Page 19 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 19
T <WO VIPiCKI, O JY\MI 1700
SIMPOZION
Amplu program de activitate revoluţionară „8 şi 9 Mai, zile MANIFESTĂRI POLITICO-EDUCATIVE \
pentru întregul partid, pentru întreaga naţiune de rezonanţă . cii". Sub acest generic, asamblare, s-au îiuîlnit \
• „Omagiu Zilei mun-
în conştiinţa
cu tovarăşul Dani hi Mol- |
poporului român" la Liceul industrial nr. dovan, directorul Clubu- l
IŢIE FOTO- 1 Hunedoara a avut loc lui „Sargeţia". Cu acest /
i holul Ten (Urmare din pag. 1) lor, a întreprinderilor de Se apreciază că deşi în a- La Deva a avut loc, ieri,
tat „Valea stat, a activităţilor în ge cest domeniu au fost obţi un emoţionant recita] de prilej, în cuvinte calde, )
i Petroşani, perfecţionarea activităţii neral. Am în vedere, de nute rezultate bune — aşa simpozionul pe tema „8 şi poezie şi muzică oferit celor prezenţi li s-a vor
îrtlst foto- cum s-a arătat şi la Con 9 Mai, zile de rezonanţă de poetul Eugen Evu şi bit despre importanţa zi
:orv«, t, care cu cadrele, ridicarea spi altfel, că va trebui să ne în conştiinţa poporului ro
it meseria ritului revoluţionar, de or ocupăm mai serios de cu ferinţa Naţională a parti grupul vocal-instrumen lei de 9 Mai, eon tribu-
li la Haţeg, dine şi dişciplină în toate prinderea mai puternică in dului — se manifestă o a- mân", organizat de Cabi tal „Canon", al casei mu ţia României la victoria ţ
i Interesantă numită rămînere în urmă netul judeţean pentru ac nicipale de cultură, con asupra fascismului în cel ţ
Sînt expuse domeniile, folosirea mai sistemul socialist al agri tivitatea ideologică şi po
o neasemui- eficientă a cadrului demo culturii a întregii agricul a nivelului politico-ideo- dus de Mircea Goian. A- de al doilea război mon-
î din Munţii cratic şi juridic creat pen turi, de legare, în cadrul logic al conştiinţei revo litico-educativă şi Consi lături de localnici, la a- dial \
aja, Parîng, tru mobilizarea colective consiliilor agroindustriale, luţionare a membrilor so liul municipal de educa ceastă manifestare artis
isitul foto- ţie ipolitică şi cultură so tică au participat, direc
ilplnist l-a lor de oameni ai muncii la într-o formă de coopera cietăţii. ' cialistă. • Săpiămîiia eullural-
pasul, cu înfăptuirea neabătută a re cu cooperativele sau cu în întreaga activitate tori de licee cu profil educativă. Purtînd gene' : s
i, precum şl obiectivelor adoptate de întreprinderile de stat, a politico-educativă trebuie în cadrul simpozionului, metalurgic din întreaga ricul- „Cinstim patria, ţ
grafii-portret la care au participat acti ţară.
meni de pe Gongresul al XlII-lea şi întregii ţărănimi". De alt să se pornească de la Pro vişti de partid, cadre de partidul şi poporul", la
natc melea- Conferinţa Naţională ale fel, perspectiva oraşelor, gramul ideologic al parti Pui s-a deschis săptămî-
fti. partidului. comunelor şi satelor este dului, care are la bază conducere din unităţile e- • Dezbatere. La Casa na cultural-edueativă lo
instituţiile
conomice
şi
EUABE. — Intre problemele eeono' complex abordată de to concepţia revoluţionară de municipiului, un mare nu de cultură a. sindicatelor cală organizată sub egi- »
care a tre- mice de care secretarul varăşul Nicolae Ceauş ;scu spre lume şi viaţă, mate din Călan s-a desfăşurat da consiliului comunal y
;st an prin general al partidului s-a sub raportul sistematizării rialismul dialectic şi isto măr do oameni ai muncii, dezbaterea pe tema de educaţie politică şi ţ
Imcntara nr. au fost prezentate urmă „România socialistă, mi
tierul Micro ocupat în Expunere se în localităţilor, domeniu în ric, principiile socialismu toarele comunicări: „Parti cultură socialistă A fost i
oarei, s-au scriu organic dezvoltarea care sînt aduse în actua lui ştiinţific, Expunerea litantă activă pentru dez prezentată expunerea >
• la popu- întrecerii şi competiţiei în litate unele precizări. indicînd direcţiile princi dul Comunist Român — armare, destindere şi, co „Comuna .Pui pe coordo- ţ
şl borcane Amploarea şi complexi organizatorul şi conducă laborare internaţională".
