Page 18 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 18
UKUMUL 3ULIAUOMULUI nr
Pag. 2
AFIRMAREA CREAŢIEI ŞTIINŢIFICE Şl TEHNICE ORIGINALE
Locul I - podiumul noilor împliniri şi izbinzi
■
E.Y
Locul I pe minister şi că specialiştii, cadrele teme, cu o eficienţă e- sînt încă multe de făcut GBAFIC7
diploma de onoare a tehnice, toţi cei cu răs conomică de mai bine în acest domeniu. Nu s-a trulut di
Consiliului Uniunii sin punderi în domeniu se de 14 milioane lei-, cele reuşit încă implicarea Jiului“,
dicatelor pe ramură pen află permanent în mie 432 cadre tehnice şi mun în rezolvarea probleme eu-oscut
gr f losl
tru activitatea de crea zul pi’oducţiei, în abata citoreşti atrase şi impli lor a tuturor cadrelor de şl-a exe
ţie tehnico-ştiinţifică au je, acolo unde se hotă cate efectiv găsind so conducere 'şi specialişti cîteva di
a deschi
lor, * unii rezumîndu-
Concluzii si învăţăminte valoroase fost cîştigate în 1987 de răşte perfecţionarea or luţii practice de depăşire se uneori la o muncă de imagini
expoziflt
ganizării muncii şi mo
întreprinderii
colectivul
a unor obstacole şi greu
f y miniere Hunedoara. De dernizarea producţiei, tăţi în munca de fiecare rutină şi mai puţin de tă frunn
Keteznt,
pentru perfecţionarea muncii fapt, este o recunoaştere practic, acolo unde îşi zi a colectivului. concepţie şi creaţie. „A po care
unei
a
Faptul că toate cele 6
s e
t e n
i n
pot valorifica cel mai
venit vremea ca toţi să
graf şi..,
munci creatoare, a bine experienţa, pregăti- lucrări prezentate anul înţeleagă foarte bine, in străbătut
unor căutări asidue de diferent de poziţia ierar ani In u
S-au încheiat, nu cu sare. De asemenea, au fost a conferi activităţii mi ■ reuşite
mult timp în urmă, adu scoase în evidenţă o sea nerilor din Munţii Po I. M. H U N E D O A R A hică pe care o ocupă în ale unot
aceste r
unitate, că trebuie să
nările generale şi confe mă de lipsuri din activi iana Ruscăi rodnicie şi acţioneze cu toată răs guri rom
rinţele pentru dări de sea tatea combinatelor side eficienţă sporite. în acest rea tehnică şi ştiinţifică. trecut la salonul de in- punderea şi perseverenţa,
■
REi
mă anuale ale sindicate rurgice din Hunedoara şi context pot şi trebuie a- în acelaşi timp, între ventică de la Piteşti au In pcrlo
lor, în această perioadă Cslan, care au întîmpinat preciate demersurile co comisia inginerilor şi fost premiate, că s-au să contribuie cu idei şi cut din
s-a desfăşurat o intensă serioase greutăţi în orga misiei inginerilor şi teh tehnicienilor şi compar prezentat 8 cereri pentru soluţii, eu sufletul şi in magazlnu
activitate politico-organi- nizarea producţiei şi a nicienilor, strădaniile . de timentele funcţionale, brevet de invenţii ’la teligenţa necesare". Am 14, din
7 al nu
zatorică, în care organele muncii, creşterea nivelu valorificare a unui po precum şi cabinetul de O.S.I.M. Bucureşti şi 51 extras acest fragment recuperai
şi organizaţiile sindicale lui tehnic şi calitativ al tenţial mereu în creşte invenţii-inovaţii s-a sta pentru inovaţii la Minis dintr-o recentă dare de laţle stl
au militat ferm pentru a- produselor, punerea în re şi, nu în ultimă in tornicit o strînsă conlu terul Minelor — vorbeş seamă a comisiei ingine în vale
sigurarea unui climat res funcţiune şi atingerea !a stanţă, rezultatele dobîn crare în realizarea de te de la sine de ampla rilor şi tehnicienilor, 217 000 lei
rioadă li
ponsabil, exigent, de ana termenele planificate a dite. studii şi investigări, în muncă de creaţie, de pentru că ea exprimă în cere a
liză a activităţii desfăşu parametrilor proiectaţi a Dar, pînă la obţinerea stabilirea domeniilor pri zbuciumul şi neodihna esenţă d e z i d e r a t u l mai bim
iar la <
rate pe perioada unui an noilor capacităţi producti unui asemenea rezultat, oritare şi rezolvarea lor minerilor hunedoreni întregii activităţi de mii s-a
întreg. Acest cadru a fost ve, întărirea ordinii şi .dis drumul nu a fost deloc din punct de vedere teh pentru continua perfec promovare şi afirmare a 550 UVVil
propriu majorităţii orga ciplinei, modernizarea pro uşor. S-a desfăşurat o nic, organizatoric şi teh- ' ţionare şi . îmbunătăţire creaţiei ştiinţifice şi teh trlcă.
