Page 29 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 29
Hotlririle Cdnferînţerflationale^partidu ni de muncă *
şi de luptă âi comuniştilor, ai tuturor oamenilor muncii
Economia Haţegului în plin proces
de dezvoltare şi afirmare
— Tovarăşe Gheorghe re a legumelor şi fructe de muncă din acest an
Popescu, sînteţi vicepre lor sporul este de 153 to hotărîtor pentru îndepli
şedinte al biroului execu ne conserve de legume şi nirea exemplară a sarci
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAfII HUNEDOARA AL P C. E_l tiv al Consiliului popular 155 tone conserve din nilor întregului cincinal.
Firesc,
dobîn-
realizările
•fructe ; întreprinderea e-
al oraşului Haţeg şi secre
Şl AL C O N S I L I U L U I fot3 U L A R J U D E Ţ E A N tar adjunct cu probleme lectrocentrale a pulsat în dite se cer amplificate, ri
dicate la noi cote canti
sistemul energetic naţio
economice al Comitetului
orăşenesc de partid. Vă nal 39 019 MW energie e- tative şi calitative.
rugăm să no spuneţi care lectrică. Rezultate bune, — Rezultatele obţinute
Anul XL, nr. 9 479 MARŢI, 10 MAI 1980 4 pagini - 50 bani este bilanţul realizărilor însemnate depăşiri de în dezvoltarea economiei
în unităţile economice ale plan au obţinut şi coope oraşului nostru sînt în
oraşului, după patru luni rativa meşteşugărească măsură să dinamizeze şi
din acest an, deci după o „Bucura", sectorul forestier, mai puternic energiile crea-
ÎN SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NÎCOLAE CEAUŞESCU primă etapă de eforturi ocolul silvic, autobaza de loare ale comuniştilor, ale
şi muncă responsabilă ? transport auto, E.G.C.B., tuturor oamenilor muncii
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV — Bilanţul este pozitiv G.P.A.D.M., brigada de haţegani. Angajamentele
şi ne dă garanţia că in constructori, reţeaua de mobilizatoare asumate de
AL C. C. AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C. dustria Haţegului va răs desfacere a legumelor şi către toate colectivele
punde cu cinste cerinţelor fructelor, cea prestatoare muncitoreşti, de organi
zaţiile de partid, sindicat
de servicii. Aceasta nc-a
formulate
de
seoretarul
Activitatea ideologică, politico-educativă - general al partidului, to permis ca în patru luni, şi tineret propulsează zil
planul în profil teritorial
nic spre noi împliniri în
varăşul Nicolae Geau.şescu,
în Expunerea rostită ia şe să fie îndeplinit în pro toate domeniile de activi
forţă motrice a înaintării poporului nostru Executiv clin 29 aprilie porţie do 107 la sută, să tate, Mărturie sînt reali
dinţa Comitetului Politic
zările obţinute încă din
la
livrăm
suplimentar
a.c. şi va face din anul export produse în valoare primele zile alo lunii mai
pe calea socialismului şi comunismului 1988, un an hotărîtor pen de peste 1,3 milioane lei, la întreprinderile de bere
la
,
eleetrocentrale,
si
tru încheierea cu cele mai
iar sporul ia producţia
bune rezultate a actualului marfă să depăşească 8,1 I.P.I.E.F., „Bucura", în
cincinal. milioane lei. celelalte unităţi. Pretutin
Document de excep tico-ideologic, al conştiin noastră demonstrează cu — Concretizaţi în produ — Intr-adevăr, un bilanţ deni se acţionează cu răs
ţională însemnătate teo ţei revoluţionare nu este putere superioritatea orîn- se fizice acest bilanţ. bogat care dovedeşte răs pundere, în.tr-un climat do
retică .şi practică, mobi pe măsura stadiului atins duirii socialiste care a li — Ba înţreprinderea de punderea şi dăruirea cu ordine şi disciplină pen
lizator program de ac de dezvoltarea forţelor chidat pentru totdeauna bere s-au obţinut supli care acţionează comuniş tru îndeplinirea şi depă
ţiune pentru organele şi de producţie, de dezvolta clasele exploatatoare, a- mentar 19144 hectolitri tii, colectivele muncito şirea sarcinilor zilnice ele
organizaţiile de partid, rea generală a patriei. suprirea omului de către de bere şi 169 tone de reşti din unităţile econo producţie la toţi indica
pentru toţi oamenii mun Pornind de aici e necesar om, evidenţiază justeţea malţ; la întreprinderea de mice ale Haţegului. Dar torii.