■ do peste tre întreprinderi, înlătura pale de acţiune pentru a- torul revoluţiei de elibe natele socialismului. Rea- 1
aceeaşi pe- rea uniformităţii şi anoni tatea proceselor economi- cest important domeniu Au fost evidenţiate cu lizări şi perspective", ur- «
îl de <tesfa- matului, relevarea cu pu co-sociale ce au loc în ac formativ. rare socială şi naţională acest prilej iniţiativele mată de proiecţia unor 1
depăşit cu din România" (Constantin de pace cu un larg ecou
; 200 000, lei, tere a produselor de înal tuala etapă a edificării so în cadrul Expunerii, se Purcilean, directorul Ca filme documentare. In \
olul econo- tă calitate, obţinute îrţ. cietăţii socialiste multila cretarul general al parti în lumea întreagă ale cursul săptămînii ' vor (
:rls cifra de condiţii economice supe teral dezvoltate în . patria dului, tovarăşul Nicolae binetului judeţean pentru preşedintelui ţării, tova
ergie elec- activitatea ideologică şi răşul Nicolae Ceauşescu. mai avea loc simpozion- >
1
rioare, creşterea rolului noastră impune creşterea Ceauşescu, abordează îa- ne, dezbateri, întîlniri ţ
sindicatelor în perfecţio mai accentuată a rolului tr-o largă amplitudine u- politico-educativă), „Dubla ale cetăţenilor cu briga
narea, organizarea şi sti conducător al partidului, nele probleme ale con semnificaţie a zilei de 9 • Şezătoare literară. da ştiinţifică, acţiuni cu
1ZIUNE mularea întrecerii socia al organelor şi organiza strucţiei socialismului, în Mai — proclamarea inde La Clubul „Constructo cârtea .şi filmul.
liste, în aplicarea fermă a ţiilor sale în toate dome general, ale vieţii interna pendenţei de stat a Româ rul" din Deva a avut loc
principiilor retribuţiei so niile şi sectoarele. In le ţionale contemporane, tu niei (1877), victoria asu o şezătoare liter-ară de • „Agora — 137". Im
telejurnal • cialiste, evidenţiind nece gătură cu aceasta, tovară legătură cu care este ex pra fascismului (1945)" dicată Zilei tineretului.
lăţi în eco- sitatea îmbinării armoni şul Nicolae Ceauşescu, primată încă o dată pozi (Rodica Andruş, muzeo Organizată de biblioteca Casa de cultură din
>,45 Cadre oase în cadrul acordului subliniază: „îndeplinirea ţia principială a partidu graf la Muzeul judeţean), şi organizaţia U.T.C. din Brad a fost prezentat
nivelul exi- global a intereselor gene rolului de forţă politică lui nostru în aceste pro „Aspecte ale luptei comu cadrul T.A.G.C.M. Hune- numărul 137 ai revistei i
ivoltării eco- rale ale societăţii cu cele conducătoare presupune bleme. niştilor din judeţul Hune doara-Deva, .şezătoarea a cu public „Agora". Din »
>ciale a pa- ale fiecărui om al muncii. implicarea activă, cu în Ocupîndu-se de o Lu gă doara pentru libertate so reunit versuri ale poeţi cuprinsul său reţinem e-
00 Cadran Reţin atenţia, de aseme treaga răspundere, a fie problematică a politicii in cială şi naţională". (Ion lor Valeriu Bârgău, Do ditorialul dedicat Zilei
21,15 Serial nea, orientările tovarăşu cărei organizaţii, a orga terne şi internaţionale ă Frăţilă, directorul Filialei rina Brânduşa, Constan muncii, precum şi mate
Iniver ma- lui Nicolae Ceauşescu pri nelor de partid, a fiecărui partidului şi sfatului nos judeţene a Arhivelor Sta tin Gheorghe Naidin, rialele „George Călines-
• K -1,35 vitoare la dezvoltarea pro membru al partidului în tru, Expunerea secretaru tului), „9 Mai — Ziua vic Constantin Deheleanu. cu văzut de cei care l-au
