Page 2 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 2
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISM
)
\
OAMENII, FAPTELE LOR DE MUNCĂ i I
i (
MA TERI AUZAREA V I E A IN AL TULUI
v
ţ
I
t
PA TRIOTISM REVOLUŢIONAR t ţ
l
1
t
RĂSPUNDERI Şl RĂSPUNSURI o hartă nouă, frumoasă, modernă, peste gor Costea, Daniela Vasiu, Arpad Szekely, sint in măsură să raporteze la sărbătoarea i
chipurile localităţilor judeţului nostru, pe Trofin Tod şi mulţi alţii. Se pregătesc ia Intliului de Mai un buche-t de frumoase
ÎN COMPETIŢIA CĂRBUNELUI ste cel al întregii ţări. Noi, constructorii, această şcoală tineri harnici ca Vasile fapte de muncă. 1
ne punem zi de zi semnăturile muncii pe Cobor, Călin Pârău şi alţii. Intre acestea se poate menţiona parti r t
Pe măsura dezvoltării şi modernizării înnoirile care apar la fiecare pas. Cum IO AN DAMIAN, ciparea cu bune rezultate a unor elevi r
unităţilor de extracţie şi a capacităţilor arătau Deva, Simeria, Uricani sau Vulcan maistru principal specialist, ai şcolii la iaza naţională şi la cea pe mi f
de producţie in industria carboniferă, com acum 15-20 de ani? Cum arată astăzi? C.T.E. Mintia nister a concursurilor pe mese-rli. Dove 1
petiţia pentru realizări superioare şi locuri Blocuri moderne, străzi şi bulevarde, o dind temeinice cunoştinţe teoretice şi pro 1
fruntaşe a devenit tot moi dinamică, mai nouă arhitectonică pretutindeni. O gindesc fesionale acumulate la orele de curs, in I
pasionantă. Şi nu-i puţin lucru, ca, in proiectanţii, iar noi o punem in valoare. CU DĂRUIRE Şl RĂSPUNDERE atelierele proprii şi in timpul practicii pro 1
acest context, să te menţii ani la rind intre Stau citeodată şi mă gindesc cite apar PENTRU ÎNFĂPTUIREA ductive, cel 11 concurenţi ai liceului in c
cei mai buni, să asiguri ţârii cantităţi spo tamente s-au construit in anii aceştia şi dustrial nr. 1 au obţinut tot atitea premii
rite de- cărbune. cu aportul meu. In medie, am lucrat la NOII REVOLUŢII AGRARE şi menţiuni la prolilele mineri, preparatori, \ i
Insă un colectiv cum este cel al minei 9-10 blocuri pe an. In 15 ani s-au adunat mecanici maşini şi utilaje, electricieni de II
Lonea, cu tradiţie şi experienţă, cu o pu citeva... Noi, cei care construim, cînd Şi noi, cooperatorii, mecanizatorii şi mină, meserii specifice, cu pondere in e- 1
ternică lorţă de organizare, mobilizare şi ne aflăm acolo sus, pe schele, muncim cu specialiştii de la C.A.P. Băcia ne-am mo conomia hunedoreană. p
acţiune, este in măsură să se întreacă de gindul la prezentul şl la viitorul pa bilizat toate forţele, pentru ca, in condi îmbucurător este faptul că aceste re t
la egal la egal cu orice alt colectiv triei noastre. Aici, la blocul 45, din Deva, ţiile vremii instabile din această primă zultate au lost posibile datorită strădaniei n
similar din ţară. Este şi dovada rezultate strada N. Bălcescu, colţ cu strada 23 Au vară, să executăm toate lucrările -de pe comune prolesori-elevi, de ridicare a cali d
lor pozitive obţinute in ultimii ani, locurile gust, ne-am angajat să facem un lucru ogoare în perioadele optime şi de calitate tăţii procesului de invăţămînt. Ele sini f
