Page 28 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 28
uiwmuL uvvinLijmukVi m\. 7 4/0 UUmiINHwM, O MMI 1700
Ziua Mondiala S I M P O Z I O N
La sala C.F.U. din ca colae Vintilă, Elena Popa
a Crucii Roşii drul Combinatului side care au relevat aspecte
rurgic Hunedoara a avut
ale bogatei istorii naţio
loc simpozionul .„Unita nale a poporului nostru,
în' fiecare an, la 8 mai meniul forestier şi trans tea, independenţa, suvera importanţa, epocală pe care
B PRAGA. — în cadrul acţiunilor desfăşurate în se sărbătoreşte „Ziua Mon porturi, , combaterea abu nitatea — constante ale a avut-o făurirea, acum
Cehoslovacia cu prilejul zilei naţionale, reprezentanţi ai dială a Crucii Itoşii", în- zului de alcool şi tutun istoriei poporului român. 67 de ani, a Partidului
ambasadei române la Praga şi ai conducerii organelor trucît în acest an mani ş.a. De asemenea, s-au Contribuţia P.C.R., a se Comunist Român, politica
locale de partid şi de. stat din oraşele Zvolen, Piestany, festarea coincide cu împli desfăşurat concursurile cretarului său general, sa internaţională de largă
nirea a 125 de ani de la pentru tineret - sub gene colaborare, activitatea i-
Brno, Kromeriz, Iîavlickuv Brod, Ilumpolec, Stara Tura fondarea mişcării de Cru ricul „Sănătate şi umani t o v a r ă ş u l Nicolae
au depus coroane de flori la monumentele şi plăcile Ceauşescu, cu privire la deologică, politico-educa-
ce Roşie (1863), organis tate" şi „Sanitarii price cativă desfăşurată în spi
comemorative ridicate in memoria eroilor români care mele internaţionale au puţi", la care au fost an promovarea principiilor ce ritul Expunerii .tovarăşu-
şi-au jertfit viaţa în luptele pentru eliberarea Ceho propus ca această aniver trenaţi peste 16 000 elevi, trebuie să guverneze rela . lui Nicolae Ceauşescu cu
slovaciei dc sub dominaţia fascistă. sare să se desfăşoare sub iar la concursul' „Cea mai ţiile internaţionale". In privire la unele proble
Au fost de faţă reprezentanţi ai organelor locale de deviza „Crucea Roşie — bună soră de Cruce Roşie" cadrul manifestării, or me ale conducerii activi
masă şi obşteşti, grupuri de pionieri, tineri, militari, permanent în acţiune şi au participat peste 350 ganizate de comitetul de tăţii economico-sociale,
numeroşi cetăţeni. dezvoltare". surori din Deva, Hunedoa partid al C.S.H., cu spri ale muncii ideologice şi
Societatea de Cruce Ro ra, Călan, Petroşani, Pe- jinul Cabinetului munici politico-edueative, precum
gg VIENA. — în prezenţa preşedintelui federal al şie din România, acţionînd trila şi Lupeni. pal pentru activitatea ideo şi ale situaţiei interna
Austriei, Kurt Waldheim, la Academia de Ştiinţe din în lumina documentelor O importanţă majoră logică şi politico-eduea- ţionale prezentată la şe
Viena s-a desfăşurat ceremonia înmînării premiilor Her- Congresului al XlII-lea şi s-a dat implicării comite tivă, au prezentat comu dinţa Comitetului Politic
der pentru anul 1988. Printre laureaţii din acest an se Conferinţei. Naţionale ale telor şi comisiilor de Cru nicări profesoi-ii Viorel Executiv al C.C. al P.C.R.,
află şi prof. Zoe Dumitrescu-Buşulenga, directorul Insti partidului, a indicaţiilor şi ce Roşie în realizarea po Lupu, Filitnon Şerb, Ni- din 29 aprilie a.c.
orientărilor secretarului
tutului de Istorie şi Teorie Literară „George Căli- liticii demografice a parti
nescu" din Bucureşti. general al partidului, to dului şi statului. în aten
varăşul Nicolae Ceauşescu, ţia organizaţiei noastre a
g LISABONA. — La Lisabona s-au desfăşurat lu contribuie la înfăptuirea stat şi formarea deprinde
crările plenarei C.C. al Partidului Comunist Portughez, politicii sanitare şi sociale, rilor de păstrare şi men COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCTTE
profund umaniste a parti
transmite agenţia TASS. în cursul lucrărilor au fost dului şi statului nostru, ţinere a sfărn de igienă a
examinate situaţia politică internă, ca şi problemele le locurilor de muncă, din u- T î M P A
pentru asigurarea tinere nităţile eeonomico-sociale,
gate de pregătirea celui de-al XH-lea Congres al parti ţii şi vigorii poporului şi
dului, ce urmează să aibă loc la finele anului. apărarea sănătăţii oameni căminele muncitoreşti şi comuna Băcia
în unităţile şcolare. Un
lor. în acest sens îşi des loc deosebit l-au ocupat
| NEW DELIII. — India se pronunţă pentru trans făşoară activitatea şi or activităţile social-umanita- ÎNCADREAZĂ URGENT
punerea în viaţă a Declaraţiei O.N.U. privind transfor ganizaţia judeţeană. Hune re, în special mobilizarea
marea regiunii Oceanului Indian în zonă a păcii, liberă doara do Cruce Roşie, care donatorilor onorifici de • cioplitor în marmură pentru secţia
d o a r m e nucleare, şi cere retragerea prezenţei milita numără peste 190 000 sînge, reuşindu-se ca în anexă a C.A.P.
