Page 22 - Drumul_socialismului_1988_05

DRUMUL SOCIALISMULUI
Pag. 2

Despre Ţară, cu litere mari...

Izvoarele care susură agale Cerul care ne-acoperă
Sînt din munţii Tăi înseninat şi primitor LE.
IIa|e
Falnici, străbuni, româneşti. Mîngîindu-ne pe creştet »nră
Dimineaţa care naşte E cerul Tău, al gîndurilor noastre ¿lo î
şl p;
Lumină şi căldură Al părinţilor care ne-au născut. zone
Este rod al privirii Tale. Zborul avîntat şi curat bucu
Florile care cresc mîngliate de inimi Spre viaţă, spre mîine, spre pace E.G.r
Cuprinse în palme de-ndrăgostiţi Este rupt din aripa Ta atotocrotitoare. varie
şi ci
Dăruite din iubire Noi toţi sîntem fiii tăi Ţară. 160 or
mult
Sînt din pămîntul Tău GELU NEGREA ne ;
Vitalitatea unei initiative artistice Clădit din trup şi suflet de români. cehi]
lost
cond
grad
i Desfăşurată în faţa li­ ţia recentă a întrecerii fost brigada din Teliuc,
nei săli din nou pline a evitat discursivităţile primită cu deosebită AHO
ii receptive, la Casa de plictisitoare, şarjînd pe simpatie de public. E- O talentată pianistă tina
cultură din Hunedoara a un umor bine dozat, mu­ xemplul ei sperăm să fie larii
avut loc ediţia a Vl-a a zicalitate, eleganţă, tine­ mobilizator pentru for- Una dintre stările mi­ dividual, precum şi par­ individual din acest an şi I,
din
concursului „Corviniana" reţe, plăcere de a iuca. . maţii similare din satele nunate ale naturii umane ticipări la concursul de numeroaselor audiţii din mări
deschis brigăzilor artisti­ în acest sens, o exce­ judeţului, care trebuie este aceea a copilăriei. Şi, interpretare instrumentală şcoală, prezenţei în cadrul bene
o mi
ce şi grupurilor satirice lentă impresie au lăsat să iasă din „strîmtoarea" cînd aceasta este investită „Ciprian Porumbescu" din evenimentelor culturale şit c
din municipii. Cîteva im­ brigăzile în t repr i n derii scenei căminului cultu­ cu talent, ne aflăm în faţa Suceava ‘şi obţinerea unui ale municipiului Deva, cu 1
presii sînt edificatoare de tricotaje,- încălţămin­ ral, să aspire spre lauri unui izvor de fascinantă loc I la elapa pe ţară aici
pâră
pentru sporul calitativ te, I.G.C.L. (cu un salt în „Cîntarea României". Georgiana Bălănică le-a putu
înregistrat an de an de calitativ spre competiti- Unele brigăzi, ca aceea frumuseţe. Cum altfel am adăugat — la invitaţia fă­ divei
această manifestare. Dem­ a întreprinderii miniere putea simţi şi gîndi exis­ cută de dirijorul Remus depă
ne de remarcat sînt per­ Ghelari, cooperaţiei, in­ tenţa unui copil care — Georgescu — participarea
manentele căutări pentru dustriei mici au fost pe la numai 10 ani — stăpî- excepţională într-un con­
întinerirea formaţiilor ,,Corviniana' marginea îngrijorătoare neşte claviatura pianului cert extraordinar al Fi­
de tradiţie, promovarea a suficienţei, a prezenţei asemeni unui autentic pia­ larmonicii de stat „Bana­
unui repertoriu complet formale, deşi posedă re­ nist. Georgiana Bălănicâ tul" din Timişoara, diri­
înnoit, ţinuta scenică im­ surse certe, dar care tre­ — unul dintre aceşti co­ jat de Petru Oschanitzky. ®
pecabilă a majorităţii co­ vitale remarcabil !), pre­ buie judicios folosite. pii deosebiţi — este elevă în acest concert, ea a apă­ La :
lectivelor, calitatea , tex­ cum şi cele de la T.C.S. Succesul de public al în clasa a V-a, la Şcoala rut ca interpretă a Ada- • F
telor, accentuarea speci­ Alimentara, , Uzina 7 a genului este, neîndoiel­ generală nr. 8 cu clase de giolui din Sonata op. 2 liticc
ficităţii genului, renun­ nic, unul ce trebuie aco­ muzică şi artă plastică nr. 1 de Ludwig van Bee­ rea
ţarea la trecutele „dera­ C.S.I-I. ş.a. La un bun ni­ perit de efortul tuturor din Deva. Telej
pări" spre aspectele vel s-au situat şi brigă­ formaţiilor pentru a nu Georgiana a dobîndit thoven, a „Fanteziei-Ijn- dă 1