nizaţiilor, ceea ce a favo ceselor tehnologice ş.a. reală competiţie, în care nologic. Ele vizează spo a propriei activităţi, pen nice originale. Pentru că
rizat reliefarea unor valo Toate aceste deficienţe a- efortul de gîndire a fost rirea mai accentuată a tru afirmarea potenţia locul I dobîndit obligă,
roase concluzii şi învăţă parţin, desigur, şi sindica pus necontenit în slujba productivităţii muncii, lului ştiinţific şi tehnic iar la întreprinderea mi
minte pentru îmbunătăţi lelor, care nu au găsit reducerii efortului fizic. reducerea efortului fizic âl colectivului. nieră Hunedoara există
rea şi perfecţionarea între cele mai eficiente moda Iar dacă, pe bună drep şi gradului de poluare, Aşa cum le stă bine potenţial ce poate şi tre • 20,1
gii munci. lităţi de acţiune, nu s-au tate, se poate vorbi aici economisirea energiei, adevăraţilor creatori, la buie să conducă spre 20,25 Pi
în cadrul analizelor şi implicat cu răspunderea de o experienţă bună — materialelor şi combusti întreprinderea t minieră noi împliniri şi izbinzi. nomie «
dezbaterilor, desfăşurate cuvenită în depăşirea u- acest lucru se datoreşte, bililor ş.a. Numai în 1987 Hunedoara se recunoaş pregătit«
intr-un pronunţat caracter nor greutăţi şi soluţiona în primul rînd, faptului au fost rezolvate 71 de te deschis însă că mai VALENTIN NEAGU genţelor
de lucru, au luat cuvîntul rea operativă a multiple nomice
peste 34 de mii de oameni lor probleme cu care se triei •
din toate domeniile acti confruntă colectivele. în mondial
vităţii economice şi socia domeniu] social, analizele Contul de economii al grupei sindicale 'îlţific.
le ale judeţului, formulînd au subliniat necesitatea îe, vi
aproape 14 mii de propu cunoaşterii şi aplicării fer Laureaţi
neri. Spiritul critic şi au me a legislaţiei, creşterii Cum este şi firesc, în calităţii produselor şi a care formaţie de lucru a Nicolae Popescu, de ia naţional
tocritic în care s-au desfă răspunderii reprezentanţi ansamblul căutărilor şi eficienţei economice în sarcinilor de plan şi înca I.P.S.R.U.M. Românie
şurat adunările şi confe lor sindicatelor în organe strădaniilor de a conferi fiecare unitate. drarea strictă in cheltuie Cu ocazia recentelor jurnal <
rinţele, răspunderea cu ca le de conducere colectivă rodnicie şi eficienţă între Cele 90 de birouri ale lile planificate. Prin ur dezbateri ce au avut loc rea pro«
re au fost abordate sarci în soluţionarea probleme gii noastre activităţi au grupelor sindicale care a- mărirea, pe bază de fişă, în grupele sindicale, la
nile majore ale sindicate lor de ordin social. apărut o seamă de iniţia plică această iniţiativă au a tuturor consumurilor, a nivelul secţiilor, ateliere
lor au relevat, pe lingă în domeniul muncii po tive muncitoreşti, pe cele acţionat cu fermitate pen criteriilor stabilite pen lor, sectoarelor şi unităţi
experienţa bună dobîndi- litice şi cultural-educative, mai valoroase aplicîndu-le tru cunoaşterea şi realiza tru fiecare loc de muncă, lor, colectivele noastre
tă, importantele rezerve şi în care au fost dobîndite şi generalizîndu-le în mun rea tuturor criteriilor sta iniţiativa „Contul de eco muncitoreşti şi-au îmbogă
posibilităţi încă insufi o seamă de rezultate su ca de fiecare zi a organe bilite, pentru populariza nomii al grupei sindicale" ţit substanţial programele
cient valorificate. Cum perioare perioadelor trecu lor şi organizaţiilor sindi rea şi materializarea anga şi-a dovedit eficienţa în angajament luate în acest
este şi firesc, mai mult de te, conferinţele şi adună cale din unităţile miniere jamentelor luate, urmă marea majoritate a colec an în cadrul iniţiativei,
jumătate dintre propuneri rile de dare de seamă au din municipiul Deva. în rirea m o d u l u i în tivelor muncitoreşti. La su,plimentîndu-se economii
vizează îmbunătăţirea ac stabilit un important nu tre acestea, „Contul de e- care organizatorii pro Mina Deva, bunăoară, va le la 1 800 lei pe nn şi per
tivităţii din domeniul e- măr de direcţii priorita conomii al grupei sindica loarea economiilor supli soană.