cii ' din patria noastră, oa în perioada următoa politicii generale a parti G. IGNAT
Expunerea prezentată de re să se acţioneze energic dului nostru comunist. producţie şi industrializa avem în faţă'încă opt luni
secretarul general al par şi eficient astfel îneît ac Organele şi organizaţiile
tidului, tovarăşul Nicolae tivitatea politico-ideolo- de partid, consiliile de
Geau.şescu, la şedinţa Co gică de formare a con educaţie politică şi cultură
mitetului Politic Executiv ştiinţei revoluţionare, a socialistă, comitetele de
al C.C. al P.G.R. abordează omului nou, să devină o cultură şi educaţie socia
cu maximă responsabili adevărată forţă motrice a listă, instituţiile de cultură
tate rolul activităţii ideo înaintării întregului nos şi de învăţămînt, toţi fac
logice şi politico-educa- tru popor pe calea socia torii educaţionali clin ju
tive, de formare a omu lismului şi comunismului. deţul nostru, prin ceea
lui nou, profund devotat în întreaga activitate po ce întreprind, trebuie să
idealului socialist. \> litico-educativă trebuie să dezvolte cu putere spiri
„Avem, fără îndoială, se pornească de la Pro tul revoluţionar în muncă,
rezultate bune şi în acest gramul ideologic al parti în gîndirea oamenilor, să
domeniu, evidenţia secre dului, care arc la bază
tarul general al partidu concepţia revoluţionară acţioneze cu hoţărîre îm
lui. De altfel, ceea ce despre lume şi viaţă, ma potriva a tot cc este vechi
am realizat în toate do terialismul dialectic şi is şi perimat, a ceea ce nu
meniile de activitate este toric, principiile socialis măi corespunde actualei
şi un rezultat nemijlocit mului ştiinţific. Indicînd etape de dezvoltare a ţării.
al activităţii ideologice şi direcţiile de acţiune pen E necesar să fie promovat
polii ico-educative. Dar, aşa tru acest important dome cu îndrăzneală noul, atît
cum am apreciat Ia Con niu formativ, secretarul în ce priveşte forţele de
ferinţa Naţională şi la general al partidului, tova producţie, cît şi în ştiin
recenta plenară a Comite răşul Nicolae Geau.şescu, ţă, în învăţămînt, în cultu
tului Central al partidului, arăta că trebuie avut în ră, în întreaga dezvolta
se manifestă o anumită vedere, deopotrivă, faptul re cconomico-socâală. T.INf.C. Deva, sec (Ia n.c. A. l.ucrătoarcu Maria Oprea da comenzile necesare aşeză
rămînere în urmă". Se că socialismul, ceea cc rii blocurilor de beton celular autoelavizat în vederea efe ctuării tratamentului termic.
apreciază că nivelul poli- s-a înfcîptuit în patria (Continuare în pag. a 2-a)
_ÎN ZIARUL DE AZI :
■ Cu dragoste şi pasiune, oţel pentru tăria şi înăl
ţarea patriei socialiste
■ SPORT: • F.C. Gorvinul Hunedoara — Victoria
Bucureşti 2—2 (1—1) • Succes remarcabil al
La întreţinerea culturilor şi recoltarea îurajelor — sportivilor hunedoreni la finalele pe ţară ale „Cro
sului tineretului“ • Dacia Mecanica Orăstie —
bună organizare, puternică mobilizare de îorţe F.C. Bihor Oradea 2—2 (0—1).
