Tudor Petrul,
MOBILIZATE PUTERNIC LA BUNA respectivă a fost încredin Victor Enăşescu şi Grigore iubitori ăi celei de a şap Bianca Brad, Alexandra
DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ! ţată mecanizatorului Cor Căldăruşe se străduiesc să tea arte. .Aceasta se în Foamete, Dorel Vişan,
nel Tomuş, care respectă elibereze cu operativitate scrie în cadrul generos Cecilia Bîrbora, Ştefan 13ă-
Marţi, 3 mai a.c., la coo- perienţă în efectuarea a- cu rigurozitate condiţiile terenul, iar Nelu Cheto- al Festivalului muncii şi nică jr., Oana Sîrbu şi al
¡¡»pemtivele agricole din cestei activităţi. Astfel, la de calitate stabilite prin niuc, Iosif Chiovage şi creaţiei „Cîntarea Româ ţii, vor fi oaspeţii noştri
Burjuc şi Gurasăda s-au C.A.P. Gurasada însămîn- tehnologie. Tot aici, me Teodor Durcan execută a- niei", cuprinzînd o suită pentru mult aşteptatele
însămînţat ultimele su ţările au fost efectuate de canizatorii Ion Olah şi Fi- răturile, pregătirea patu de activităţi dedicate ma dialoguri cu publicul Prin
prafeţe cu culturi prăsi Romulus Bolea, Tiberiu limon Cibian asigură re lui germinativ şi însămîn- rilor evenimente din isto conţinutul şi tematica a-
toare, acum intrînd în ac Stăni.ş şi Remus Bolea, iar coltarea şi transportul ra- ţareâ plantelor furajere. ria patriei şi partidului, bordată, majoritatea Ri
tualitate întreţinerea a- ila G.A.P. Burjuc dc Ioan piţei pentru furajarea ani La ferma din Sălaş, me vizînd' modelarea, şi for-, melor se adresează tinere
ccstora. Pauşeniuc, Crăciun Cioază malelor. canizatorul Salvin Gic a marea conştiinţei socialis tului, iar, prinţ r-p coinci
Un rol de seamă în bu şi Virgil Tudosin. Activi Activitatea este organi recoltat peste 120 tone se te a oamenilor, a unei ati denţă fericită, manifestă
na desfăşurare a campa tatea mecanizatorilor şi zată în flux şi la ferma cară masă-verde, din care tudini conştiente şi îna rile se integrează deopo
niei de primăvară l-au a- cooperatorilor este coordo de stat din Bretea Româ o parte a fost însilozată. intate faţă de muncă şi de trivă acţiunilor, polilico-
vut şi îl au mecanizatorii, nată îndeaproape de spe nă, condusă de Ioan Pas- NICOLAE T1RCOB viaţă. educative din cadrul ...Lu
care lucrează pe ogoarele cialiştii celor două coope cu, unde, pînă acum, s-au Programul elaborat dc* nii educaţiei politice*, re-
celor două unităţi agrico rative — luliu Furdui, însilozat peste 340 tone (Continuare în pag. a 3-a) întreprinderea cinemato voluţionar-patriotice şi cul
le cooperatiste. La pregă Cornel Stoica şi Constanţa grafică judeţeană, cu spri turii socialiste pentru ti
tirea terenului s-a muncit • Bălăşoiu — caro au urmă jinul Comitetului judeţean neret".
do dimineaţa pînă noap rit cu cea mai mare grijă de cultură şi educaţie so I-Jotăriţi să întâmpine cu
tea tîrziu, iar la semănat respectarea întocmai a cialistă, reflectă ponderea exigenţă cerinţele tuturor
din zori pînă s-a lăsat în însemnată pe care arta categoriilor socio.-profesto-
tunericul. -încorporarea se TRAIAN BONDOR ‘cinematografică o deţine nale şi do virsiă, organi
minţei în sol a fost în în ansamblul muncii cul zatorii asigură pe par
credinţată celor mai pri tural-educative locale. Lo cursul întregii ■ perioade
cepuţi mecanizatori, cu ex (Continuare în pag. a 3-a) cul de frunte in cadrul desfăşurarea u n u i ansam
acţiunilor ce vor fi iniţia blu de activităţi cultural-
LA FERMELE I.A.S. - ACTIVITATE SUSŢINUTA te îl deţin cele organiza cducative, politice şi de
te pe marginea filmelor răspîndire a cunoştinţelor
LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR din producţia naţională profesionale şi ştiinţifice.
SI RECOLTATUL FURAJELOR realizate de prestigioşi re Sînt pregătite manifestări
gizori şi scenarişti ca Eli- ce poartă generoase gene-
între priorităţile aces recoltarea furajelor masă- sabeta Bostan, Mircea
VIOREL JIANU,
tei perioade, pe agenda lu verde şi însămînţarea su Dancliuc, Nicolae Cor jos, directorul Întreprinderii
crătorilor din I.A.S., un prafeţelor eliberate cu Vasilica Istrate ş.a. Spec cinematografice
loc important îl ocupă în plante de nutreţ. tatorii hunedoreni vor be
treţinerea culturilor pră- Gu rezultate bune la In solnriilo A.K.S.c.II. Deva sc lucrează la înlre| lac neficia în această perioa judeţene
şitoare ___ cartofi şi sfe rebilonatul cartofilor se rea culturilor <le legume. dă de 16 premiere de gală,
clă, ce ocupă 680 ha —, prezintă ferma de stat din programate în toat.eUnuni- (Continuare în pa$. o 3-a)
