Page 27 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 27
4/8 • DUMINICA, 8 MAI 1988 Fag. 3
Din nou, un ape! către furnizorii
de cărămidă refractară!
{B „SEHKA1Î1LE PRI
->rat ca realizat numai în O atenţie deosebită va trebui să se MĂVERII ÎN POIANA
:are marfa pleacă din în- acorde problemelor din agricultură pri NARCISEI.Oft“. în acest«
nd este expediată. Numai vind sistematizarea localităţilor — aşa De ia ultimul nostru unde s-a ajuns, pînă a- ora asta rindul nr. 6 ar zile, ia localităţile co
munei Siilaşu de Sus se
• considera că s-a făcut ex- cum am discutat la şedinţa Comitetului popas pe şantierul bate cum, în anumite porţiuni fi fost deja... uitat 1" desfăşoară acţiuni înle
să "ie bine înţeles acest Politic Executiv — şi, în acest cadru, şi riei de cocsificare ar. 3 alo masivului ceramic — Aşa este. Aceleaşi lu snite săptămâni cultura!
buit să privească — coti problemei folosirii mai bune a fondului din C.S.V. Călan, prea s-au cam lichidat seriile cruri le constatăm şi în educative organizate do
şi întreprinderile de co funciar. multe lucruri nu s-au mici. Mai avem, totuşi, zona de mijloc a bateriei, consiliul de educaţie po
litică şi cultură socia
Se impune să trecem ferm la aplicarea schimbat. „Se poate ară nevoie şi do aici încolo unde acţionează formaţia listă. Dintre manifestă
tul lunii martie am votat în toate domeniile a principiilor demo ta — preciza ing. foan de anumite cărămizi din lui Alexandru Iiălăştoan. rile ce au avut loc pot
ontractelor economice, atît cratice de conducere, a autoconducerii, Şeuleanu, şeful punctului această categorie. De c- „Avem, în total, de exe fi menţionate expunerea
„Comuna Sălaşu de Sus
cit şi pentru comerţul ex- autogestiunii, autofinanţării, a mecanis de lucru — că, după so xemplu, de la Turda ne cutat — no spune şeful — realizări şi perspecti
icesar ca, în cursul lunii mului economic. Să asigurăm buna func sirea unor repere de trebuie pentru toată bate formaţiei — un număr ve“, simpozionul „S Mai
acâ la reînnoirea contrac- ţionare a consiliilor oamenilor muncii, a cărămidă de la I.P.R. Bra ria doar un număr de de 24 de ziduri portanţi şi 1921 — zi cu puternica
unde au fost încheiate pe organismelor judeţene şi centrale, conlu şov — repere dc care 47 bucăţi de cărămidă clin separatori. La 4 ziduri rezonanţă în istoria po
;i, în conformitate cu pre- crarea strînsă între organele de stat şi aveam o nevoie urgentă, reperul „R 373". Adică, am terminat rîndul nr. 6, porului român“ organizai
cu
sprijinul
Muzeului
•inţele legii noi — la în organismele noi, ale democraţiei inunci- ritmul de construcţie s-a o cantitate foarte mică, iar la restul sîntem abia judeţean, evocarea „1 to
sorea la aplicarea fermă a torosti-revoluţionare ! intensificat. Ca urmare, însă fără ea nu putem la rîndul nr. 5, din cauza dc ani do la revoluţia
i contractelor între între- în anumite zone alo ba lucra mai departe. Deja, lipsei dc cărămidă". din ÎS 18“ realizată *!e
jude
lîiblioteca
către
;ur, mă refer la contrac- în conformitate cu hotărîrea Comitetului terie' a fost finalizat chiar către bateria nr. 4, pu Mai notăm numele zida ţeană, * spectacole ale
ern — întrucît pentru ex- Politic Executiv, este necesar ca în activita rindul nr. 0 şi so pregă nem rîndul 7, iar în com rilor Victor Dan, Alexan formaţiilor artistice loca
le participante la l-esti
m pune problema reînnoi- tea tuturor ministerelor, centralelor, între tesc materialele necesare ponenţa rândului nr. 8 in dru Cheţan, Mania Cio- valul naţional „(.'întarea
prinderilor, a tuturor organelor si organiza pentru începerea raidului tră şi cărămidă tip „R vică şi Teodor Moruţ, care, Komâniei“.
