Page 26 - Drumul_socialismului_1988_05

oq. 2 DRUMUL bUUALIiMULUI NH

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CE)

(Urmaie din pog. 1) că aceasta trebuie să diminueze 'răspun­ riale trebuie să fie rezolvate de între­ ţiri, stabilind această rentabilitate mini­ trebuie con
derea oamenilor, a specialiştilor pentru prinderile noastre producătoare. Trebuie mă pentru a introduce ordine şi a pune, momentul î
Este necesar să se acorde o atenţie buna desfăşurare a activităţii. Toate a- să ajungem ca actualele norme de con­ realmente, toate întreprinderile pe prin­ treprindere,
deosebită problemei valorificării supe­ ceste aparate trebuie să fie un ajutor, sum, care sînt încă foarte mari, să le cipiul autoconduccrii, autogestiunii. Va atunci se pi
rioare — legată de dezvoltarea intensivă dar nu pot înlocui şi nu trebuie să în­ reducem de cîtcva ori. Desigur, nu în fi necesar însă — aşa cum de altfel se portul Vre
— de a trece de la producerea unor can­ locuim oamenii cu ele. acest an, dar în următorii cîţiva ani subliniază şi în lege — ca, în continuare, lucru, .bre
tităţi de produse cu consumuri mari de Sînt necesare măsuri de aplicare fer­ trebuie să ajungem să le reducem de cî­ să se acţioneze pentru perfecţionarea sis­ form legii
materiale la produse superioare, care va­ mă a acordului global în toate sectoa­ teva ori, dacă vrem să avem o activita­ temului de preţuri, pentru reducerea cos­ merţ extern
lorifică de cîtcva ori — unele de cîteva zeci rele de activitate. După statistici, stăm te economică bună, cu maximum de ren­ turilor, a consumului de materiale, a Tot la sf
de ori — materiile prime. Aceasta este foarte bine cu aplicarea acordului glo­ tabilitate. Acum însă, pe primul plan este cheltuielilor dc muncă, a cheltuielilor ge­ noua lege ;
valabil în chimie, în metalurgie, practic bal, dar, în realitate, in multe locuri problema lichidării stocurilor. în aceste nerale. Consider necesar să subliniez că pentru inte:
in toate sectoarele de activitate. In aceas­ acesta se aplică formal .şi nu în confor­ două luni ce au mad rămas din primul preţurile dc desfacere a produselor, in­ terior. Este
tă privinţă avem programe aprobate de mitate cu prevederile legii. Trebuie să semestru trebuie să lichidăm în între­ clusiv preţurile bunurilor de consum şi mai, să se
Congres, dar am realizat puţin — şi tre­ dezbatem permanent, să afişăm normele, gime stocurile la produsele dc export, serviciilor nu se modifică şi nu vor fi telor — aci
buie să le revedem. Ele să fie afişate în programul pe fiecare secţie, astfel ca fie­ prin livrarea şi expedierea în întregime mărite prin noile măsuri. Sînt cunoscute baza vechii
întreprindere zilnic — să se dezbată pe care să ştie cum şi ce trebuie să reali­ a produselor care au fost realizate. toate prevederile legii în această privin­ vederile şi
secţii si fiecare om al muncii să ştie ce zeze în conformitate cu acordul global. Potrivit normelor pe care le avem, pro­ ţă. Consider că este necesar ca şi aces­ choierea şi
are de făcut săptămînal, lunar, să se e- Să nu considerăm că dacă lucrurile au ducţia de export realizată şi neexpediată te prevederi să fie afişate şi dezbătute prevederii
Noreito un control permanent şi să se ia fost odată dezbătute, cu aceasta s-a ter­ nu poate să depăşească 12 zile. Aşa se în întreprinderi, să fie bine cunoscute de prinderi. D
măsuri de realizare integrală a acestor minat ! Omul trebuie să aibă permanent prevede în lege. în maximum 12 zile, din către toţi oamenii muncii. iele pentru
programe. afişate normele, să le ştie, să controleze momentul cînd s-a raportat că producţia lerior nu p
Pornind de la orientarea stabilită pri­ aplicarea lor. Avem rezerve mari în pri­ este gata, trebuie să se asigure expe­ Stimaţi tovarăşi ! rii contracU
vind dezvoltarea intensivă a activităţii vinţa aceasta. dierea ci. Trebuie neapărat ca, în aces­ Să urmăr
industriale, agricole, din toate sectoarele, Trebuie să punem capăt exagerărilor în te două luni, să lichidăm această stare Am menţionat do la început că nu şi Consiliul
trebuie să înfăptuim neapărat măsurile ce priveşte folosirea orelor suplimenta­ de lucruri. Aceasta va însemna că uni­ putem fi mulţumiţi de felul cum se ac­ această prr
pe care le avem stabilite în această pri­ re, care au devenit o practică ce sc fo­ tăţile vor dispune de circa 25 de miliarde ţionează pentru realizarea exportului. A- lunară, în c