promlu" op. 66 de Chopin
strict-satirice. Instructo­ zile I.C.S.Â.P. (naturale­ se înşela aşteptările. primele cunoştinţe muzi­ şi ca solistă a concertului săi
rii, interpreţii au înţeles ţe. subiecte cu „priză"), Concursul „Corviniana“ cale sub îndrumarea ma­ pentru pian şi orchestră clop
mai bine rolul şi locul şi, bineînţeles, grupul vădeşte din plin vitali­ mei sale. Timp de doi ani mea
creaţiei originale, evita­ „Satiricon" al clubului tatea unei iniţiative fru­ a studiat la 'clasa profe­ a Festivalului naţional KV 413 de Mozart. Refe- să f
rea şabloanelor, „adapta­ „Siderurgistul". Artizanii, moase. Poate nu întâm­ soarei Vera Negreanu, ur­ „Cîntarea României". Au rindu-se la Georgian a„ •ă r
rea" fortuită a unor sce­ acestor evoluţii aprecia­ plător aici, la Hunedoa­ mătorii trei f'ind 'îndru­ urmat alte succese încu­ Toan Tony, secretarul inu rilm
v
nete etc., explorarea cu te au fost instructori ca ra, se află o parte dintre nunate de un, pe deplin zical al Filarmonicii „Ba­ la d
aplomb a propriilor re­ Sabin Clej, Adrian A n - _ deţinătorii trofeelor Fes­ maţi de profesoara Ana meritat, Premiu special al natul" scria: „Sîntem feri­ duci
surse, extragerea subiec­ ghelescu, Cornelia Bota, tivalului naţional „Cin- Fodor. Talentul viguros, Consiliului Naţional al ciţi să descoperim şi să Brat
tului sau pretextului sce­ Nicu Buciumaţi, Vali tareâ României", între­ marea putere de muncă Organizaţiei Pionierilor. semnalăm un talent inter­ ţară
au permis Georgianei pro­
nic din chiar realitatea Munteanu, Cleopalra Pup. cerea locală adueîndu-şi grese rapide. Sfârşitul cla­ pretativ cu totul remarca­ nai
întreprinderilor şi insti­ Ei sînt sufletul formaţii­ o serioasă contribuţie la selor iutii şi a doua de Un impuls care i-a spo­ bil, care face cinste şcolii proc
tuţiilor în care îşi des­ lor, deseori fiind pre­ obţinerea lor. şcoală a coincis cu susţi­ rit încrederea în sine, în de vene şi profesorilor ei".
făşoară activitatea colec­ zenţi c h i a r în scenă ca talentul ei.
tivele reprezentate. Edi­ interpreţi O noutate a G. STREIANU nerea cîte uţjui recital in­ De curînd, recitalului F. OANA
n:
Azi se deschide
Di
Biblioteca judeţeană a pilă
Schimb de experienţă organizat la sala de lec­ v. << ran|
ta):
tură o amplă expoziţie de „Primăvara muzicală deveană lugc
■Schimbul dc experienţă pabil de explozii imagis­ carte sub genericul „Parti­ Oni£
na
lesfăşurat la Hunedoara tice remarcabile. Le-au o- dului, inima şi versul". „Primăvara muzicală de­ ţiile orchestrelor de came­ corurile de cameră „Mo- Und
intre cenaclurile „Lucian ferit o replică frumoasă Sînt prezentate antologii veană“ reprezintă una din­ ră ale sindicatelor învăţă­ dus vivendi" al Şcolii ge­ (Fir
Blaga" al casei de cultură hunedorenii Daniela Ră- tre manifestările de mare mînt din Cluj-Napoca, di­ nerale nr. 8 Deva, al Di­ Mlsr
din municipiu şi „Venus" clos, Anişoara Călin, Nela sensibilitate şi generozita­ rijată de prof. Mihai Gut- recţiei sanitare • judeţene, Vul
brie
al clubului „Minerul" din Foca, Radu Ostaficiuc, Că­ te iniţiate acum şapte ani man, din Sibiu, dirijată Si n d i catu lu i învăţămînt (Un
dur
Petrila s-a dovedit un lin I-Iera, Ovidiu Băjan. în scopul apropierii publi­ de prof. Adrian Tarţa, din Deva. VU1
fructuos „test" nu doar Cântece pe versuri de Ni- ,,Partidului, inima cului spectator de muzica Baia Mare, dirijată de seri
LO]
pentru membrii celor două colae Labi.ş sau aparţinînd cultă, educării acestuia-în prof. Leopold Vasile, din -Vei
spiritul frumosului artis­
cenacluri, ci şi pentru ti­ unor colegi de cenaclu, in­ si versul" tic. Organizată de Inspec­ Craiova, dirijată de prof. Azi, la ora 17, la Pala yo.