re străine din această regiune, a declarat ministrul membri, cu un activ vo 1987 şi primul trimestru
indian de externe, Nalvvar Singh. luntar de 17 350 persoane, al anului 1988, peste 29 000
cu 185 grupe sanitare ca oameni ai muncii să fie
■ NAŢIUNILE UNITE. _ La sediul din New York re cuprind 3 800 echipiere, donatori onorifici de sînge.
• SOŢUL, fiul, părin
al Naţiunilor Unite a avut loc o şedinţă festivă consa circa 13 000 membri ai în spiritul exigenţe ţii şi socrii, amintesc că
crată împlinirii a 25 do ani de la crearea Comitetului posturilor de prim-ajutor lor formulate de tovară se împlineşte un an, Ia
special al O.N.U. împotriva apartheidului. şi 2 369 surori de Cruce şul Nicolae Ceauşescu, se 9 mai 1988, de adincă
Roşie. durere şi lacrimi do cînd
în alocuţiunea rostită cu acest prilej, preşedintele cretarul general al parti soarta crudă şi nemiloa
Comitetului special, Joscpli Garba, a subliniat că eve în centrul preocupărilor dului, organizaţia noastră să a smuls dintre noi
nimentul trebuie să fie marcat printr-o intensificare a comitetului judeţean, al judeţeană se angajează să A N I V E R S Ă R I pe cea care a fost
comitetelor şi comisiilor NICOARA
luptei tuturor statelor; a opiniei publice internaţionale, de Cruce Roşie au stat o- muncească mai mult şi ZOIA FLORENTINA,
•
AZI, 8 mal, cînd Mădă-
în vîrstă de 24 ani, din
în vederea eradicării sistemului inuman de apartheid biective majore pentru mai bine, să acţioneze cu lina prinde a 10-a garoafă, Zum. Chipul ei vesel şi
şi a adoptării unor sancţiuni cuprinzătoare împotriva sporirea contribuţiei orga mai multă consecvenţă şi Munu şl Mama îl urează „La luminos nu-1 înlocuieşte
regimului minoritar rasist de la Pretoria. nizaţiei la ridicarea nive responsabilitate pentru îm mulţi ani !“. (1822) nimeni şl nici nu-1 vom
• MÎINE, cînd surorile
uita niciodată. (1863)
lului de cultură sanitară bunătăţirea şi diversifica Moisesc Norica şi Giiiran
■ SEUL. — La Seul a avut loc congresul extraordi a populaţiei, în scopul pre rea formelor, metodelor şi Zoriţa împlinesc vîrsta de
nar* al Partidului Păcii şi Democraţiei în cadrul căruia venirii îmbolnăvirilor şi mijloacelor do răspîndirc 20 ani, Mircea, Violeta şi Ele
na le doresc, din toată ini
• GÎNDURI triste, du
în funcţia de preşedinte al partidului a fost ales din accidentelor, întăririi ca în rîndul populaţiei a cu ma, un călduros „La mulţi ioase amintiri la un an
nou cunoscutul lider politic al opoziţiei din Coreea de pacităţii dc muncă, pro noştinţelor privind păstra ani !“. (1805) de Ia despărţirea do (tra
Sud, Kim Dac Jung, transmite agenţia TASS. Partidul movării sănătăţii indivi rea sănătăţii individuale V î N Z Ă R I ga noastră naşă
NICOARA
Păcii şi Democraţiei, ce deţine după alegerile prezL duale .şi colective, creşte şi colective, prevenirea ac ZOIA FLORENTINA.
VÎNO urgent caroserie
•
Nu te vom uita nici
denţiale de la 26 aprilie 71 de locuri dinlr-un total de rii duratei medii de viaţă. cidentelor şi îmbolnăviri Dacia 1000 post 400, bord şi odată. Finii Crişan Ni-
lor, combaterea factorilor
299 în Adunarea Naţională, a devenit principalul .partid Numai în trimestrul I a.c. de risc în bolile cardio tapiţerii CN 1 culoare alb eolae, Elena şi camelia,
al opoziţiei. au fost' organizate, săptă- metalizat, turelă aerisire. De (1861)
va, telefon 17502.