vinţă. După părerea mea, aceasta repre­ loseşte şi unde este necesar, şi unde nu pentru activitatea lor. vem comenzi suficiente pentru realizarea vederile leg
zintă, în momentul de faţă, problema este necesar. Avem sectoare, ramuri în­ A doua problemă este să lichidăm sto­ in bune condiţii a planului de export Sint neci“
principală pentru economia românească tregi unde se lucrează cu foc continuu şi curile supranormative de peste 125 mi­ pe semestrul acesta. Va trebui, în acelaşi gurarea ere
şi în această direcţie trebuie să ne con­ în mod corespunzător este organizată în­ liarde lei. Să analizăm situaţia acestor timp, sa luăm măsurile necesare pentru pe baza p
centrăm întreaga atenţie. treaga activitate şi procesul de muncă. stocuri pe centrale, pe întreprinderi, să a încheia toate contractele pînă la sfîr- buţie» a acc
Avem rezultate în îmbunătăţirea cali­ Sînt însă sectoare unde se lucrează, de le introducem în procesul de producţie şitul acestui semestru, pentru ca, în se­ nimeni să n
tăţii, în ridicarea nivelului tehnic al pro­ regulă, în două schimburi şi, cîteodată, —• chiar dacă unele necesită un grad mai mestrul fi, să începem să facem con­ asigure con
duselor. Mai avem însă multe de făcut în trei schimburi. Realitatea este că în marc de prelucrare — să luăm măsuri să tracte pentru anul viitor. Trebuie în că, fără ac:
în această privinţă — şi problema valo­ multe întreprinderi, practic în aproape folosim aceste materiale. Ceea ce nu se va mod deosebit să se ia măsuri de a de­ Desigur, i
rificării superioare este nemijlocit legată toate, dacă s-ar lucra corespunzător în putea folosi intr-o întreprindere, centrala vansa o serie de contracte existente, ca pun măsuri
de ridicarea calităţii, a nivelului tehnic cele două schimburi şi orele normale s-ar să vadă în cadrul ci sau ministerul în ceea ce era prevăzut pentru luna iunie nulă a fort
al produselor. Ridicarea calităţii nu este putea produce aproape cu 50 la sulă mai cadrul său, si împreună cu organele să se realizeze în luna mai. Noi trebuie? niilo.
o problemă de campanie, ca trebuie să mult decît realizăm acum, fără nici o noastre de planificare, de aprovizionare, să fim cu producţia de export în devans Aşa cum
constituie o preocupare zilnică. Din în­ oră suplimentară şi fără nici o organi­ cu C.N.S.T. si, desigur, Consiliul de Mi­ cu cel puţin 15 zile. Desigur, în raport a Comitete
treprinderile noastre au mai plecat, din zare a lucrului duminica. niştri să revadă aceste probleme şi să de. fluxul do producţie, trebuie să no să acţionau
păcate, şi în aceste patru luni, produse Nn este necesar să fie chemaţi oamenii acţioneze în aşa fel ca, practic, în acest propunem un asemenea devans, ca să gii conduce
care nu corespund pe deplin cerinţelor duminica să lucreze ore suplimentare, ci semestru să avem o claritate deplină, să realizăm la timp exportul. Cred cu nu aşa fel ca
de calitate şi nivelului tehnic, atît pentru trebuie să organizăm temeinic activita­ sc stabilească în cit timp se vor introdu­ este nevoie să mai insist asupra aces­ cile — con
consumul intern, cît şi în străinătate. tea de producţie. ce în procesul do producţie toate stocu­ tui lucru. Comenzile existente, pe am­ nostru dom
Toate acestea pun la ordinea zilei creş­ rile supranormative. După aprecierea bele relaţii, asigură ca prevederile pla­ buţii'-Re şi
terea şi mai puternică a răspunderii or­ Desigur, pot interveni anumite momen­ mea, n-ar trebui să depăşim trei luni nului pe lunile mai şi iunie să fie reali­ bici r di
ganelor de cercetare, a institutelor, în în­ te cînd trebuie să realizăm mai rapid de zile. Aceasta este, de asemenea, o zate în întregime. în mod (
treaga activitate 'de dezvoltare economi- un produs, cînd avem o comandă urgentă problemă care trebuie să fie urmărită în mod corespunzător, trebuie să asi­ asupra acti
co-socială. Trebuie să . aplicăm cu toată pe care trebuie să o terminăm. Dar a- zilnic şi s-o realizăm neapărat, fiind una gurăm şi realizarea prevederilor la im­ nării şi cri
fermitatea noile cuceriri ale revoluţiei ceasta trebuie să fio o excepţie, nu să din problemele de bază ale eficienţei, ale port. Am discutat ca, practic, în primele cerea tutui
tehnico-ştiinţificc, ale revoluţiei agrare, în se transforme în regulă ! bunei finanţări a activităţii cconomico- 10 zile ale lunii să realizăm întregul im­ lăţii caro i
