Page 25 - Drumul_socialismului_1988_05

Aniversare glorioasă, scumpă
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNITI-VA!
ZIARUL de azi
întregului nostru popor
■ Reporter pe şantier.
Bateria de cocsifi­ Comuniştii, toţi oamenii condus spre înfăptuirea
muncii hunedoreni, ală­ idealului de eliberare so­
HUKÍ0O6O6 care nr. 3 Călan turi de întregul nostru cială şi dreptate naţională.
SOCIALISMUL ■ Cu toate forţele la 67 de ani de la făurirea ţă de împlinirea interese­
popor, aniversează astăzi
Cu adîncă fidelitate fa­
Partidului Comunist Ro­
lor fundamentale ale po­
întreţinerea culturi­
mân — eveniment de în­
porului, Partidul Comu­
lor şi recoltarea fu­
rea înţeleaptă, clarvăză­
istoria mişcării muncito­
rajelor ! semnătate excepţională în nist Român, sub conduce­
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P.C. reşti, revoluţionare ' din toare a secretarului său
ţara noastră, moment care
general, tovarăşul Nlcolae
U L A R J U D E Ţ E A N 9 Ziua Mondială a ridicat pe o treaptă su­ Ceau.şescu, a acţionat şt
Crucii Roşii perioară lupta de elibera­ acţionează ferm pentrti
re socială şi naţională, continua transformare a
■ Buletin rutier pentru independenţă, su­ societăţii noastre socialis­
Anul XL, nr. 9 478 DUMINICĂ, 8 MAI 1988 4 pagini - 50 bani veranitate, bunăstare şi te, pentru înfăptuirea u-
progres. nor obiective economico-
Rezultat legic al unită- sociale noi, care să doter-
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI 8 M Al 1921 1988
ţii mişcării muncitoreşti mine ridicarea patriei
NICOLAE CEAUŞESCU cu socialismul ştiinţific, noastre pe trepte mereu
partidul comunist s-a afir­
superioare de progres şi
mat treptat tot mai vigu­
ros ca forţa politică cea civilizaţie. Pe aceste coor­
donate se înscriu armo­
mai activă, cu orientarea
la şedinţa Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. din 6 mai a.c. mai înaintată pentru trans­ nios orientările, obiective­
strategică şi ideologică cea
le şi sarcinile adoptate de
XII-lea şi al XHI-lea, ca
formarea revoluţionară a congresele al XI-lea, al
Stimaţi tovarăşi, condiţii a întregii activităţi. Tre­ ţii pentru buna aprovizionare teh- societăţii româneşti, pen­ şi conferinţele naţionale
buie să punem în centrul activită­ nico-materială. Totodată, va tre­ tru răsturnarea regimului ale partidului privitoare
în ultima şedinţă a Comitetului ţii fiecărei întreprinderi, fiecărei bui să se asigure realizarea în mai burghezo-moşieresc, instau­ la făurirea societăţii so­
Politic Executiv am prezentat pe centrale, fiecărei ramuri de activi­ bune condiţii a măsurilor de redu­ rarea puterii muncitorilor cialiste multilateral dez­
larg problemele activităţii de con­ tate, a organelor centrale reali­ cere a consumurilor materiale, de şi ţăranilor şi trecerea la voltate, trecerea României
ducere economico-socială. Acum zarea în întregime a planului, in­ încadrare în normele de consum făurirea societăţii socia­ in stadiul mediu de dez­
mă voi referi la unele probleme clusiv recuperarea nerealizărilor liste pe pămîntul de mari voltare, în condiţiile rea­
şi măsuri legate de activitatea cu­ din primele luni. în toate întreprinderile, în toate frămîntări social-revolu­ lizării noii calităţi, noii
rentă de îndeplinire a planului în mod deosebit, trebuie să acor­ sectoarele. Trebuie să se considere ţionara al patriei. revoluţii tehnico-ştiinţifice
pe primul semestru şi pe întregul dăm o atenţie sporită sectoarelor normele actuale de consum ca ma­ înfăptuirea unei cotituri şi noii revoluţii agrare,
