Page 3 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 3
NR. 9 472 © DUMINICĂ, 1 MA! 1988 Fag. 3
Marea demonstraţie antifascistă fflot ceea ce s-a fău- sarcini ce revin judeţului
iMbuiiei tinerei generaţii
I rit şi se făureşte in
ia materializarea marilor
România
socialistă
LEVIZIUNE sub conducerea înţeleaptă, în minerit, energetică, si
şi antirăzboinică de la 1 Mai 1939 încorporează organic şi derurgie, investiţii etc. Au
clarvăzătoare a partidului,
fost şi sînt organizate în
INICĂ, 1 MAI definitoriu munca şi dă acest sens ample acţiuni
ruirea revoluţionară, pa
In istoria interbelică a tice, Partidul Socialist, sioniste şi revizioniste a!e rea şi organizarea aces in sprijinul producţiei, în
,30 »¿'tía Muncii clasei muncitoare din Frontul Plugarilor şi Ma- statelor fasciste. Pornind tor mari demonstraţii,.ală triotică a tinerei genera cadrul săptămânilor şi de
0 Muncitoreşti România, sărbătorirea Zi dosz, din decembrie 1935, de la tradiţia şi semnifica turi de tovarăşul Nicolae ţii, care a răspuns întot cadelor record, precum şi
unite într-un lei de 1 Mai a reprezentat de Infrîngereâ .cercurilor ţia lui 1 Mai ca o zi de Ceauşescu, de alţi mili deauna cu înflăcărare che al schimburilor de onoare,
fersuri şi cîntece un factor important, inte reacţionare în alegerile luptă, partidul comunist a tanţi de frunte ai parti mărilor şi îndemnurilor fiind dobîndite importante
ce, revoluţionare grat în dezvoltarea mişcă parlamentari? parţiale din luat măsuri organizator ce dului, o importantă con adresate de partid, s-a a- sporuri productive. Semni
5 Cutezători pe rii muncitoreşti, care a 1936 din judeţele Mehe pentru a asigura desfă tribuţie a adus-o tovarăşa flat mereu acolo unde ficativ este faptul că nu
de glorii. Pro- contribuit necontenit la în dinţi si Hunedoara şi în şurarea manifestaţiei la Elena Ceauşescu, care s-a interesele supreme ale mai pe trimestrul I al a-
nuzical-literar-co- tărirea unităţii sale, la o- alegerile din 1937 pentru nivelul marilor pericole remarcat prin deosebita poporului impuneau pre cestui an valoarea lucră
: pionieresc • ricn tarea ei politică în ca consiliile judeţene la-Plo care planau asupra ţării activitate politică organi zenţa şi implicarea ei ac rilor fina’.late în spriji
elefilmoteca de drul general al ţării, în ieşti. Iaşi, Oradea şi în şi a omenirii. zatorică şi culturală des tivă, pe frontul muncii nul producţiei s-a ridicat
zn: Misterul lui bătăliile de clasă pentru o alte localităţi. Slrăbătînd In acest scop, conduce făşurată în rîndui munci pentru ţară sau în avan la peste 1200 000 lei. De
;
't. Episodul 2 • un proces continuu de ma rea partidului a constituit torimii din Capitală. posturile cunoaşterii. Edi asemenea, tineretul hune-
Tinerii în primele viaţă mai bună, Muncito turizare, Partidul Comu o largă comisie cuprinzînd Comisia a fost pusă în ficatoare în acest sens dorean r.too? tează în rin-
rii, puternic influenţaţi de
ale muncii pen partidul comunist, parti nist Român şi-a ex membri care activau la legătură cu delegaţiile din sînt aprecierile secretaru- slca zilei de 2 Mai colec
ii • 12,45 Mugu- dul social-democrat şi alte tins, în anii dictatu toate nivelele în cadrul provincie pentru încadra
cînţec românesc. partide muncitoreşti, de rii regale, influenţa în breslelor, avînd sarcina să rea lor în marea demon 2 Mai-ziua tinereţii, de
populară • monstrau umăr lingă umăr viaţa politică a ţării, asigure desfăşurarea în straţie. Demonstraţia a
Mbum de mai • el reprezentând forţa bune condiţiuni a demon căpătat astfel caracterul
Telesport • 17,30 pentru aceleaşi revendicări, principală a luptei îm straţiei. Din această comi unei manifestări la scară
idealuri de clasă, pentru
e la operetă • potriva pericolului hit.lt?- sie au făcut parte acti naţională. Aceasta s-a bilanţ şi angajare revoluţionară
Patriotismul - apărarea cuceririlor isto rist. Fiind un organism vişti de frunte ai parti evidenţiat .şi prin faptul
