Page 21 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 21
¡N SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-Vfl !
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV
AL C C, AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C.
buonui HUN£oo&aa Conducerea şi autoconducerea activităţii
economico-sociale - la nivelul actualelor
exigenţe de dezvoltare a patriei
ORGM Al COMITETUtUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C.R
SI Al CO III Ş U I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N în magistrala Expunere gerea la actul de planifi de conducere şi autocon-
prezentată la şedinţa Co care ..şi coordonare a acti ducere a întregii vieţi eco
mitetului Politic Executiv vităţii economico-sociale, nomico-sociale, nu se ac
al C.C. al P.C.R. clin 29 ca şi la acela de luare a ţionează cu răspunderea
Anul XL, nr. 9 477 SIMBĂTĂ, 7 MAI 1988 4 pagini - 50 bani aprilie a.c., tovarăşul deciziilor şi la Înfăptuirea cuvenită la toate nivelu
Nicolae Ceauşescu, secre lor a unor mase largi de rile, de către toate orga
tarul general al partidu oameni ai muncii, stimu nele şi organismele create
lui, sublinia cu pregnanţă) larea iniţiativei creatoare pentru urmărirea materia
„Obiectivele strategice de şi creşterea continuă a lizării neabătute a sarcini
dezvoltare a societăţii răspunderii colective şi in lor economice şi a hotărî-
Şedinţa Comitetului Politic noastre, de trecere în acest mai rapidă şi mai puter ri-lor adopţiile pentru cu
perfecţionarea
dividuale,
noaştere i şi respecta-. ea
cincinal la un nou stadiu
i i — de ţară socialistă mediu nică a tuturor structuri cu stricteţe a legiiot ţâ
dezvoltată — de realizare, lor producţiei materiale şi rii.
în Expunere se subli
Executiv al CC. al P.C.R. pînă în anul 2000, a Pro vieţii sociale. niază necesitatea creşterii
gramului de făurire a so
Referindu-se la re/ rita-
cietăţii socialiste multila
răspunderilor şi atribuţii
tclo, în genei’al bune, pe
teral dezvoltate şi de crea care le-a obţinut clasa lor centralelor şi întreprin
re a condiţiilor pentru a- muncitoare, sub conduce derilor. a organismelor de
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae buire şi majorare a retribuţiilor în anii firmarca largă a principii rea nemijlocită a încerca mocratice, sporirea com
Ceauşcscu, secretar general al Partidu 1988—1989. Din Comisie, condusă de to lor comuniste de muncă tului nostru partid comu petenţelor acestora în so
lui Comunist Român, a avut loc, vineri, varăşul Manca Mănescu, membru al Co şi viaţă dau o perspecti nist, în primii doi ani ni luţionarea problemelor cu
6 mai, şedinţa Comitetului Politic Execu vă largă, minunată privind actualului cincinal şi in care se confruntă şi adop
tiv al C.C. al P.C.R. mitetului Politic Executiv al C.C. al progresul patriei noas p'erioada care a trecut din tarea operativă a măsuri
tre".
lor ce se impun pentru
anul curent, secretarul ge
La şedinţă au luat parte, de aseme P.C.R., vicepreşedinte al Consiliului de Dar pentru a apropia neral al partidului consi înlăturarea neajunsurilor
nea, membri ai guvernului, primii se Stat, fac parte reprezentanţi ai organis cît mai mult această per dera eă acestea nu sînt pe şi îmbunătăţirea continuă
cretari şi secretarii cu probleme econo melor de specialitate, precum şi repre spectivă, pentru înfăptui măsura potenţialului teh- a activităţii productive
mice ai comitetelor judeţene de partid, zentanţi ai sindicatelor, ai organizaţiilor rea în bune condiţii a o- nico-material existent, a în judeţul nostru, unde
directorii tuturor centralelor industriale, bicclivelor care asigură e- eforturilor pe care poporul fiinţează întreprinderi '-u
ai institutelor de cercetare, alte cadre de femei şi de tineret. dificarea patriei, sînt ne le. face, a condiţiilor crea mare- pondere în angrena
cu munci de răspundere din diferite sec Comitetul Politic Executiv a examinat cesare preocupări şi .efor te. Deşi avem stabilit un jul economiei naţionale —
toare economice. şi aprobat, apoi, RAPORTUL PRIVIND turi- susţinute la toate ni cadru bun privind plani în minerit, siderurgic.