an. producătoare de materii prime, şi xime în toate sectoarele şi să se istorice de asemenea an­ Dezvoltarea economico-
în consiliile pe ramură s-a ana.- în primul rînd industriei petro­ acţioneze pentru a găsi noi căi în vergură şi însemnătate nu socială de ansamblu a pa­
lizat pe larg cum s-a realizat pla­ liere, industriei do cărbune, de mi­ vederea perfecţionării lor şi ela­ ar fi fost posibilă fără un triei In epoca revoluţiei
nul pe primele 4 luni alt* acestui nereuri feroase şi neferoase. Mă­ borării de noi tehnologii care să partid care — prin esenţa, tehnico-ştiinţifice mondia­
an şi măsurile ce se impun în ve­ surile stabilite în această direcţie conducă la reducerea în continua­ structura sa ideologică şi le a dus şi continuă să
derea înfăptuirii lui în cele mai de Comitetul Politic Executiv tre­ re a consumurilor materiale. forţa organizatorică ema­ pună probleme de ordin
bune corldiţii. Pe ansamblu, am buie aplicate cu fermitate şi să Subliniez aceasta, pentru că as­ nată dc la clasa munci­ calitativ mereu noi, care
putea spune că rezultatele sînt obţinem realizarea şi chiar depă­ tăzi s-a făcut afirmaţia că nu sînt toare — s-a situat cu toa­ vizează permanent capaci­
mulţumitoare, ţinînd seama de şirea prevederilor planului pentru suficiente cablurile de energie şi, tă fermitatea în fruntea tatea competitivă a pro­
ritmul general de creştere a eco­ aceste sectoare de activitate. de aici, concluzia că ar trebui un marilor bătălii de clasă ducţiei naţionale în raport
nomiei naţionale, faţă de perioada Cred că nu este nevoie să mai consum mai mare de materiale, din perioada interbelică, cu un mare număr de e-
corespunzătoare a anului trecut. insist şi să demonstrez de ce este deşi, în comparaţie cu alte ţări, xigenţe. Şi în acest dome­
Dar nu s-a reuşit să se realizeze necesar acest lucru. Toţi înţelegeţi avent un consum foarte mare de atunci cînd avea să se de­ niu, gîndtrea prospectivă,
în întregime prevederile planului. bine aceasta! Dar trebuie să se cupru, de aluminiu şi depăşim cu cidă evoluţia şi destinul profund novatoare a se­
Avem o rămînere în urmă de treacă de la vorbe, de la angaja­ mult, pe produsul naţional, consu­ istoric al unui însemnat cretarului general al parti­
circa 9 miliarde Iei la produc- mente la activitatea practică. murile de materiale. Avem un număr de’ popoare euro­ dului * nostru, tovarăşul
ţia-marfă, iar pe luna aprilie creş­ în ultimele zile ale lunii aprilie program de restrîngere şi recupe­ pene' şi de pe alte conti­ Nicolae Ceauşeseu, a gă­
nente. Or, poporul român
terea producţiei-marfă, faţă de a- am reuşit în domeniul minier să sit soluţii şi căi de adap­
ceeaşi lună a anului trecut, nu realizăm prevederile şi chiar să rare a cablurilor, a diferitelor ma­ a' avut şansa, ca din sinul tare a României la evolu­
este prea bună. Ţinînd seama de producem ceva în .plus la cărbune, teriale în energie şi în telecomu­ său să se fi născut la mo­ ţia ■ contradictorie a eco-
toate acestea, sînt necesare mă­ ceea ce înseamnă că este posibil şi nicaţii — cu implicaţii mari — mentul potrivit partidul
suri hotărîte în vederea realizării că avem capacitatea necesară care nu se realizează. Cred că în comunist, care, prin lupte
în cele mai bune condiţii a planu-' să le îndeplinim. Totul depin­ sistematizarea teritorială trebuie încărcate de jertfe, l-a (Continuare în pag. o 2-a)
lui în luna mai, în restul lunilor de însă de buna organizare, să intre şi această problemă.