Festivalului prietăţii socialiste de stat înfăptuirea politicii parti lui general, tovarăşul toriei asupra fascismului" Au participat ca invitaţi cunoscut", prezentarea
„Cintarea şi cooperatiste, ca pîrghie dului, în desfăşurarea în Nicolae Ceauşescu, ni se (Viorel Vînătoru, arhivist prof. Traian Dinorei volumului „Oraşe şi sila-
21,50 Tele- esenţială a dezvoltării de cele mai bune condiţii a înfăţişează ca un docu la Filiala judeţeană a Ar Stănciulescu şi înv. C.o- bo" de Ana Blandiana ţ
,00 Incbide- ansamblu a economici activităţii în toate dome ment politie de mare în hivelor Statului), „Armata druţa Borca. Momentele şi „Coririda" de Mircea \
uilui. noastre naţionale. niile de .activitate“. semnătate programatică, R.S.R. — participantă ac de muzică folk au fost Vaida (desfăşurată în 1
„în domeniul agricultu O însemnată parte a Ex menit să înarmeze parti tivă la măreţele victorii susţinute de Emanuel prezenţa 'autoruiui), pre- -
rii — se subliniază în Ex punerii se ocupă do acti dul, întregul nostru popor, ale poporului român" (A- Constantin. zentarea croaţiei .pictoru
punere — aş atrage aten vitatea ideologică şi poli- cu cunoaşterea temeinică lexandru Donovici, cerce lui Vasile Tolau. Nu au
ţia asupra necesităţii de a tieo-educativă, de formare a realităţilor construcţiei tător ştiinţific. la Centrul • Expunere. Oameni lipsit rubricile medicală,
de eşti, co- acorda mai multă preocu a omului nou, profund socialiste în patria noas de studii şi cercetări is ai muncii de la S.U.T. monumente alo' naturii,
itria); Figu- pare întăririi .cooperâtive- devotat idealului socialist. tră, ale vieţii internaţio torice şi teorie militară Deva — atelierul de pre- revista revistelor.
ile 1-11 (Ar- nale actuale. Studierea şi Bucureşti).
OARA: Mlss
[oderr» — A); dezbaterea ei în organi
niţei Ioa- Pentru stimularea creşterii producţiei zaţiile de partid, de masă
Vlodern B) ; şi obşteşti va da un puls „Luna culturii cinematografice hunedorene“
copilărie..,
?ETliOŞ ANI: de legume însufleţitor eforturilor co
ia (Parîng); lectivelor de oameni ai
is (7 Noiem- muncii din judeţul nostru (Urmare din pag 1) ştire gloriosului nostru vatră de istorie, care a in
il do viespi pentru înfăptuirea neabă trecui" .şi altele, prin in spirat sau a oferit cadrul
UPENJ: Pă- termediul cărora, cu aju
i (Cultural); Aplicarea acordului global tută a obiectivelor şi sar rice: „Pagini de glorie şi realizării unor capodopere
igabondul —* cinilor ce le revin din eroism din istoria de ieri torul imaginii cinemato alo filmului românesc (Bu-
(Ldceafarul); hotărîrile Congresului al şi de azi a patriei", „Din grafice, sînt reînviate pa rebista, Dacii, Columna,
gosto la Las cu plata în natură marile ctitorii ale Epocii gini din trecutul de luptă Aurel Vlaicu, lacob, Un
rul); ANI- XTII-lea şi Conferinţei
ţjunea „An- Naţionale ale partidului. Nicolae Ceauşescu", „Cin- şi de muncă al poporului petic do cer) îl va constitui
(uncitoresc) ; Intre măsurile stabilite producţii suplimentare. De nostru, sub conducerea „Gaia filmului istoric" or
renul .do aur partidului, pentru edifica ganizată în ziua de 4 iu
ri / at); în scopul stimulării creş asemenea, se poate realiza
atbi . Ne- terii producţiei de legu şi cultivarea porumbului ÎN ATENTIA CURSANŢILOR rea societăţii socialiste nie la Costcşti, în preajma
la roşie); O- me, un loc important îl ocu in perdele de protecţie, DE LA UNIVERSITATEA POLITICĂ multilateral dezvoltate pe cetăţilor dacice.