nerii elevi ai liceelor nr. terpretate cu o remarca­ toratul- şcolar judeţean, Florian Zamfir. Notăm tul culturii din Deva, or­ tobi
DK
2 şi sanitar care au avut bilă voce şi tehnică a chi­ comitetele judeţean şi mu­ prezenţa de excepţie a vio­ chestra de cameră a Sin­
prilejul să participe la o tarei de Claudiu Lapşan- nicipal de cultură şi edu­ lonistului Ştefan Ruha, dicatului învăţămînt din BR.
ine:
Artist Emerit, recitalurile
RA:
„lecţie deschisă" de lite­ schi au întregit ceea ce, 'cuprinzând creaţii de au- caţie socialistă, Sindicatul de canto ale unor stu­ Cluj-Napoca prezintă un sori
învăţămînt Deva, de Şcoa­
apreciat concert din care
ratură". S-a evidenţiat, finalmente, s-a dovedit un 'tori români contemporani, lă generală nr. 8 Deva, ac­ denţi de la Conservatorul cita
dacă mai era necesar, că spectacol al versului şi ce aduc un cald omagiu tuala ediţie, ce se desfă­ „Gh. Diiua" din Cluj-Na­ nu vor lipsi lucrări de A. tici
Corelli, W. A. Mozart, G.
GII
conducătorului înţelept şi şoară în perioada 7—22 poca, recitalurile de vi­ Enescu, B. Britten. Solişti: din
clarvăzător al poporului mai a.c., reuneşte inter­ oară ale profesorilor Mir- Atila Vass, vioara I, Flo­ cui
în
preţi şi formaţii instru­ cea Cearnă, Adrian Lazăr,
nostru — Partidul Comu­ rin Gavriş — vioara II, BR.
Viata literar-artistică nist Român, de la a cărui mentale de muzică cultă Rodica Bucur, Delia Bry- Barbala Naglii — violă, ser
CA
din 'judeţ şi din ţară.
lynscliei, Vera Negreanu,
(ur
făurire se împlinesc, la în programul manifes­ SMoniea Soltan. Vor evolua; Gabriela Constantin — om
îl mai, 67 de ani. tării sînt cuprinse evolu­ de asemenea, în concert violoncel. şui
ne
literatura tinerilor devii.e cîntecului, relevind utili­ Bn
competitivă avînd vădită tatea unor astfel de schim­
înclinaţie spre versul li­ buri de experienţă, ce con­
ber, percutant, într-o fi­ tribuie la adîncirea bunei Sinceritatea unui crez al creaţiei
rească angajare a limba­ tradiţii cenaeliere din ju­
jului liris şi al prozei. deţul nostru.
Trecut ‘ în nefiinţă cu o trebuie să fie un luptător, luie o realitate cutremu­ Este atîta jale în poezia
1
Ceea «e a impresiona , întreaga creaţie literară jumătate de secol în urmă un deschizător de drumuri, rătoare a satului şi ţăra­ lui Goga, căci el nu cîntă l 1
a fost calitatea textelor este chemată să-şi spo­ un mare pedagog al nea­ nului transilvănean al a- numai durerea generaţii­ £1
şi
majorităţii creatorilor ti­ rească rolul educaţional. (6 mai 1938), Octavian mului din care face par­ celor timpuri, greu încer­ lor sale, ci a tuturor îna­ va
neri şi faptul că ei nu se Aşa cum releva secretarul Goga este unul dintre cei te, un om care filtrează cat de asuprirea naţiona­ intaşilor transilvăneni c(L poi
mai aleşi poeţi români.