Comitetul Politic Executiv a exami DEZVOLTAREA SECTORULUI DE CON velurile do organizare şi ficarea, deşi dispunem de
nat RAPORTUL PRIVIND REALIZAREA FECŢII PÎNA ÎN ANUL 1990 ŞI ÎN PE conducere a societăţii, atra- un sistem larg democratic (Continuare în pag. o 3-n)
PLANULUI PE LUNA APRILIE SI MA
SURILE PENTRU ÎNDEPLINIREA INTE RIOADA 1991—1995 ; RAPORTUL PRI
GRALA A PREVEDERILOR DE PLAN VIND DEZVOLTAREA SECTORULUI DE
PE LUNA MAI, TRIMESTRUL II ŞI TRICOTAJE PÎNA ÎN ANUL 1990 ŞI
ÎNTREGUL AN 1988. ÎN PERIOADA 1991—1995 ŞI RAPOR Realizări pe măsura preocupărilor
în zilele premergătoare şedinţei Co TUL PRIVIND MODUL DE ASIGURARE
mitetului Politic Executiv, a fost exami în trimestrul I al aces f l u x u l u i lelfndldgic al pro
nată pe larg, în consiliile de coordonare CU MAŞINI, UTILAJE ŞI INSTALAŢII tui an, colectivul de mun ducţiei. instalaţiile, u t i l a
pe ramuri, activitatea desfăşurată pentru TEHNOLOGICE, DE NIVEL TEHNIC Şl că de la Mina Coranda- MODERNIZAREA jele sînt folosiţi’ la ;>a■ • i-
înfăptuirea planului. CALITATIV RIDICAT, PENTRU SUSŢI Certej se situează pe pri metri optimi, cu ramia-
Primul ministru al guvernului, tovară NEREA PROGRAMULUI DE MODER mul loc în întrecerea so menle tot mai bune. pro
şul Constantin Dăscălescu, a prezentat o NIZARE A SECTOARELOR INDUSTRIEI cialistă care se desfăşoară a c ţ i u n e cesul muticii lor cunoa- e
informare despre dezbaterile care au a- UŞOARE. între colectivele muncito P R I O R I T A R Ă perm'anen te im bun â tăi i r;,
vut loc în aceste consilii şi măsurile sta reşti din industria de ex adaptări şi modernizări
bilite, în spiritul orientărilor şi exigen Măsurile propuse în acest domeniu tracţie şi prelucrare a mi pe care lo impun n o i l e
ţelor cuprinse în Expunerea- tovarăşului au în vedere dezvoltarea şi moderniza nereurilor din ţară. Deci, tehnologii de fabricaţie
Nicolae Ceauşcscu, secretar general al rea producţiei de confecţii şi tricotaje, mineri şi preparatori, în- — Numai in ultima vre
partidului, la recenta şedinţă a Comite tr-o strînsă şi lăudabilă La preparaţia me am aplicai 17 măsuri
tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. sectoare de bază ale industriei uşoare, conlucrare, dau zi de zi minereurilor de pe linia modernizării pro
S-a subliniat că, în timpul dezbaterilor, realizarea unor produse de calitate su economiei naţionale canti cesului de producţie — o-
a fost exprimată hotărîrea cadrelor de perioară, care să satisfacă, în condiţii tăţi sporite de minereuri la Mina răta inginerul Marian .Lef
conducere din economie, a tuturor oame tot mai bune, exigenţele mereu cres- complexe, tot mai mult Coranda-Certej ter, şef de atelier —, toa
nilor muncii de a acţiona cu fermitate şi cînde ale beneficiarilor interni şi ex cupiu, zinc, plumb, sulf te în scopul creşterii can
răspundere pentru înlăturarea neîntîrziată etc. titative şi calitative-a in-
a neajunsurilor manifestate şi ridicarea terni. Se prevede sporirea, Ia finele Gum din preparaţia de tea preparatorilor. Vom
întregii activităţi la un nivel superior de actualului cincinal, a producţiei de con minereuri pleacă zilnic sublinia de la bun înce GH. 1. NEGREA
calitate şi eficienţă, pentru recuperarea fecţii cu GJ la sută, iar a celei de tri spre beneficiari produsul put că ei răspund cu 'rea
finit, nc-am oprit într-o
rămânerilor în urmă şi îndeplinirea în cotaje cu 84 la sută, comparativ cu 1985. zi de muncă la activita- lizări de seamă cerinţelor (Continuare în pag, a 3-a)
cele mai_ bune condiţii a sarcinilor de La nivelul anului 1995, valoarea produc-
plan pe luna mai, pe trimestrul II şi pe ţiei-marfă va fi, la confecţii, de peste
două ori mai mare faţă de 1985, iar la
întregul an.
tricotaje de 2,5 ori. în acelaşi timp, se
în continuare, Comitetul Politic Exe va asigura realizarea de produse cu grad
cutiv a analizat şi aprobat MĂSURI PEN ridicat de prelucrare şi complexitate,
TRU REALIZAREA PROGRAMELOR competitive pe piaţa externă, intensifi
carea exportului şi mai buna valorifi
DE ORGANIZARE ŞI MODERNIZARE A
care a confecţiilor şi tricotajelor româ
PRODUCŢIEI, VALORIFICAREA SUPE neşti. în acest scop, majoritatea între
RIOARA A MATERIILOR PRIME ŞI prinderilor existente vor fi dotate cu
MATERIALELOR, SISTEMATIZAREA instalaţii şi utilaje de mare perfor întreţinerea culturilor — la timp
TERITORIULUI ŞI A LOCALITĂŢILOR, manţă, cu linii tehnologice de înalt ran
dament.
PERFECŢIONAREA ORGANIZĂRII ŞI
Comitetul Politic Executiv a cerut să şi de calitate!