eroportul — pămîntul patriei. „Ziua co Aşadar, o paletă diversă
Patria); Re- pă şi aplicarea acordului cultura de porumb inter-
clina cu pi global cu plata în natură. calîndu-se în cultura de Şl DE CONDUCERE-FIHALA DEVA pilului" prilejuieşte, de a- şi bogată de acţiuni inte
li) ; C.EOA- Potrivit reglementărilor în bază la distanţe şi după semenea, un buchet bogat grate unei manifestări de
cital în gră- Luni, 9 mai 1988, ora 16, ,.se vor desfăşura acti de acţiuni cultural-educa amploare, o etapă impor
ci (Casa de vigoare, contractele sc în scheme de semănat indi
AŢEG: O 7.i cheie între unităţile deţi cate de specialişti. vităţile la-cursurile de învâ ţărnînt pentru toţi anii de tive, pe parcursul unei tantă in permanenta acti
(Dacia) ; nătoare de sector horticol studii. săptămîni cuprinzând filme vitate cu filmul desfăşu
ana Chiri ţa: Potrivit prevederilor le Dezbaterile vor avea loc la Cabinetul judeţean de animaţie.sau anticipa rată la nivelul judeţului,
’’iguranţii .— •şi persoane fizice (coope gale, contractantul cultu pentru' activitatea ideolog ică şi politico-educativă. ţie ştiinţifică.
Casa de ciil- ratori, oameni ai muncii rii de bază beneficiază de cu o contribuţie eficientă,
1IA: Tarzan, din unităţi industriale, lu 50 la sută din producţia Prezenţa cursanţilor este necesară pentru clari Corolarul manifestărilor efectuată prin mijloace-
iţă (Mure- ficarea unor probleme' îm portante privind închide acestei luni a culturii ci specifice, la formarea o-
"ele mai bu crători din cooperaţie, obţinută în culise pe toată
cii Stan şi pensionari), familii, echi suprafaţa contractată. In rea anului de învăţămînt. nematografice pe melea mului' nou cu:- o conştiinţă
ia). pe şi formaţii de lucru din guri hunedorene, străbună înaintată.
alte unităţi, cărora li se afară de semănat şi între
ţinerea culturii cu utilaje,
atribuie anumite suprafeţe lucrările de prăşit, irigat,
în vederea asigurării ne recoltat şi tăiat coceni se
cesarului propriu de pro efectuează de către- con
duse, pentru cantine-rcs-
: vremea va taurant sau pentru valori tractant. Recoltarea po
1 instabilă, ficare prin l.E.F. sau pe rumbului şi preluarea de
mult noros. către contractant a pro
cădea ploi. piaţa liberă. ducţiei ce-i revine se face
ea mai ales Cota procentuală maxi
iversă, înso- mă ce se poate acorda ce după strîngerea şi valori TOATE FORŢELE UMANE SI MECANICE LA FERMELE I.A.S. - ACTIVITATE SUSŢINUTĂ
ărcări eleo ficarea integrală a culturii
lat do grin- lor ce încheie contracte de-bază. MOBILIZATE PUTERNIC LA BUNA LA ÎNTREŢINEREA CULTURILOR
j1 va sufla este de 25 la sută la to
unele inten* mate timpurii, 20 la sută O bună experienţă exis .DESFĂŞURARE A LUCRĂRILOR ! Şl RECOLTATUL FURAJELOR
2 de 40—30 la tomate de vară şi toam tă la A.E.S.C.H. Sîntandrei
sector urjŢ^a-
iturile mi- nă, 15 la sută la rădăci- şi Deva în privinţa culti (Urmare din pag. 1) Sfecla de zahăr a răsă (Urmare din pag. 1) Strîngerea furajelor ma-
cuprinse în- noase, 25 la sută la cas- vării terenurilor ocupate rit în multe tarlale semă ___________________________ să-verde se desfăşoară in
grade, local ti-aveţi etc. cu livezi tinere, neintrate cerinţelor tehnologice ale nate cu această cultură. tens şi la ferma de stai
în Banat,
grade, Iar O altă formă dc aplica- pe rod. Contractanţii care fiecărei culturi. Suprafeţele respective au Transportul îl realizează din Lăpuşnic. Pe cele 10.