cum se aplică aceasta — ţiilor de partid şi de stat, a organisme nr. 7. însă, în acest mo 173". aplecaţi peste munca lor,
Miniştri să stabilească în lor democraţiei noastre muncitoreşti-ro- ment, trebuie să amintim într-un punct al bate aşază cu grijă ultimele
ă un sistem do urmărire voluţionure să se pornească ferm de la că s-a creat un nou gol riei, spre partea cocsului, cărămizi în rîndul nr. G,
nrmitato, de altfel, cu prc- orientările şi sarcinile cuprinse în Tezele de cărămidă refractară doi muncitori din echipa către partea cocsului. DUMINICĂ, 8 MAI
pentru plenara Comitetului Central pri şi, implicit-, ritmul a mai Iui Imre Marton lucrea Spre ieşirea bateriei nr.
• 11,30 Telex • 11,35
1 măsuri ferme privind asi- vind unele probleme ale conducerii acti scăzut". ză la verificarea gabari ii, în zona aflată spre par Lumea copiilor. Telefil-
âi cointeresării materiale vităţii economico-sociale, ale muncii ideo Subinginerul construc tului. Au întins o sfoară, tea maşinii de şarjare,
ipiilor socialiste de retri- logice .şi politico-educative, precum şi ale i-am întîlnit pe oamenii moteca de ghiozdan.
ilui global, a faptului ca situaţiei internaţionale — şi pe această Reporter pe şantier beneficiarului, pe cei care „Misterul lui Herodot"
'oată să aibă venituri, su-şi bază să se analizeze, într-un spirit de formează echipa do control — ultimul episod •
i bune de Viaţă fără m u n înaltă răspundere, munca desfăşurată şi asupra calităţii lucrărilor. 12,40 Din cununa cin-
iate productivă, să se stabilească măsurile corespunzătoare BATERIA DE COCSIFICARE^. 3 CĂLAN Maistrul fohan Stumer, tecului românesc ® 13,00
nod corespunzător, se ¡în pentru ridicarea la un nivel lot mai înalt :. ' ' ' Í Ş .. .I,":.:. '. A »J împreună cu muncitorii Album duminical *
de folosire cit mai raţio- a întregii activităţi. Ia o anumită înălţime, Gabriel Stănescu şi Ri- 19,00 Telejurnal • 19,20
de muncă în ţoale domc- în întreaga activitate se cere mai tor Petru Riscuţa — venit peste rîndul 6, au în chard Libich, verifică axia- înaltă răspundere pen
la începutul acestei luni
tru prezentul şi viitorul
multă răspundere, mai multă operativi do pe un şantier al preajmă şi o „bulă de iitatea zidăriei, iar mun
arâtat ia ultima şedinţă tate, întărirea ordinii şi disciplinei. Să citorul foan Meizel pe cea naţiunii. 67 de ani de
nivel" şi alte aparate ne
Politic Executiv, trebuie se acţioneze în toate domeniile cu fermi I.A.C.R.S. Hunedoara, des cesare. Sîr.t harnicii zi a tuburilor ceramice faţă la făurirea Partidului
uitru perfecţionarea între- tate revoluţionară, pornind de la nece cins la Călăraşi, şi avînd de ţevile metalice înglo Comunist Român - do
i planificări. Să facem în sitatea înfăptuirii neabătute a hotărârilor în „spate" experienţa ri dari Geza Biro şi Adalbert cumentar • 19,40 Odă
>anelo noastre să-şi exer- dicării bateriei nr. 4 de la Balogh. Rezultatul auto- bate în placa de beton. partidului b i r u i t o r .
a legilor ţării, sistemului Congresului al XlII-lea, ale Conferinţei G.S.V. Călan — ne-a enu verificăriilor: s-a lucrat „Totul este bine — ne Spectacol literar-muzi-
itic de conducere — atri- Naţionale, a planurilor şi programelor de merat, exemplificativ, cî bine, se poate trece la spune maistrul. Construc cal-coregrafrc • 20,20
ul le- în soluţionarea pro- dezvoltare cconomico-socială, de partici teva din reperele de că construcţia rândului nr. 7. torii au muncit, cu multă Film artistic. „O lumi
Itări onomico-sociale! pare activă a maselor populare, a între rămidă ce lipsesc mo Din discuţiile purtate eu răspundere". nă la etajul zece" •
gului popor la conducerea întregii activi mentan şi furnizorii care oamenii aflăm că lipsa, pe Spre final, l-am întîlnit 21,50 Telejurnal.