şi pe întregul an. de aplicarea fermă a măsu­ Cînd vorbim de problema refo-
Deşi la export avem o creştere rilor stabilite în vederea realiză­ losirii materialelor, aceasta este 9 Mai-Ziua independenţa! de stat
relativ bună — şi pe ţări socialiste', rii, în întregime, a producţiei din valabil pentru toate materialele
şi pe devize convertibile —, nici toate aceste sectoare. în mod co­ Nu trebuie considerat că este nea­
aici nu s-a realizat în întregime respunzător, trebuie ca industria părat necesar să retopim metalul, a României si a victoriei
planul de comerţ exterior, şi în­ metalurgică, chimică, materialelor să retopim cablurile sau alte pro­ 9
deosebi exportul. duse. în primul rînd, trebuie să le
de construcţii şi toate sectoarele popoarelor asupra fascismului
în domeniul investiţiilor avem, producătoare de materiale să asi­ folosim aşa cum sînt, pentru că
de asemenea, unele rezultate bune, gure realizarea în bune condiţii a orice retopire presupune un con­
La 9 Mai, poporul nos­
iar în luna aprilie chiar un ritm planurilor pe sortimente, nu în sum suplimentar de energie, de tru sărbătoreşte două eve­ tru, afirmind cu putere
hotărîrea sa de a trăi li­
mai bun de realizare a investi­ general, valoric sau pe tonaj. Am muncă, cheltuieli în plus. Deci, în
ber, stăpîn in ţara sa. pe
ţiilor, de punere în funcţiune a discutat aceste probleme în mod toate domeniile, problema aceasta nimente de importanţă 'is­ destinele sale.
torică, hotărîtoare în dez­
unor capacităţi. Pe ansamblu însă, deosebit cu metalurgia. S-au sta­ trebuie să stea mult mai serios în voltarea sa pe calea li­ Dobîndirea independen­
nu putem nici în acest domeniu bilit măsuri, trebuie însă să tre­ atenţia tuturor centralelor, tutu­ ţei de stat a dat un puter­
să fim pe deplin mulţumiţi. cem la realizarea în întregime a ror întreprinderilor, a consiliilor bertăţii, independenţei şi nic impuls dezvoltării e-
Acum
progresului.
111
în general, cam aceeaşi situaţie prevederilor planului, iar organele de conducere, a comitetelor jude­ ani, la 9 Mai 1877, a fost conomice şi sociale a ţă­
este şi în celelalte sectoare de ac­ noastre centrale să asigure ca toa­ ţene de partid, a consiliilor popu­ proclamată independenţa rii, a influenţat întreaga
tivitate. te întreprinderile să producă co­ lare şi a organelor noastre centra­ de stat a României, iar evoluţie ulterioară pe dru­
în agricultură — datorită con­ respunzător .cu necesităţile econo­ le de specialitate. în urmă eu 43 de ani, po­ mul progresului social,
diţiilor climatice, dar nu numai miei naţionale. De fapt, într-o Sînte.m în al treilea an de la poarele lumii întregi salu­ precum şi al afirmării ţării
acestora — sînt rămîneri în urmă măsură sau alta, în toate minis­ aprobarea programelor de organi­ tau măreaţa victorie din pe plan internaţional.
în ce priveşte realizarea însămîn- terele se produc materiale; minis­ zare şi modernizare a producţiei. 1945 asupra fascismului, „Prin vitejia şi sacrificiile
ţărilor. Se impun măsuri hotărîte terele constructoare de maşini pro­ S-au realizat multe din ele, dar victorie la care poporul date de armata noastră,
în vederea încheierii acestora şi duc şi fontă, oţeluri şi îşi asigură multe sînt rămase în urmă. Am nostru a fost participant de întregul popor — ară­
realizării tuturor lucrărilor de în­ o parte din necesarul materialelor, constatat, aproape în toate între­ activ. Cele două eveni­ ta secretarul generai al
treţinere, a tot ceea ce este nece­ în industria uşoară la fel, în indus­ prinderile pe care le-am vizitat în mente cruciale, scumpe p a r t i d u l u i , tovarăşul
sar pentru a asigura o producţie tria lemnului cu atît mai mult şi, această perioadă, că există pro­ naţiunii române, au des­ Nicolae Ceauşeseu — în
bună. practic, fiecare minister — fără să grame de aplicare, cu măsuri — chis minunate perspective marea familie a ţărilor
în mod corespunzător, cerceta­ mă mai refer la problemele indus­ unele au cîte 150—200 de măsuri, pentru dezvoltarea liberă Europei apărea astfel un
rea ştiinţifică şi învăţămîntul au triei orizontale şi subansamblele însă s-a trecut la realizarea, întîi, şi independentă a patriei nou stat independent, o
avut o participare activă la . reali­ pieselor care se realizează în ca­ a ceea ce a fost mai uşor. De­ noastre, pentru afirmarea nouă naţiune liberă, ener­
zările obţinute, la intensificarea drul aceloraşi ramuri sau între sigur, şi acelea sînt importante, dar demnă a poporului român gică şi viguroasă, hotărîtă
preocupărilor pentru introducerea ramuri. Deci, practic, într-o mă­ nu s-au concentrat principalele în rîndul popoarelor lumii. să nu mai admită nicioda­
mai rapidă în producţie a rezul­ sură mai mare sau mai mică, în Cucerirea independenţei tă nici un fel de tutelă
tatelor cercetării. Dar nici aici toate sectoarele trebuie să se acor­ forţe pe problemele de bază. Or, de stat a României nu a asupra sa, să participe cu
nu am putea spune că s-au rea­ de o atenţie prioritară realizării noi avem prevăzut, în chimie, spre fost rezultatul unor îm­ drepturi egale la viaţa in­
lizat în întregime prevederile pe materialelor şi livrării la timp a exemplu, să reducem consumurile prejurări conjuneturale, un ternaţională".