Ba C.A.P. Şoimuş, du Alexandru Bardi, Gheor depozitare. Pînă în pre lu. Conducerea cooperati LUNA EDUCAŢIEI POLITICE,
minică, un mare număr de ghe Văidean, Irimie Dan, zent a fost ştrînsă produc vei a reuşit o foarte bună
cooperatori executau pri Ionel Dubar şi mulţi alţii. ţia de pe mai bine de mobilizare a oamenilor din REVOLUTIONAR-PATRIOTICE Şl CULTURII
ma praşilă la sfeclă, iar O activitate intensă am 30 de ha. satele Banpotoc şi Chi- SOCIALISTE PENTRU TINERET
alţii întreţinerea culturii întîlnit, duminică, şi la — In curînd vom în mindia la întreţinerea cul
de varză de vară. Conco Asociaţia economică iutei’- cheia recoltarea secarei — turilor de sfeclă şi legu
O
pe
tema
Dezbateri
mitent, se recolta manual me, zilnic luînd parte la „Căi şi metode folosite de
secara masă-verde, se sapă sute ele cooperatori.
complotau golurile — da Duminică au fost în organizaţiile U.T.C. în e-
ducarea patriotică a tine
torate excesului de umidi funcţiune noile sisteme de
tate — din cultura dc irigaţii la cooperativele a- rei generaţii“ au avut loc
varză. . Printre cei mai cooperatistă de ila Chimiii- nc-a spus Gelu Boli După gricole de producţie clin la întreprinderile miniere
vrednici cooperatori am dia. Mecanizatorul Gelu noi intră în brazdă plugu Banpotoc, Hărău şi Şoi Paroşeni şl Barza, precum
notat pe: Zavei Bode, Bob recolta secară masă- rile şi discurile pentru muş. Ba Banpotoc, Serghei şi la I.M.M.R. Simeria.
Iorgu Pălăoiu, Teofil Mun verde, iar tovarăşii lui, Ti pregătirea terenului în ve Iuli şi Ioan Antonie au © „Independenţa — as
tean, Augustin Maier, Si- bor Panscşi Octavian Sav, derea însămînţărilor cul instalat aripile de ploaie piraţie de veacuri a po
mion Crîşmar, Petru Rada, o transportau ia locul de turii succesive. .şi aspersoarele, irigîndu-se Iu cadrul „Lunii educa porului român" a fost ge
Ba C.A.P. Hărău s-a în o bună parte din suprafa ţiei politice, revoluţionar- nericul întîlnirilor tineri
cheiat plantarea' verzei, ca ţa ocupată cu cartofi. U- patriotice şi culturii socia lor de la Biceul industrial
şi prima praşilă manuală nitatea arc posibilităţi de liste pentru tineret“, în nr. 1 Hunedoara şi Liceul
la ceapă, co ocupă o su irigare a 208 ha. Sistemul judeţ s-au desfăşurat, în „Deccbal" din Deva, cu
prafaţă de 20 de ha. A a fost realizat de I.E.E.B.I.F. ultimele zile, o seamă dc veterani de răzbui.
început şi sc desfăşoară Deva, de brigada condusă acţiuni cuprinse în săptă- ® în cadrul „Duminicii
clin plin prima praşiiă la de ing. Alexandru Zsoc. mîna activităţilor revolu educaţiei patriotice şi u-
culturile de sfeclă de za Ba C.A.P. Hărău. noul sis ţionar patriotice. manist revoluţionare", du
hăr şi furajeră — lucrare tem dc irigaţii a fost pus Iată cîteva dintre cele
la care iau parte un ma în funcţiune — cum ne mai importante : minică 8 Mai a.c. au fost
prezentate la Deva, Hu
re număr de cooperatori, spunea Petru Dalie, preşe @ Sub genericul „Epoca nedoara, Petroşani, Brad,
în unitatea vecină — dintele unităţii — sîmbă- Nicolae Ceauşescu — epo
C.A.P. Banpotoc — s-a în. tă, iar duminică a func ca tinereţii noastre re Orăştie, Călan şi Haţeg
cheiat stropirea in vede ţionat neîntrerupt, asigu- voluţionare", la Combina expuneri cu tema „Crearea
rea combaterii dăunători rîndu-se apa necesară cul tul siderurgic Hunedoara, Partidului Comunist Ro
lor sfeclei de zahăr şi a turii de cartofi şi plante- la întreprinderile elcctro- mân — moment dc maxi
Început prima praşilă me centrale Deva şi de utilaj mă importanţă în istoria
Ï.A.S. Hates, prima pra- canică, lucrările fiind e- TRAIAN BONDOR minier Petroşani au avut mişcării muncitoreşti-re-
Şilă la sfeclii. fectuate de mecanizatorii loc simpozioane organizate voluţionare din patria
Gostel Dinică şi Gabor Ge (Continuare în pag, a 4-a) dc comitetele U.T.G. noastrţi".