(1861)
mînal, de către comitete vasculare, respiratorii şi • VIND Dacia 1300. Hune
Bl COPENHAGA. — Dezarmarea şi eliminarea arme le judeţean, municipale şi digestive, precum şi pen doara, telefon 38227. (1802)
• VIND mînză dc doi ani
lor nucleare au stat în centrul/manifestărilor- care s-au' orăşeneşti de Cruce Roşie tru îmbunătăţirea activi jumătate. Muntean lloman, D E C E S E
manifestări educativ-sani- tăţii formaţiunilor sanita
desfăşurat în Danemarca, în acest sfioşii de săptămînă, tare sub formă de mese re alo Crucii Roşii. sat Bretea Mureşană, nr. 175.
cu prilejul celei" de-a 43-a aniversări a eliberării ţării (1866)
rotunde, simpozioane, dez • VIND video Recorder
de sub ocupaţia fasciştilor germani, informează agenţia bateri, pe teme privind! ELENA RAD, Sharp 7 700 X şi casete. De • NE oxprimăm profun
ADN. La o manifestaţie desfăşurată în faţa primăriei prevenirea unor boli pro preşedintele va, telefon 14)51. (1867) dul regret la trecerea
fulgerătoare în nefiinţă
• VIND casă, şură cu două
din! Copenhaga, participanţii s-au pronunţat împotriva fesionale în minerit, side Comitetului judeţean grajduri, anexe în Birtin, lin a celui care a fost .
strategiei N.A.T.O. de ,,descurajare nucleară". rurgie, construcţii, în do Hunedoara al Crucii Roşii gă Vata do Jos. Informaţii dr. MARGINEANU
Arad, Indrieş Romulus, stra FELICIA,
da Cri.şan, nr. 5, apartamen medic de înaltă ţinuta
tul 4, telefon 966/22062. (1870) morală, un deosebit co
• VIND urgent garsonieră leg, caro şi-a dăruit în
Prevederea mulţi copii, factori educa Hunedoara, preţ convenabil. omului suferind. îngrijirii
viaţă
treaga
situaţiilor periculoase buletin, rutier si ţionali şi chiar şoferi Informaţii Deva, telefon 17634. îndoliate. familiei
(1871)
Condoleanţe
profesionişti.
Recent, am reţinut spre D I V E R S E Colectivul Secţiei me
Statisticile rutiere stau exemplificare pe Rodica dicală a Spitalului mu
pieton, a doua categorie
mărturie nu numai acci fon care-1 „ajuta" la păs a. ieşit învinsa întotdea Âh'ghei, Valerica Stoica şi • MULŢUMIM dr. Drngolă, nicipal Hunedoara. (1770)
dentelor cu urmări grave trarea echilibrului. Nu una. Aurel Nicoară, din Hune Pepenaru şi Albu, cadrelor
medicale do la secţia chirur
ce au loc pe arterele ru prea-i ajungea partea ca Marca majoritate a pie doara, Neculai Apostol şi gie şi reanimare ale Spitalu
tiere, dar- şi altor multor rosabilă a ur,e’ străzi. A tonilor respectă prevederile Dumitru Avădanei, din lui Deva, pentru înalta com
evenimente soldate, din fost „reperat" din timp de legale de deplasare pe ar Călan, Daniel Olăresc (e- petenţă profesională şi aju • SOŢIA, fiicele, gi
torul acordat la salvarea vie
fericire; cu consecinţe mai pilotul unui autoturism terele rutiere şi de tra lev, Liceul industrial nr. ţii băiatului Călin. Familia nerii, cumnatul şi nepo
uşoare. De îndată ce iese care a evitat situaţia peri- versare a acestora. A nu 3 Deva), Constantin Bus- Mădăluţă. ţii anunţă, cu durere,
în stradă, nu credem că culoasă in care distratul acorda întâietate unui par tan, Ioan Paşeău şi Nicolae (1872) încetarea din viaţă după
o lungă suferinţă a dra
există participant la tra pieton se hazardase. ticipant la trafic cînd are Andraş, din Brad. P I E R D E R E gului lor
fic să nu ştie cit de multe în marea lor majoritate acest drept, constituie nu Vă solicităm stimaţi pie STRAUŢ CORNEL.
Inmormîntarea, luni, 9
şi diferite sînt situaţiile împrejurările negative din numai încălcarea unui ar toni să. nu porniţi în tra • PIERDUT carnet de mai 1988, ora 14, de Ia
trafic nu se transformă
C.K.C, cu llmRă de sumă, nr.
de pericol. automat în accidente, dar ticol din regulament, dar versare înainte de a vS 631601-631650 al C.A'.P. Sime- capela din cimitirul de
Acest lucru trebuia ştiut realităţile rutiere arată şi un act cras de impoli convinge că sînteţi în de ria, eliberat de Banca Agri pe strada Eminescu, De
va.