‘bit atrag din nou atenţia tăţi economice şi sociale ! trebuiau să le livreze con perioade îndelungate, a pe dirigintele de şantier
ţii centralelor, a pcrfccţio- form contractelor şi gra unor repere de cărămidă Georgc Şerban, care ne-a LUNI, 9 MAI
•ii rolului lor în condu- Să facem astfel incit semestrul întîi să ficelor existente • F.P.R. a avut influenţe negati declarat: „Vom mai a- • 20,00 Telejurnal •
întreprinderilor şi activi- ducă la realizarea planului la toţi in ve şi asupra aplicării a- vea probleme cu unele re 20,25 Memoria docu
în răspunderea lor. Trc- dicatorii, să asigurăm în acest fel condi Turda — cărămizi refrac cordului global. Acest pere do cărămidă pînă ce mentelor. „Independen
tare tip „R 166" ş.a. •
îutăţjm activitatea între- ţiile necesare realizării planului pe în I.P.R. Alba Iulia — că fapt trebuie să-i pună în finalizăm, în tot blocul ţa, victoria, libertatea"
• ş4C organizarea şi specia- tregul an, a întregului cincinal ! ceramic, rîndul nr. 6. Apoi, • 20,40 Un brav popor
omisia, care am stabilit-o Avem obligaţia să facem totul pentru rămizi tip „R139”, „R stare de alertă atît pe pentru restul de rînduri unit şi suveran — ver
cupa şi de această proble- ea hotărîrilc Congresului al XlII-lea, ale 155" ş.a. • I.P.R. Braşov furnizorii de materiale, cît ne trebuie doar cărămidă suri şi cîntece patrio
îumăr prea marc de între- Conferinţei Naţionale privind realizarea — diverse repere do că şi pe tovarăşii din con tice • 20,55 Patriotis
■eeaşi localitate, pentru a- obiectivelor strategico să le înfăptuim în rămizi refractare, cum ar ducerea I.A.C.R.S. Hune silică pînă la rîndurile mul - adevărul de fie
avem 2—II întreprinderi cele mai bune condiţii. Anul acesta con fi „R .140", „R150", „R doara. Este necesar ca nr. 30—34, cînd vom fo care zi al faptelor
complică şi aprovizionarea stituie un an hotărîtor şi trebuie să fa 151", „R 154" etc. aceştia din urmă să ia losi anumite repere spe noastre * 21,20 Te
ciale
pentru
construcţia
mică şi multe altele, duce cem astfel incit să avem cele mai bune — Dc ce se întâmpină măsuri urgenţe pentru o canalelor oblice ale bate zaur folcloric • 21,50
legătură permanentă, con
mai discutat această pro rezultate do pînă acum ! greutăţi cu livrarea anu tinuă cu furnizorii do că riei. Deci, nu vor mai Telejurnal.
ii ca în următoarele 3—4 Toţi cei care sînteţi prezenţi aici aveţi mitor repere de cărămi rămidă în scopul asigu fi probleme. Deocamda
ilvăm. Vom mai revedea răspunderea directă în toate sectoarele dă ? rării materialului necesar tă însă, aşteptăm să ne
1 e. Avem si întroprin- de activitate, practic reprezentaţi cadrele, — Există — ne-a răs pentru construcţia impor sosească reperele necesare IdlMEMAHlEi
n un sistem de organizare activul de bază al partidului şi statului. puns interlocutorul — a- tantului obiectiv. „Dacă amintite de oamenii cu
ilor, fabricilor, secţiilor, De noi toţi, de munca fiecăruia depinde, numite repere din cărămi era cărămida necesară — care aţi discutat". DEVA: Unde eşti, co
acest cadru, să ne des- in fond, realizarea programelor şi planu dă, de serie mică. De pilărie... (Patria); Figu
alea, si nu trebuie să a- rilor, desigur, avînd în vedere buna func oildă, cum este tipul „R ne declară zidarul spe MARIN NEGOIŢĂ ranţii — seriile I-I] (Ar
■me organizatorice. Rog şi ţionare — repet — a organelor de con 139“. Pînă la rîndul 6 — cialist Carol Mathe — la ta); HUNEDOARA: Miss
Iugoslavia (Modern — A);
ainlsterele să gîndească şi ducere colectivă, a organelor şi organi Omagiu romanţei — Ioa
•obleme. De altfel, în apli- zaţiilor do partid, participarea activă a na liadu (Modera B) J
măsu’ălor ţie care le-am oamenilor muncii, a întregului popor la Unde eşti, copilărie...