între 20 şi re a acordului global cu efectuează lucrările de în După încheierea însă- fost repartizate pe forma Nicolae Belinschi, Dumi ha eliberate pînă acum'
plata în natură o repre treţinere a pomilor cultivă mînţărilor de primăvară, ţii de lucru şi pe coope tru Fodoca şi Gheorghf? de Ioan Ciorîţă, Pompiliu,
vremea va zintă cultivarea legumelor între rînduri rădăcinoase, in ambele unităţi agricole ratori. Prima praşilă me Hamz, iar tasatul îl asigu Popa şi Ioan lara, s-a tre-».
îu cerul no- în culise de porumb. A- cartofi, dovlecei sau faso s-a trecut la întreţinerea canică a început, atît la. ră Viorel Zorlescu. Alţi cut în flux la arături, dis«
lea ploi lo- ceastă metodă s-a dovedit le, folosind în acest scop culturilor, recoltarea fura Burjuc cît şi la Gurasada, mecanizatori, între care cuit şi semănat — acţiunii
ir avea ea- şi seminţe valoroase din jelor masă-verde ş.a. La Iosif Farcaş, Ion I-Iobean
versă, în/»o- a fi deosebit, de rentabilă urmînd să înceapă şi pri realizate de mecanizatorii
:ărcări dec în cazul practicării ei la gospodăria proprie. In a- C.A.P. Burjuc se efectu ma praşilă manuală, Ioan şi Nelu Cobzar se preocu Teodor Mailat, Nicolae
lină. Vîn- culturile de tomate, vine cest mod se asigură folo ează rebilonarea cartofilor, Frenţiu, brigadier la C.A.P. pă de pregătirea terenu Turcaş şi Silviu Negrilă.
modorat, cn te, dovlecei şi castraveţi, sirea intensivă a terenu lucrare încredinţată celui Burjuc, ne spunea: lui şi semănat. Urmărin- Merită relevate, de ase
ficări locale
n/orfi din culturile de bază ocupînd lui şi însemnate cîştiguri ce a efectuat şi plantatul, — Am luat toate măsu du-se evoluţia culturii de menea, preocupările exis
log de ser- 91 la sută din suprafaţă. suplimentare pentru con adică mecanizatorului Vir- rile ca la întreţinerea cul sfeclă furajeră, la ferma tente la întreţinerea cui*
mcenco). Astfel se asigură un mi tractanţi din culturile in gil Tudosin. La GA.P. Gu- turilor să participe toţi de stat din Hăţăgel s-a turilor, strîngerea furaje
croclimat corespunzător, în tercalate şi asociate. rasada se lucrează la re cooperatorii, fără excep trecut în aceste zile la e- lor şi semănatul plantelor
care culturile de bază sînt coltarea secarei masă-ver ţie. Vom urmări în mod fectuarea primei praşile de nutreţ la fermele de-'
stat
din
Aurel
Vlaicu,
LfJl ! ferite de boli şi dăună Ing. RADU BOLOG, de, după eliberarea tere deosebit asigurarea den mecanice, lucrare ce se va Mintia, Unirea, complexul
sităţii la hectar, ca si ca
nului urmând să .se culţi
directorul A.E.S.C.H.
tori, iar la cultura de po
încheia pînă ia sfârşitul
rumb se obţin însemnate Deva ve a i l e plante. litatea lucrărilor. săptămînii. Bircea si altele.