fruntaşe pe care ne-am situat in întrece deosebit, să fie unul dintre cele mai fru superioară — aşa cum ne-a cerut, in re expresia spiritului revoluţionar de care r
rea socialistă şi cinstea ce ne-a fost a- moase blocuri de la intrarea in Deva. petate rînduri, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, sintem animaţi cu toţii, sub îndrumarea j
cordată de a chema la întrecere in acesl Ziceam că noi construim cu gindul la vii secretarul general al partidului. Cu bucu organizaţiei de partid, pentru depăşirea c
an toate colectivele din industria carboni tor. Mă gindesc că intr-un bloc la care rie in suflet, pot afirma azi, că lucrătorii neajunsurilor ce se mai manifestă in mun t r
feră a patriei. că, pentru a fi la înălţimea sarcinilor puse t
in această amplă şi antrenantă com in faţa noastră de Congresul al Xlll-lea şi t
petiţie a hărniciei muncitoreşti, minei noas Conferinţa Naţională ale partidului. t
tre ii revin răspunderi majore, pe care Prof. RUSANDA BURS,
trebuie să le onorăm cu dovezi faptice pe directorul
măsură. Şi reuşim. De exemplu, in 1987, Liceului industrial nr. 1 fi
sectorul IV, in care lucrez, a extras in Deva I
plus 40 609 tone de cărbune, iar brigada d
pe care o conduc 28 000 tone. De la în O PARTE DIN ÎNTREGUL t
ceputul acestui an, întrecerea pentru mai
mult cărbune s-a înteţit, in cinstea Zilei CARE ESTE PATRIA
de 1 Mai s-a amplificat şi moi mult, cele
patru luni din an aducind sectorului un O parte din ţara pe care ne-o iubim n
spor de producţie de peste 13 000 tone este şi intreprinderea noastră, „Chimica" I
şi cam tot atitea brigăzii mele. din Orăştie. La temelia prestigiului aces
Cu toţii sintem conştienţi că ţara are tei mici'&ărţi de ţară am pus şi eu 20 din r
continuu nevoie de mai mult cărbune, anii pe care ¡-am dăruit muncii, convinsă F
asta insemnînd progres şi dezvoltare, mai fiind că întărind părticică cu părticică, în l ti
bine pentru fiecare dintre noi. tărim întregul care este patria. \ 1
Produsele cu emblema „I.C. Orăştie" se l<
GR1GORE MiNDRUŢ, incorporează astăzi în industria automo
miner şef de brigadă, bilistică, una din mîndriile industriei ro t s c
I. M. Lonea mâneşti apariinînd glorioasei „Epoci Nicolae t F
meridianele
pleacă
Ele
Ceauşescu".
pe
LA IZVOARELE METALULUI lumii, ajungind să fie apreciate in ţări cu t zi
I.
HUNEDOREAN - HĂRNICIA, tradiţie in industria maselor plastice. Fap t c
tul că sint apreciate peste hotare este c
ANGAJAREA, OPTIMISMUL confirmat de cererea tot mai mare şi, iată, T
inteţindu-ne eforturile să facem faţă cu i t
La sărbătoarea primăverii şi a muncii, succes cererii partenerilor externi, putem \ ci
colectivul Combinatului siderurgic Hune raporta că, de Ziua Muncii, colectivul În « 1
doara se prezintă cu un bilanţ rodnic Cu precizia vârfului de ac, zidarii samotori de Ia bri gada 51 a I.A.C.R.S. Hune treprinderii chimice din Orăştie şi-a de T
de realizări. In perioada care a trecut doara depun eforturi susţinute pentru realizarea termenelor de execuţie Iu bateria păşit cu peste 80 la sută planul la ex r
numărul 5 a Combinat ului siderurgie ,,Victoria“ din Calau.