PETROŞANI:
(Flacăra);
robi? i acţioneze comi- toată această activitate. Numai în aceste Miss Iugoslavia (Parîng);
, pe l. titrate şi teritoriale, condiţii vom avea garanţia realizării în CAMPANIA DE Vulcanul stins (7 Noiem
ra înfăptuirea acestor mă- bune condiţii a planului ! brie); Cuibul dc viespi
Trebuie să ne angajăm cu toată fermi (Unirea); I..UPENI: Pă
durea dc fagi (Culturalii
comisiili“ pe care le-am tatea şi răspunderea în această activita VULCAN: Vagabondul -=»
•bui să treacă imediat la te ! Aceasta înseamnă perfecţionarea con Cu toate forţele Ia întreţinerea seriile I-II (Luceafărul);
I.ONEA: Dragoste la Las
cîteva luni — practic pînă ducerii ! Aceasta înseamnă a lucra în spi Vegas (Minerul); PETRI-
— trebuie să încheiem în rit revoluţionar, comunist, a ne face da LA : Omagiu romanţei —
stă acţiune. Pentru unele toria faţă do patrie, faţă de popor, faţă culturilor şi recoltarea furajelor! Ioana Radu (Muncito
trebuie să aşteptăm con- de cauza socialismului şi comunismului ! resc); ANINOASA: Ac
I”
u
u
z
ci să trecem, concret, ţie Aceasta înseamnă contribuţia reală a pa ţiunea „ A u t o b URICANI:
(Muncitoresc);
ilicarea şi realizarea lor. triei noastre, a poporului nostru şi la în toate unităţile agri pentru a asigura dezvolta ghin Ţmdiriş şi Vasile Trenul do aur — seriile
prezenta concluziile gene- cauza generală a socialismului, la cauza cole din judeţ, în actuali rea viguroasă a plantelor, Ursu. I-1I (Retezat); BRAD s
La A.E.L Orăştie au fost
mi din activitate să fie şi păcii în întreaga lume ! (Aplauze puter tate se află acum lucră recolte sigure şi cît mai mobilizate la recoltatul Secretul lui Ncmtsis
(Steaua roşie) ; GURA-
nice, prelungite). rile dc întreţinere a cul bogate". HAUXA r Pădureanca
turilor prăsitoare, precum în unitatea care este nutreţurilor masă-verd e (M i n o r u I); OHA.Ş-
şi recoltarea furajelor ma- cea mai avansată cu rebi- trei utilaje. Mecanizatorii TIE : Aeroportul —*
unei părţi din Austria.
seriile I-Il (Patria); Re
i - Ziua independenţei Peste 170 000 de jertfo u- să-verde, lucrări la care Mărlineşli —, lucrarea era Mircea Pulpă, Viorol Ma cital în grădina cu pi
lonarea cartofilor — C.A.P.
rian şi Alexandru Baba
tici (Flacăra) ; GEOA-
sînt antrenaţi cu răspun
mane, cheltuieli materiale
dina cu pitici (Casa de
de de pe mai mult dc 30
d toate for- cialâ .şi naţională, anti cu mult peste un miliard dere şi oamenii muncii executată de mecanizato au tăiat secara masă-ver- GIU-BAI: Recital în gră
rul Viorel Solomon. Co
din G.U.A.S.C. Beriu.
cultură); HAŢEG: o zl
e şi antifns- fascistă şi antiimperialistă, dolari (la cursul din 1938), ...înlr-adevăr, în mai ordonat îndeaproape de de hectare. în Bucureşti (Dacia) ;
ai. cu hotă- a dus la cucerirea adevă privaţiuni şi suferinţe de multe unităţi din consiliul Dumitru Petre, inginerul Aceeaşi lucrare se mai BRAZI: Cucoana chiriţa;
faseismu- ratei independenţe a pa tot felul au. dat expresie nostru — arăta Laurean şef al unităţii, acesta se executa şi la C.A.P. Dine, CÂLAN: Figuranţii —
agresive de triei, a deschis calea unei ataşamentului poporului Lueoi, organizatorul de străduia să facă o lucrare Mărtineşti şi Pricaz, unde seriile 1-11 (casa de cul
tură); SIMERIA: Tarzan,
a Genun epoci de mari transformări român faţă de cauza liber partid şi preşedintele de cea mai bună calita mecanizatorii Ion Roşu, omul maimuţa (Mure
ii a agei'lu- revoluţionare în România. tăţii popoarelor, hotărârii G.U.A.S.C. Beriu — a în te. Acelaşi lucru îl putem Viorel Eza.ru şi Ştefan şul); ILIA: Ce'.o mal bu
ne momente cu Stan şi
ţara noas- în înfăptuirea actului sale de a contribui la în ceput rebilonatul cartofi spune şi despre mecani Oreţu au reuşit să elibere Bran (Lumina).