aceste patru luni. pieselor care se încorporează în de energie, consumurile materiale „dar" primit din afară, ci In perioada care a ur­
produsele finite. cu 25—30 la sută. în programele a constituit rodul firesc al mat după cucerirea inde­
în general, aşa cum s-a discutat luptelor de eliberare so­ pendenţei, pe f u n d a l u l
pe larg în toate consiliile pe ra­ în acelaşi timp, trebuie să men­ de modernizare s-au prezentat şi cială şi naţională, duse creşterii forţelor de pro­
mură, mai avem serioase rămîneri ţionez din nou că nu sc apFcă cu soluţii cum să se realizeze aceas­ ducţie şi consolidării rela­
destulă fermitate măsurile de re­ ta, dar s-a făcut puţin în această vreme îndelungată de po­
in urmă în realizarea planului, atît cuperare şi refolosire a materiale­ porul român, lupte care ţiilor capitaliste, clasa
în ce priveşte producţia, cit şi cei­ lor, subansamblelor şi pieselor. privinţă. au culminat cu marea vic­ nou apărută pe scena so­
lalţi indicatori ai planului —• . mă De asemenea, avem programe în torie obţinută în 1877 pe. cial-politică, proletariatul,
Avem programe de recuperare,
refer la problemele eficienţei eco­ trebuie să le dezvoltăm, trebuie, metalurgie, în construcţia de ma­ cîmpul de luptă, împotri­ se afirmă ca cea mai a-
nomice, la problemele productivi­ mai mult chiar, să mărim această şini, în industria uşoară, practic, va imperiului otoman. Re­ vansată clasă a societăţii.
tăţii muncii, la consumul de ma­ recuperare. Avem încă rezerve şi în toate sectoarele. Or, acum tre­ zultat al eroicelor lupte, Fireasca dezvoltare so-
teriale şi cheltuielile de producţie. pe această cale trebuie să asigurăm buie ca, în perioada pe care am al voinţei ferme de liber­ cial-economică a României
De aceea, sînt necesare măsuri o bună aprovizionare. Consider stabilit-o cu puţin timp înainte, să tate a poporului nostru, impunea, ca o cerinţă o-
foarte hotărîte ca încă în această însă că este necesar ca pe fie­ revedem şi să trecem cu hotărîre cî.ştigarea independenţei biectivă, încheierea pro­
lună şi în luna iunie, deci în se­ care centrală, pe fiecare ramură, pe şi la completarea lor, dar, mai cu de stat a pus capăt de­ cesului de făurire a statu-
mestrul I, să lichidăm cu desăvîr- fiecare întreprindere să se revadă seamă, să realizăm, neapărat, toa­ pendenţei politice faţă de
şire stările de lucruri negative, programele existente şi să fie ur­ te aceste prevederi. puterile străine, a deschis Prof. ION FRĂŢILĂ
lipsurile, rămînerile în urmă şi să mărite zilnic — aceasta fiind o la­ o nouă epocă în istoria
asigurăm desfăşurarea în \ bune tură foarte importantă a activită­ (Continuare in pag. a 2-a) milenară a poporului nos­ (Continuare in pag. a 2-a)