conomic. De fapt, este vor le" şi-a dobîndit un loc ceselor de producţie asi mentare realizate în 1987, Cu toate aceste împli
ba de creşterea rolului re de acţiune pentru îm aparte, înscriind u-se cu o gură condiţiile tehnice şi a fost d e - m a i bine de 3 niri, cu toată experienţa
sindicatelor în rezolvarea bunătăţirea întregii acti contribuţie sporită la rea materiale pentru realiza milioane lei, reprezentînd bună dobîndită, este ne
problemelor cu care se vităţi. Este vorba cu pre lizarea planului, creşterea rea ritmică de către fie- 1 750 lei .pe persoană, la cesar să subliniem că a-
confruntă colectivele mun cădere de sporirea eficien Cariera Veţel-Mintia — vem încă serioase rezer
citoreşti din minerit, side ţei învăţămîntului politic 2,5 milioane lei, cu aproa ve insuficient valorificate.
rurgie, energetică, con de masă şi a propagandei ■ V ' * . m pe 1 800 lei pe om al mun Tocmai de aceea, organe
strucţii, agricultură ş«ş. vizuale, urmărirea mai - *«.<• cii,- iar la I.P.S.R.U.M. — le şi organizaţiile noastre
Bunăoară, la unităţile mi îndeaproape a criteriilor 2,3 milioane lei, cu mai sindicale trebuie să gă
niere din Lupeni, Aninoa- iniţiativelor muncitoreşti mult de 1 600 lei pentru sească peste tot căile şi
sa, Bărbăteni, Valea de şi întrecerii socialiste. fiecare persoană. Am pu formele cele' mai eficiente
Brazi şi Cîmpu lui Neag, Pentru organele şi orga tea menţiona multe exem pentru antrenarea respon
precum şi la întreprinde- nizaţiile sindicale, toate ple, care atestă o activi sabilă şi consistentă a oa
. iile electrocentrale Mintia, acestea vor trebui să con tate continuă şi responsa menilor la gospodărirea
„Vîscoza" Lupeni, de pre stituie permanenţe şi o- bilă, o implicare tot mai şi economisirea materiilor
lucrare a lemnului Deva, biective majore ale muncii eficientă a organelor şi or prime şi materialelor. în
produse refractare Bani de fiecare zi, urmărirea ganizaţiilor sindicale. Prin cadrul acestor eforturi, ini
etc., dezbaterile au scos strictă şi materializarea rezultatele deosebite do ţiativa „Contul de econo
în evidenţă că nerealiză- tuturor măsurilor stabilite bîndite s-au remarcat for mii al grupei sindicale"
rile se datorcsc, în princi fiind o condiţie esenţială maţiile conduse de Gheor- prin întreaga sa desfăşu
pal, folosirii necorespunză a îmbunătăţirii şi perfec ghe Apreotesei, Ioan Do- rare, trebuie să-şi găseas
toare n maşinilor şi uti ţionării întregii noastre bra, Dănilă Irimie, Arca- că şi să-.şi dovedească din
lajelor, unei incomplete activităţi. die Pavel de la Mina De plin rodnicia si eficienţa
utilizări a forţei de mun va; Constantin Şufană, cerute.
că şi timpului de lucru, DORU TOMA, Aurel Nan, Gheorghe Jig- FLORIN NICULESCU,
I.a I.M.C. Deva, locul I pe unitate în întrecerea socia
aprovizionării incomplete secretarul listă a fost ocupat in l»87 de lăcătuşul Gligor Corb de mon, Iosif Boic de la ca preşedintele*
şi neritmice eu materii Consiliului judeţean la secţia b.c.a Foto NICOLAE GHEORGHIU riera Veţel-Mintia; Ion Comitetului sindicatului
prime şi materialele nece- al sindicatelor Racz, Dumitru Mechereş şi minier Deva
Sub conducerea comite mico-financiar, a aulocon- fie invitaţi jurişti, care calităţii produselor şi ser care acţionează în direcţia tului publică, de aseme Pentru
tului de partid, comitetul ducerii şi aulogestiunii poartă dialoguri pe teme viciilor, Legea 8 privind popularizării şi dezbaterii nea, periodic, extrase din li In g<
cu corul
sindicatului, comitetele de muncitoreşti. ale legislaţiei muncii. în- asigurarea durabilităţii si hotărîrilor de partid şi a cite o lege care, la fel, se Local
secţii, birourile grupelor Pentru aceasta, la înce tîlniri interesante au loc, guranţei în exploatare a legilor este „Buletinul ju referă la o anumită pro caro voi
sindicale de la Trustul de' putul anului curent în fie de asemenea, la căminele funcţionalităţii şi calităţii ridic informativ", cu apa blemă. De curînd a fost caracter
ţito de
antrepriză generală de care subunitate a fost de nefamilişti, unde se construcţiilor, regulamen riţie periodică, în care dată către toate unităţile trlce ş
construcţii-montaj Hune- creat eîte un colectiv for organizează mese rotunde, tul privind recepţia, expe sînt reproduse, în formă subordonate un extras cu dină.