de fier —, istoric de la 23 August frângerea fascismului. lor, praşilele mecanice la zatorii foan Rusu şi Mar ze de secară masă-verde
u o politică 1944, poporul român şi-a Devenind stăpîn pe des legume şi sfeclă. S-a în tin Vereş. care au rcbilo- cîtc 10—15 ha. Iar ia
iborare cu mobilizat toate forţele sale tinele sale şi parcurgîiid ceput şl recoltarea fura nat, pînă ieri, la C.A.P. C.A.P. Sibişel, unde a în 1 V r e m e a ^
ică, cu alte umane şi materialo pentru etape succesive de trans jelor masă-verde, pe tere Căstău şi Turdaş, cîtc 10 ceput recoltatul rapiţei,
1 preintîm- înfăptuirea, cauzei gene formări radicale în toate nurile eliberate exocutîn- na, şi, respectiv, 12 ha loan Viseroi a efectuat lu
Pentru a/i : vremea va
lui. rale: zdrobirea fascismu domeniile vieţii, îndeosebi du-se operativ arăturile, ocupate cu cartofi. La crarea pe aproape 10 ha. fi predominant frumoa-—
adîncirii lui. Ieşirea ţării din răz după Congresul al IX-len pregătirea patului germi C.A.P. Beriu, Petru Pa- O dată cu dezvoltarea să, cu cerul variabil,
ui nnlones- boiul hiflcrist şi alătura al partidului, poporul ro nativ şi însămînţarea cu raschiv a început execu c u 11 u r i 1 o r prăşitoarc mai mult senin noaptea
itării victo- rea sa coaliţiei antihitle mân a edificat socialismul, plante dc nutreţuri. Mo tarea pra.şilei mecanice la este necesar ca şi în ce şi dimineaţa. Izolat se
vor semnala ploi eu ca
ilor sovieti- riste au dat o grea lovi a dat o strălucire fără pre bilizaţi de ideile şi sar ceapă, lucrare pe care o lelalte unităţi din consi racter de aversă, înso
ţite şi dc descărcări e-
ictoriilor de tură militară, economică cedent idealurilor de liber cinile cuprinse în Expu execută cu multă pricepe liul unic amintit să se lectrice, mai ales după-
o de arma- şi politică Germaniei na tate, independenţă şi pros nerea tovarăşului Nic’olao re şi răspundere. treacă cu toate forţele la amiaza. Vîntul va su
ţări ale co ziste, accelerînd deznodă peritate pentru care s-au Ceauşescu, secretarul ge La C.A.P. Orăştie, me executarea praşilelor me fla moderat. Temperatu
riste, Partí- mântul războiului. Umăr jertfit generaţii de înain- neral al partidului, la şe canizatorul Vasile Amăriu- canice .şi manuale, iar nu rile minime vor fi cu
prinse între \ şi !) gra
Román , in ia umăr cu glorioasele ar la.şi. Azi, România socia dinţa Comitetului Politic căi, supravegheat de in treţurile masă-verde să fie de, iar colo maxime în
te forţele mate sovietice, peste o ju listă ocupă un loc de frun Executiv din 29 aprilie ginerul şef al unităţii. Do recoltate în perioada opti tre 15 şi 2-1 de grade.
I¡fasciste au mătate do milion de ostaşi te în râului naţiunilor lu a.c., comuniştii, toţi lu rin Bibolaru, executa tra mă şi însilozate, în ames
indus âisu- români au luptat pentru mii, contribuind activ la crătorii ogoarelor din con tamentul fitosanitar la tec cu paie, în cele mai
gust 1944, eliberarea nordului ţării soluţionarea problemelor siliul nostru acţionăm în sfecla do zahăr. Acelaşi bu no condiţii. w m m m
începutul cotropit de hortişli, a Un majore cu care este con această perioadă cu ioaie lucru îl făceau, la C.A.P.
liberare so- gariei, Cehoslovaciei şi a f r u n t a t ă omenirea. forţele la lucru în cîtnp, Pricaz, mecanizatorii Lo- MIRCEA LEPĂDAŢII