„contaminează” de mode­ general al partidului, to­ Psiholog sensibil, umanist durerea poporului prin su­ lă şi socială. Goga a vă­ zuţi pentru visul de liber­ ie,
căr
le, nici măcar în cadrul varăşul Nicolae Ceauşescu, de excepţie, poetul a făcut, fletul lui şi se transformă zut prin ţăranul român, tate naţională şi dreptate suf
aceluiaşi cenaclu. S-au adevărate incizii - în viaţa intr-o trîmbiţă de alarmă". fiinţa neamului său orop­ socială: „Avem Un vis ne­ rat
bucurat de apreciere crea- în Expunerea cu privire Poezia lui Octavian Goga sit. Revolta este reluată împlinit/ Copil al suferin­ por
la unele probleme ale con­ satului transilvănean, în­ în
torii din Valea Jiului: Eli- ducerii activităţii econo- tr-o perioadă de adîncî are rădăcinile adînc înfip­ în poezia vizionară „Clă- ţei/ De jalea lui ne-au r ă­ 5 î;
sabeta Bogăţan cu poeme frămîntări sociale şi na­ te în tradiţia poporului caşii", în care compasiu­ posat/ Şi moşii şi părin­ ma
intr-o rostire ceremonială, mico-sociale, ale muncii ţionale. în versurile sale nostru, valorificând datini nea poetului şi nădejdea ţii...". do
alo
loan Dan Bălan, îndrumă­ ideologice şi politico-edu­ vibrează expresia genera­ străbune, doinele şi cânte­ izbăvitoare trezesc speran­ Referindu-se la lirica
torul cenaclului, cu poeme cative, precum şi ale si­ lă a sensibilităţii româ­ cele neamului românesc. ţele unui viitor mai bun: „bardului" de la Răşinari, L
în rigori prozodice clasice, tuaţiei internaţionale, a- neşti, zămislită dintr-un Solidar cu răzvrătirea sur­ „Cînd sufletul nou pri­ ion Dodu Bălan afirma ; va
fi
dai' cu aderenţe la stilul eeasta trebuie să participe adine sentiment patriotic. dă a maselor populare, eu meşte întrupare/ Şi-n stră­ „în majoritatea poeziilor căi!
îns
baladesc, Vasile . IoneScU, . activ la promovarea con­ Statornic crezului său realităţile vieţii ţăranului lucirea razelor de soare/ lui Goga tremură duioşia, Ioc
un talent viguros şi în­ cepţiei revoluţionare, a literar, concepţiei sănătoa­ român strivit de trudnica El hărăzeşte vremii-mbă- murmură plînsul, cade la­ din
dreptăţit la carto proprie, se despre artă, rolului im­ robie, poetul îşi dăruieşte trînite:/ Veşmântul nou, crima, se aude oftatul, în- int«
principiilor socialiste, a portant al artistului în so­ sufletul „fraţilor buni ai de nouă sărbătoare". ^ fioară geamătul, dînd toa­ la
ca şi in cazul lui Petre loc;
politicii partidului nostru, cietate, poetul s-a dăruit frunzelor din codru: „La Poezia „Noi" constituie te împreună sentimentul
Braiţ, unde tematica mi­ „desmoşleniţilor soartei". voi aleargă totdeauna/ o adevărată doină cu a- acelei mari nelinişti şi tul­ too
la’ ridicarea nivelului ge­ Vn
nerească este explorată în „Eu, graţie structurii mele Truditu-mi suflet să se-n- dînci vibraţii lirice: „La burătoare jale, exprimată
neral de cultură al niase- sufleteşti, mărturiseşte chine/ Voi singuri stră­ noi sunt codrii verzi de într-un plîns înăbuşit
substrate cu filon bogat,
Goga în „Fragmente auto­ juiţi altarul/ Nădejdii brad/ Şi cîmpuri de mă- demn şi protestatar". B
sugestiv. Toan Zmău, in­
biografice", am crezut în­ noastre de mai bine". tasă;/ La noi atîţia fluturi
contestabil talent liric, ea- EUGEN EVU totdeauna că scriitorul Poezia „Plugarii" dezvă­ sunt,/ Şi-at.îta jale-n casă". Prof. UV1U LUCAC1U