din acest al treilea an al cincinalului port. c
1986-1990, siderurgiştii hunedoreni au ob ogoarelor din unitatea noastră, organi- Sint una dintre miile de mame din i;
ţinut însemnate succese in îndeplinirea voi lucra şi eu s-ar putea să locuiască, zindu-ne temeinic activitatea, mobilizin- Orăştie, care şi-au crescut copiii in spiritul s
peste ani, unul dintre cei trei copii ai mei
sarcinilor de plan la producţia fizică, la du-ne toate forţele, folosind din plin fie respectului lată de muncă, al dragostei C
export, la indicatorii de eficienţă. Toate — Sorin, Simona, Florentina -, ori copiii care oră bună de lucru in cimp, am reu de ţara in care s-au născut. Eu am crescut \ P
tovarăşilor mei de muncă. Pentru ei, pen
acestea la un. loc ilustrează cu claritate tru viitorul luminos al României, ridicăm şit să încheiem insăminţările in ogor pro patru.
angajarea şi liotărirca comuniştilor, a tu case trainice, cu mulţumirea că ne facem priu la toate culturile prevăzute pontru a- Astăzi, cind sărbătorim Ziua Muncii, \ ş
turor celor ce veghem zi şi noapte pe datoria, aşa cum ne indeamnă ctitorul ceastâ primăvară. mă gindesc cu respect la miile de mame n
vetrele fierbinţi de plămădire a metalului României socialiste, iubitul nostru condu Modul in care a lost pregătit patul ale României care in părticica de ţară e
pentru ţară de a transpune Întocmai in cător, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. r germinativ şi calitatea realizată la insă- unde muncesc, pun munca lor la temelia I;
viaţă mobilizatoarele sarcini ce ne revin minţări ne dau certitudinea unor recolte creşterii prestigiului României in lume, dau T
din hotăririle Congresului al Xlll-lea şi GHEORGHE IONEL, sporite in vară şi toamnă. In continuare patriei fii şi fiice crescute in spiritul dra i F
Conferinţei Naţionale ale partidului. şef de echipă dulgheri, ne vom concentra toate forţele la între gostei de ţară, al respectului pentru mun t II
Cele 912 lone de oţel peste prevede «• brigada nr. 2, ţinerea culturilor, in aşa fel incit să asi că şi inima mi se umple de mindrie cind ©
rile de plan pe primul trimestru al anu T.A.G.C.M, Deva gurăm dezvoltarea lor viguroasă, recolte pot spune : şi eu iac parte dintre ele. \ g
lui in curs şi alte 2 900 tone de oţel ela sigure şi bogate. Concomitent, acordăm FELICIA MOŞ, \
borat suplimentar în luna aprilie a.c. în LUMINILE MUNCII NOASTRE I o atenţie sporită bunei deslăşurări a ac operator mase plastice, \ &
cununează strădaniile întregului nostru tivităţii din zootehnie, sector in care pină întreprinderea chimică
colectiv de a depăşi momentele grele, Fac parte din colectivul C.T.E. Mintia in momentul de faţă înregistrăm rezultate Orăştie \ 0
de a adopta o nouă atitudine, revolu din anul 1969. Mai exact, din ziua de bune la principalii indicatori. Conştienţi \
ţionară, faţă do propriile lipsuri şi nea 5 mai. Deci, peste numai 4 zile voi implini că realizările de pină acum constituie NE DĂLTUIM UN VIITOR
junsuri. In acest efort unanim ne-am 19 ani de muncă intre energeticienii „Ste doar o etapă din cele pe care le avem de \ ii
bucurat de sprijinul şi îndrumarea orga lei de pe Mureş", iar la anul voi putea inlăptuit, sintem ferm hotâriţi să acţionăm L U M I N O S \
nelor şi organizaţiilor de partid, incepind sărbători, aici, împlinirea a două decenii. cu abnegaţie şi spirit revoluţionar, pentru \
de la nivel judeţean şi pînă la cel al sec Pot spune, prin urmare, că mă număr a traduce cit mai repede in viaţă dezide Cei peste 1 000 de tineri de pe marele i<
ţiei noastre. Acum, la oţelăria electrică ~ Împreună cu mulţi alţi oameni ai Min ratele noii revoluţii agrare. şantier al constructorilor hidroenergeti- \ ti
nr. 2 consumul de electrozi a scăzut cu tiei - printre „pionierii" acestui mare o- cieni din Retezat se prezintă la sărbă \ ri
30 la sută faţă de aceeaşi perioadă a a- biectiv energetic construit la indicaţia se IOAN BARBU, toarea muncii cu rezultate şi împliniri de„ P s.