doara-Deva, desfăşoară o mat din membri ai orga dezbateri pe bază de în diţia şi primirea mărfuri succintă comunicatele şe principalele prevederi ale moderat,
susţinută activitate pentru nelor de partid, sindicat trebări şi răspunsuri pe lor, Legea nr. 5 din 1986 dinţelor Comitetului Poli Legii nr. 10 din 1982 pri şnfioări
icm/oră
cunoaşterea de către toţi şi U.T.C., cadre de condu aceeaşi problematică. A cu privire la creşterea tic Executiv al C. G. al vind obligaţiile şi răspun dlc. Tei
oamenii muncii a hotărîri- cere, şefi de birouri şi fost luată şi măsura ca productivităţii muncii, per P.C.R., extrase din hotă- derile ce revin consiliilor nime vo
lor de partid şi a legilor compartimente, avînd ca în fiecare unitate, cămin fecţionarea organizării şi rîri, decrete şi legi. Bule- populare, Unităţilor socia tre S şi
mal ridi
ţării, dînd acestei activi liste şi cetăţenilor pentru pînă la
tăţi caracter militant, con buna gospodărire a loca cele ma
cret. de Sprijin susţinut oamenilor muncii pentru cunoaşterea şi respectarea legilor lităţilor, păstrarea ordinii 26 de gr
întreaga activitate şi disciplinei publice. I.a mi
.popularizare, cunoaştere şi Sînt utilizate şi alte for ii instal
respectare a hotărîrilor de me prin care sindicatul ac ros. Vc
cale, ca
partid şi a legilor ţării, a- sarcină permanentă dez şi club să se confecţione normării producţiei şi a ţinui este multiplicat şi ţionează cu eficienţă spo racter
lături de celelalte forme ale baterea şi seminarizarea ze gazete de perete juri muncii, Legea nr. 1 din trimis unităţilor trustului rită pentru popularizarea ţite de
muncii po,litice de masă, eu personalul muncitor a dice, cu titlul „Curier ju 1986 privind retribuirea în spre a fi prelucrat cu oa şi dezbaterea hotărîrilor trlce şl
este orientată spre mobi hotărîrilor de partid, legi ridic", cu apariţie lunară acord global şi direct a menii muncii. Tot perio de partid şi a legilor ţăr tul va î
unele ii
lizarea colectivului de con lor şi decretelor ce apar în 3 rubrici. personalului muncitor, De dic se întocmeşte şi se rii, ceea ce determină creş de 80—!
structori pentru îndeplini în cursul anului. între actele normative cretul cu privire la unele multiplică pentru toate u- terea răspunderii, întărirea est. (Mi
rea sarcinilor de plan, în In cadrul trustului, în cuprinse pentru dezbate măsuri pentru perfecţiona nităţile un extras intitulat, ordinii şi disciplinei în viciu L
tărirea spiritului do răs brigăzi şi formaţii s-a in re în colective se înscriu rea mecanismului econo- sugestiv: „Sîntem obligaţi unităţile trustului.
pundere, ordine şi disci stituit obiceiul bun ca de cele privitoare la condi mico-financiar şi multe al legal să ştim că...". O ase IOAN CROITORU,
plină, apărarea avutului fiecare dată cînd au loc ţiile încheierii şi desface tele. menea sinteză cuprinde, consilier juridic principal ...¿a
obştesc, aplicarea fermă a adunările generale de sin rii contractului dc muncă, Considerăm că de un de regulă, 2—3 teme. al T.A.G.C.M.
noului mecanism econo- dicat, U.T.G. şi femei, să Legea investiţiilor, Legea real folos pentru toţi cei . Oficiul juridic al tru.v Hunedoora-Deva