toate domeniile dc activitate. Nici nu se Trebuie să trecem la organizarea te­ financiare. Organele financiare trebuie să port de producţie şi să ajungem să avem buio să- în
pot concepe dezvoltarea intensivă, moder­ meinică a muncii, să dezbatem cu mun­ se implice şi ele foarte serios în realiza­ o lună în devans, ca să nu mai existe prinde, ¿or,
nizarea şi toate celelalte măsuri fără o citorii că trebuie să lucreze orele nor­ rea acestei activităţi. nici o justificare în ce priveşte ncasigu- lizarea lor
implicare activă a ştiinţei în întreaga ac­ male — şi pot eîştiga bine în aceste ore rarea corespunzătoare a unor produse de astăzi, se v
tivitate de conducere, Cît şi în elaborarea — să punem ordine şi disciplină în a- Am votat, nu do mult, legea cu privire import. Desigur, la materii prime nu se mă. Avem
de noi tehnologii, de noi produse cu ca­ ccastă privinţă ! la noile măsuri de formare a preţurilor. pun probleme, pentru că le avem asigu­ prinderi, h
lităţi superioare, precum şi în urmărirea O altă problemă asupra căreia vreau Legea se aplică de la 15 aprilie. Unii au rate, dar o seric do materiale, caro sini eeeaşi ram
introducerii rapide în producţie a aces­ să atrag atenţia este aceea a eficienţei înţeles că prevederile acestei legi nu pri­ prevăzute la import — pe devize conver­ mici. Acea;
tora. Legătura între cercetare, învăţămînt şi rentabilităţii economice. Este cunoscut vesc toate sectoarele de activitate. Am tibile şi pe CTS, pe ambele relaţii — şi asistenţa
şi producţie trebuie să devină o trăsătură programul de măsuri economico-finan- clarificat această situaţie şi am stabilit trebuie să le aducem la timp.
generală a activităţii în toate sectoarele eiare, de normare a cheltuielilor, a fon­ ca, dc la 15 mai, să se aplice în toate la risipă. .
şi să se materializeze prin rezultatele pe durilor de rulment. Aceste măsuri nu se sectoarele. Trebuie să se înţeleagă că în legătură cu aceasta, aş atrage aten­ bIernă şi c
caro ie avem în producţie, în creşterea aplică însă cu toată fermitatea. Cum sc noul sistem dc formare a preţurilor se ţia asupra necesităţii aplicării ferme a Juni să o
nivelului general de dezvoltare a patriei poate asigura o activitate financiară nor­ aplică în toate sectoarele —- şi în sex-vicii, prevederilor legii privind beneficiile su­ şi c e n lr
noastre. mală, cînd avem stocuri de producţie su- şi în cooperative, peste tot — pornind dc plimentaro pentru export — pe devize dori mari,
Sînt necesare măsuri de creştere mai pranormative de circa 125 miliarde lei ? la preţul dc cost, în conformitate cu nor­ convertibile — de 10 la sulă, iar pe CTS a întreprii
puternică a productivităţii muncii, pe în toate sectoarele, în toate centralele — mativele stabilite, şi cu un adaos de be­ de G la sută. Să se afişezi; în întreprin­ deci putem
baza bunei organizări a activităţii în în­ unele mai mult, altele mai puţin — sînt neficiu la preţul de producţie, de cel deri aceste prevederi. In afară do preve­ făşurăm ai
treprinderi, a procesului de producţie, a stocuri de produse, din care unele pro­ mult 12 la sută. în general, în preţurile derile legii, să se afişeze şi să se arate doptăm no
mecanizării, automatizării, robotizării şi duse pentru export raportate ca termi­ pc care le vom stabili acum vom merge cum se aplică concret în întreprinderi, cent ralole,
altor măsuri, care să asigure ridicarea nate. Numai stocurile de produse de ceva mai jos, pentru ca să lăsăm loc în secţii, ce drepturi au cei ce realizează ele la acesl
1
continuă a productivităţii muncii. Nu tre­ export pc devize convertibile şi pe ţări pentru reducerea, în continuare, a chel­ producţia de export — spre a se înţe­ care' tuiui
buie însă să renunţăm la ceea ce s-a do­ socialiste, luate împreună, reprezintă a- tuielilor de producţie. Săptămâna viitoare lege bine aceste prevederi şi ca, real­ di! t vi
vedit bun, valabil ; să exercităm un con­ proape 25 miliarde Ici. O conducere bună se vor finaliza preţurile, precum şi limi­ mente, ele să nu rămînă numai pe hîr- siile pe rai
trol temeinic asupra activităţii în for­ a activităţii economice, a centralelor, a tele maxime dc beneficii pentru cele ca­ tio. De asemenea, trebuie să aplicăm şi pentru a a
mele bine cunoscute. Să nu exagerăm cu întreprinderilor trebuie să acţioneze pen­ ro nu sc fixează prin decret. Trebuie să retribuţia suplimentară pentru producţia suri.