- (1709)
şi de către şoferul Vasile că, nu de puţine ori, cei teţe. Sînt tot mai rare plină siguranţă. Fiţi pru colă Deva. Si declar nul. (1S69)
Bălan (I.A.C.R.S. Hune care au ignorat, eventuali cazurile cînd această re denţi faţă'de conducăto
doara), care, în calitate tatea producerii acciden gulă este nerespectală de rii auto. E posibil ca COMEMORĂRI
de pieton (in vădită stare tului, prin subaprecierea conducătorii auto. vreunul să nu vă obser O INGINER Părleţeanu
•
LACRIMI fierbinţi dure
euforică), a pornit în fugă unor „amănunte" în com Cei care se expun pe ve la timp, să aprecieze re sufletească şl dor nesfîrşit, Elena mulţumeşte tutu
ror celor care au parti
să ajungă un autobuz care portarea lor pe drum, au ricolelor sînt pietonii care, greşit distanţa pînă la la trei ani de cînd s-a stins cipat cu prezenţă, Hori
tocmai plecase din sta devenit autori sau victime atunci cînd se deplasează dumneavoastră, ori să i se glasul şi inima minunatei şi telegrame la ultimul
ţie. Imprudentul şofer-pie- ale unor evenimente cu pe arterele rutiere, ignoră mame si bunici drum al bunicii sale
.ŞTEFAN ANA,
ELENA
GONŢA-DRON
ion şi-a riscat viaţa, că- urmări dureroase. cele mai elementare reguli defecteze, tocmai atunci, lăsînd în urma sa lacrimi şi de 92 ani. Intelectua
zînd în faţa unui auto în circulaţia rutieră nu ce se impun a fi respec frîna. Dacă vedeţi că durere. Te vom păstra me lă, cultă, harnică şi mo
turism ce rula regulamen există cauze „mari" şi cau tate de la cea mai fra maşina ' se apropie în vi reu în inimile noastre. Do destă, a luminat viaţa
celor din jur. Nu te vom
rica şi familia. (1851)
tar pe carosabil. Parte ze „mici" la geneza unor gedă vîrstă pînă la adinei teză şi nu are tendinţa • CU adincă durere anun uita niciodată. (1868)
nerul de trafic — şoferul evenimente rutiere sau bătrîneţe. dc a încetini, opriţi-vă ţăm împlinirea a şase luni
autoturismului —, a rea norme ale comportării Deşi arterele rutiere din la marginea drumului sau de cînd a plecat dintre noi
dragul nostru tată, socru, bu
lizat pericolul şi condu- preventive. Proverbul „Bu municipii şi oraşe sînt a trotuarului. E mult mai nic şi Străbunic, cel care a £ FAMILIILE Drăgan
cînd prudent şi-a creat turuga mică răstoarnă ca mărginite de trotuare sau sigur aşa. fost Iosif din Bretea, Drăgan
NICOLAE LUPŞA,
timpul şi spaţiul necesar rul mare" a fost şi rămî- poteci laterale, există Mare grijă ^vă recoman din Dobra. Familia îndoliată. Ion şi Drăgan Doru din
pentru evitarea situaţiei nc... în. actualitate. pietoni care folosesc par dăm cînd traversaţi strada (1813) Timişoara, anunţă cu du
rere moartea mamei şi
periculoase. tea carosabilă atît ziua, în condiţii de vizibilitate 0 ÎNDURERATE gînduri, buneii lor
Dumilru-Nicolae Bog Pietonii care dar mai ales noaptea cînd scăzută, seară ori pe timp lacrimi şi dor nesfîrşit înso DRAGAN I.UDOVICA
ţesc trecerea unui an de cînd
(LICA).
dan (muncitor la I.M. O- pericolul producerii ac do ceaţă. moartea nemiloasă ne-a des Inmormîntarea va avea
răştie), fiind în avansată nu se ,,adăpostesc"... cidentelor creşte. Rămî- părţit de cea mai bună prie loc în ziua de 9 mai
tenă
stare de ebrietate, se nem surprinşi cînd agenţii MILIŢIA JUDEŢULUI ZOE NICOARA 1988, orele 14, în- cimi
tirul din Bretea Mure
plimba prin oraş, dar nu ...nu-şi „închipuie" că de circulaţie constată că HUNEDOARA, Nu te voi uita niciodată. şană. (1771)
oricum. Avea un caseto- din întrecerea vehicul — printre indisciplinaţi sînt Serviciul circulaţie Maria. (1675)
| 44065 |
COLEGIUL DE REDACŢIE: Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane i 11275, 12157, 11585. Telex i 722C8. TIPARUL Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 275.