nului trecut, opririle accidentala au tre cretarului general al partidului, tovarăşul preşedintele sebite, care atestă dăruirea, eforturile şi \ ti
cut... în amintire, ordinea şi disciplina sini Nicolae Ceauşescu, în 1969 totul era in C.A.P. Băcia străduinţele lor de a se ridica la înălţi \ T
v
la ele acasă. construcţie. Am făcut primul paralel la mea importantelor răspunderi şi sarcini în \ Şi
GHEORGHE PRENCIU, grupul energetic nr. 1, apoi la cel de al ROADELE UNEI STATORNICE credinţate. rr
Faptele lor de muncă se regăsesc preg
prim-topitor, doilea. Am participat şi la punerea in PREGĂTIRI TEORETICE nant in cei peste 180 000 metri cubi de \
Oţelăria electrică nr. 2, funcţiune a celui de-aI lll-lea grup, Şl PROFESIONALE anrocamente depuse in acest an numai in \
C.S. Hunedoara De la acel eveniment şi pină in pre barajul principal de la Gura Apelor, in \ K*
zent s-au schimbat ioarte multe atit la realizarea la termenele planificate a am d v
SEMNĂTURI TRAINICE PE C.T.E. Mintia, cit şi in energetica româ Pregătirea tinerilor, care acum se află plelor lucrări de punere in funcţiune a li
nească in general. Şi toate aceste înnoiri pe băncile şcolii, ca oameni de nădejde,
HARTA NOUĂ A PATRIEI şi creşteri dinamice petrecute in salba capabili ca la absolvire să se integreze uzinelor hidroelectrice de la Toteşti 11 şi
de lumini şi de forţă a patriei au la bază repede şi temeinic in producţie, in viaţă, Haţeg, in cele de redare in circuitul agri zi
d
Muncesc pe şantierele patriei de peste avintul extraordinar pe care l-a imprimat necesită o muncă educaţională perma col a noi suprafeţe de teren ş.a. şi maturităţii ri
lapte
ale
hărniciei
Sint
15 ani. In toată această perioadă, îm tuturor sectoarelor de activitate condu nentă, responsabilă, eficientă. De acest tinerilor, dăruite Zilei de 1 Mai, dar, mal îr
ir
preună cu tovarăşii mei de muncă, am cătorul iubit al partidului şi statului nos lucru este conştient întregul colectiv de ca ales, argumentele angajării lor revoluţio 1<
construit şl construim case pentru oa tru, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. C.T.E. dre didactice din liceul nostru - profesori, nare de a-şi dâltul un viitor luminos, pe v
meni. Eu am început la laşi, am continuat Mintia a devenit, in acest cadru deosebit ingineri, maiştri-instructorl — în Irunle cu măsura timpului eroic pe care il trăiesc. n 1
la Chişcâdaga, Deva, Simeria, Petroşani, de fertil, o adevărată şcoală a energeticii comuniştii. Animaţi de gindurî şi senti S'
n
Lupenl, Aninoasa, Vulcan... Mii şi mii de româneşti. Au urmat această „universita mente de dragoste pentru patria socia SABIN AVRAMESCU, i:
apartamente s-au dat in folosinţă oame te" a muncii şi sini astăzi energetlcieni de listă, pentru partid şl conducătorul său secretarul comitetului U.T.C,, n
I.
nilor in aceşti ani. De fapt, s-a aşternut frunte Troian Visa, loan Avei Lobonţ, Gli- încercat, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ei A.C.H. Rîu Mare-Reteiat