aparatura electronică, pe care să o punem tru a reduce şi aceste stocuri, spre a-şi aplicăm ferm aceste măsuri! Am hotărât de export, care, tot aşa, să fie afişată si Consider
să înlocuiască omul. Ea trebuie să ajute asigura o bună funcţionare a activităţii ca să rezolvăm, cu acest prilej, şi pro­ stabilită pe secţii, astfel ca oamenii să format voi
omul, trebuie să fie folosită acolo unde economice, precum şi mijloacele de pla­ blema produselor nerentabile. Nu trebuie cunoască si să-şi primească drepturile în activitate s
este realmente necesar — şi sînt multe tă necesare. să mai avem produse caro să nu aibă conformitate cu ceea ce realizează. Eu am în septoml:
aceste domenii. Dar să nu renunţăm, sub Este necesar să analizăm foarte te­ un beneficiu minim de 2—2,5 la sută. Să convingerea cu aceasta va impulsiona întregime
nici o formă, la supravegherea instala­ meinic această problemă şi să stabilim analizăm cauzele — şi acolo unde sînt mult şi va determina colectivele să acţio­ măsuri nie
ţiilor, la controalele normale, clasice, care programe cum să o soluţionăm dc sus probleme dc măsuri organizatorice — neze cu toate forţele pentru a realiza aluzii gem
dau posibilitatea să evităm avarii foar­ pînă jos — şi la nivel central, şi în în­ să stabilim în cît timp să se reducă con­ («portul la timp, de bună calitate, pen­ parcurs, 1;
te grave. Subliniez acest lucru fiindcă treprinderi. Problemele de materii pri­ sumurile şi cheltuielile dc producţie. în tru a expedia marfa la termenele sta­ Cînd se \
sînt unii, tovarăşi care încep să idealizeze mo sînt rezolvate, ele fiind în fondul cen­ general, unde preţurile n-au ţinut sca­ biliţi; în contractele cu beneficiarii ex­ mie, două
folosirea diferitelor aparate şi consideră tral al statului. Dar toate celelalte mate­ ma do realităţi, să le aducem îmbunătă­ terni. Vreau să atrag atenţia că exportul înfăptuită !