CONDUCERII AGRICULTURII, OPTI se elaboreze, în mod corespunzător, ase
MIZAREA TRANSPORTURILOR ŞI A menea programe de dezvoltare şi moder
REŢELELOR DE ENERGIE ELECTRICA. nizare şi pentru celelalte sectoare ale în raidul ce l-am între densitate optimă de plan cooperatorii, fără excep
economici naţionale, precum şi pentru prins joi, 5 mai a.c., prin te la hectar. ţie.
în vederea transpunerii în viaţă a
dotarea lor cu tot ce este necesar în a- cîteva unităţi agricole din în ziua raidului nostru
acestor măsuri, Comitetul Politic Execu — în aceste zile — ne-a
cest sens. G.U.A.S.G. Pui am desprins spus Cornel Mînja, pre suprafaţa cu cartofi rebi-
tiv a hotărît completarea şi lărgirea atri ÎN LEGĂTURĂ CU TOATE PRO mai multe aspecte concre şedintele cooperativei — lonată de mecanizatorul
buţiilor Comisiei centrale pentru organi BLEMELE ECONOMICE ÎNSCRISE PE te de la întreţinerea cul se rebilonează cartofii şi Băiuţ Mitucă, coordonat
zarea şi modernizarda proceselor de pro ORDINEA DE ZI A ŞEDINŢEI COMITE turilor. se efectuează peima pră îndeaproape de Ştefan fo-
ducţie, valorificarea superioară a mate TULUI POLITIC EXECUTIV, A LUAT C.A.P. Sîntămăria-Orlea. şii u manuală la sfecla fu văncscu, inginerul şef al
riilor prime şi materialelor. Comisia este CUVINTUL TOVARĂŞUL NICOLAE Unitatea de aici are în rajeră, la morcovi şi sfe cooperativei, a ajuns la 25
de ha. Prima pra.şilă ma
cultură 9 ha cu sfeclă, 53
clă roşie. Culturile respec
condusă de tovarăşa Elena Ceauşcscu, CEAUŞESCU, SECRETAR GENERAI. de ha cu cartofi, 20 de ha tive, ca şi coa de porumb nuală la sfeclă era efec
membru al Comitetului Politic Executiv AL PARTIDULUI COMUNIST ROMAN. cu porumb şi 10 ha cu le au fost 'împărţite pe for tuată dc echipa condusă
al C.C. al P.C.R.,‘prim-viceprim-ministm Aprobînd, în unanimitate, orientările, gume. Culturile semănate maţii de lucru şi pe coo de Olivia Stelian
al guvernului, preşedintele Consiliului indicaţiile şi sarcinile formulate de se de mecanizatorii Băiuţ Mi- peratori, preocuparea noas C.A.P. Sfd aş u de Jos.
Naţional al Ştiinţei şi învăţămîntului. cretarul general al partidului, Comite tucă şi Iosif Cimenti au tră fiind aceea de a-i mo Şi aici culturile semănate
început să răsară, avînd o
tul Politic Executiv a hotărît ca acestea biliza la muncă pe toţi în această primăvară au
Totodată, a fost constituită Comisia început să răsară uniform
să stea la baza activităţii consiliilor de
centrală pentru sistematizarea teritoriului coordonare pe ramură, ministerelox-, cen şi au o densitate bună,
şi a localităţilor, perfecţionarea organiză tralelor industriale şi întreprinderilor, ELEVI LA CURĂŢATUL PĂŞUNILOR ceea ce relevă strădania
rii şi conducerii agriculturii, optimizarea organelor şi organizaţiilor de partid, în pentru calitate dovedită la
vederea îndeplinirii, în condiţii de înaltă pregătirea terenului de
transporturilor şi a reţelelor de ener mecanizatorii Petru Miiruţ,
calitate şi eficienţă, a tuturor indicato Alături de cetăţenii din concludentă în acest sens
gie electrică, condusă de tovarăşul Con o constituie şi faptul că, Tiberiu Bal, Petru Tudo-
rilor de plan pe luna mai, pe trimestrul comuna Blăjeni, elevii
stantin Dăscălescu, membru al Comitetu II şi pe întregul an 1988. şcolii generale din loca în ultima perioadă, în ran şi la insămînţări de
lui Politie Executiv al C.C. al P.C.R., litate î.şi aduc o însem cadrul orelor ‘ de practi Anton Cioană şi Victor
Vasiu. Ing. Lenuţa Băbuţ,
prim-ministru al guvernului. În continuare, Comitetul Politie Exe nată contribuţie la creş că agricolă, elevii au
cutiv a dezbătut unele probleme ale ac participat la curăţarea şi
A fost constituită, de asemenea, o Co TRAIAN BONDOR
tivităţii internaţionale a partidului şi terea producţiei pajişti întreţinerea unei supra
misie pentru elaborarea propunerilor pri statului nostru, şi alte probleme ale ac lor naturale. O dovadă feţe de 10 ha păşune.
vind perfecţionarea sistemului de retri- tivităţii curente. (Continuare în pag. a 3-a)