Aniversare glorioasă, scumpă întregului nostru popor (Urmare din oag 1) 9 I

lui naţional unitar, a că­
rui realizare, în 1918, a mân, mobi
(Urmare din pag. 1) afirmarea sa drept centru Desfăşurînd o amplă ac­ levînd neîncetat vocaţia umanism, care merită su­ determinat intrarea ţării ţelo democ
vital al naţiunii. Rcferin- tivitate constructivă, con­ constructivă a poporului, prema cinstire şi devo­ într-o nouă etapă a dez­ cistc, s-a
nomiei mondiale. în acest du-se la aceasta, secreta­ dusă de partid, poporul aspiraţia spre • împliniri ţiune. voltării sale social-econo- rin; irnpo
v
mod au căpătat viaţă o- rul general al parti­ nostru a realizat transfor­ noi. într-o asemenea atmo­ mico si politice. în conti­ lui, a poli
ricntările privitoare la dului, tovarăşul Ni'cotae mări de amploare fără înfăţişarea nouă a ţării sferă solemnă, comuniştii, nuare, au fost necesare forţă şi d
dezvoltarea intensivă, creş­ Ccauşescu, sublinia, la precedent în toate dome­ este rezultatul firesc al vi­ oamenii muncii hunedo- decenii de susţinute efor­ iT'\u liftieri
terea ponderii producţiei cea de a V-a Conferinţă niile şi sectoarele. Româ­ ziunii novatoare, profund reni aduc partidului, se­ turi, au trebuit depăşite rii acestei;
naţionale de materii prime Naţională a partidului: nia do azi este de peste transformatoare a parti­ cretarului său general, to­ numeroase obstacole pen­ tră — Ga
şi energetice în consumul „în întreaga activitate 40 de ori mai puternică dului — expresie fidelă a varăşul Nicolae Ccauşescu, tru ca poporul român să-şi a militat i
naţional, valorificarea in- am pornit şi pornim dc decît la începutul marilor materializării misiunii salt; omagiul lor fierbinte, îm­ poată cuceri cu adevărat de pace şi
tensiv-calitativu a acumu­ Ia faptul că în toate sec­ mutaţii, cu un venit na­ istorice. preună cu angajamentul libertatea, să-şi poată ri­ Uniunea S
lărilor cantitative realiza­ toarele şi domeniile vieţii ţional pe locuitor dc» a- Acum, cînd comuniştii, solemn de a depune toate dica patria pe treptele de state în s
te de-a lungul a şapte economico-sociale partidul proape 3 700 dolari. Pe întregul popor sărbătoresc eforturile pentru înfăptui­ progres şi prosperitate la pinării ră>
cincinale, economisirea trebuie să-şi îndeplinească baza dezvoltării generale G7 do ani de la făurirea rea marilor obiective a- care o îndreptăţeau zbu­ în concl
muncii sociale vii şi ma­ misiunea istorică, să aibă a forţelor de producţie, a- partidului, gîndurile şi doptate de Congresul al ciumata sa Istorie, lupta crizei ret
terializate. rolul conducător, să asi­ vuţia naţională a crescut, sentimentele de înaltă pre­ XUI-lea şi Conferinţa Na­ sa . îndelungată pentru li­ cian, ale
Potrivit aceloraşi orien­ gure unirea forţelor între­ în 1987, cu 5,1 la sută, ţuire şi recunoştinţă se în­ ţională ale partidului. bertate şi independenţă, rioasc a a
tări de ordin major, parti­ gii naţiuni, în înfăptuirea reprezentînd, la sfîrşitul dreaptă spre tovarăşul Ziua partidului va ră- în desfăşurarea cu succes ce, ca şi i
dul a acţionat şi acţionea­ politicii interne şi externe anului trecut, 4 957 miliar­ Nicolae Ccauşescu, secre­ mîne în conştiinţa gene­ a acestui amplu şi complex seamă dot
ză consecvent pentru per­ a partidului şi statului de lei. Au cunoscut o pu­ tarul general al partidu­ raţiilor prezente şi viitoa­ proces revoluţionar, o deo­ tele celori
fecţionarea şi modelarea nostru. Partidul reprezintă ternică dezvoltare cerce­ lui, care, prin întreaga sa re momentul trăirii cu sebită însemnătate a avut aliţiei ant
continuă a tuturor struc­ centrul vital al naţiunii tarea ştiinţifică, învăţă- activitate revoluţionară a' maximă intensitate a îm­ făurirea Partidului Comu­ dul Comu
nist Român, la Congresul
turilor, factorilor şi pîr- noastre, de la care radia­ mîntul, cultura — factori determinat cele mai adinei plinirilor si aspiraţiilor din 8 Mai 1921. alianţă cu
ghiilor economice, politi­ ză lumina, gîndirca crea­ fundamentali în întreaga transformări în viaţa eco- spre deveniri noi, mari şi democratic
ce şi socialo ale societăţii, toare ce călăuzesc înain­ dezvoltare socialistă a pa­ nomico-socială a patriei, profunde, din care se vor în perioada premergă­ organizat
recţia din
între care un loc central tarea fermă a poporului triei. An cu an, etapă cu aceasta reprezentînd do­ naşte mereu fapte noi, re­ toare declanşării celei de-a care a m
îl ocupă creşterea rolului nostru pe drumul socialis­ etapă, ţara şi-a schimbat vada cea mai elocventă a voluţionare, spre binele doua conflagraţii mondia­ revoluţiei
conducător al partidului şi mului si comunismului". structural înfăţişarea, re- înaltului său patriotism sf ţării şi al naţiunii. le, Partidul Comunist Ro-