notă a activitâ- rice ale poporului român viu, puternic ancorat în dului, ai mişcării revolu că manifestaţia a avut ca
cultural-educative — unitatea şi independen realităţile ţării, partidul ţionare şi democratice din punct final Parcul Libertă iui general al partidului, tarea a peste 2 3(0 tona
stivalul naţional ţa naţională. comunist şi-a lărgit con România. Are o deosebită ţii, unde delegaţiile tutu t o v a r ă ş u l Nicolae fier. 5 tone tex’ile, 10 to- ■
ea României" • în deceniul al patrulea, tactele cu grupările şi semnificaţie prezenţa in ror forţelor participante au Ceauşescu, părintele iubit ne hîrtie, 200 000 sticle
Oin inimi de co- o dată cu instalarea liille- cu organizaţiile democra primele rînduri ale con depus coroane de flori pe al tinerei' generaţii, cînd etc. Tînăra generaţie a
>goste şi recunoş- rismului la putere.în Ger tice, a stabilit legături ducătorilor marii demon mormîntul Eroului Necu spunea că „în toate ma judeţului este profund şi
Program literar- mania, grave primejdii a i cu lideri ai principale straţii a tovarăşului noscut — simbol al pre rile realizări din anii responsabil Implicată în \
l-coregrafic de- început să apese şi asu lor partide burgbezo-de- Nicolae Ceauşescu, patriot ţuirii pe care poporul ro construcţiei socialiste, ti activitatea de creaţie ştiin- ■
zilei de 1 pra unităţii statale a Româ mocratice. cu diferite cer şi revoluţionar înflăcărat; mân o acorda eroilor care neretul, împreună cu în ţifică şi tehnică, de reali
18,45 Desene a- niei, problemele apărării curi şi fracţiuni ale for profund devotat clasei s-au jertfit pentru desă tregul popor, a adus o zare a programelor privind,
• 19,00 Tele- in faţa unor asemenea pe ţelor politice burghezo- muncitoare, poporului din vârşirea unităţii stalului contribuţie de mare în dezvoltarea mai accen
o 19,15 Muncind ricole au devenit perma democratice nefasciste şi lîndurile căruia s-a ridi naţional român. semnătate in toate dome tuată a bazei de materii 1
dul la binele ţă- nenţe in preocupările po cu un considerabil număr cat, participant activ la Marea demonstraţie anti niile dezvoltării noastre prime .şi energetice, ridi-
19.30 Intii de Mai litico zilnice ale diverse de personalităţi politice luptele conduse de partid, fascistă şi antirăzboinică economice şi sociale" carca nivelului tehnic şî j
r. Spectacol fes- lor pari*de şi grupări de animate de sentimente pa care se remarcase încă ue la 1 Mai 1939 a consti La această sărbătoare i calitativ al produselor, re
dicat zilei de 1 mocratico şi, in primul triotice. din timpul marilor bătă tuit o victorie a partidu tinereţii organizaţia jude ducerea costurilor de pro- !
> 20,30 Film ar- tind, ale Partidului Co In lumina acestor eoor-' lii de clasă din anii crizei lui comunist, a politicii ţeană ÎJ.T.C., cei peste ducţie, creşterea produc- j
' > liberă", munist Român. donate ale activităţii co economice prin înaltul spi «le de Front unic cu ce 100 000 de membri ai săi livităţii muncii şi efi-,
jié Casei de Holârîrea fermă de a muniştilor şi celorlalte rit organizatoric şi ten i- lelalte partide muncito se prezintă cu bogate ico cienţei economice.
:inci • 21,50 Te apăra prin orice sacrificiu forţe revoluţionare, a. stă citatca cu care a dezvăluit reşti şi democratice. Ea a tizări, eu lapte ale tnunrii Documentele Congresu
ii • 22,00 Inchi- şi prin orice mijloace in rii de spirit patriotice şi pericolul fascist. Aceasi/i contribuit la creşterea izvorit» din responsabili lui al Xlll-lcn şi Confe
programului. dependenţa naţională şi antifasciste a maselor Tn?'gi prestigiului, a autorităţii tatea do a fi participa,iţi rinţei Naţionale ale parti- ]
integritatea teritorială, li populare se evidenţiază prezenţă dă expresie fap de caro Partidul Comunist activi ta marile înfăptuiri dulu> stabilesc obiective
UNI, 2 MAI nia politică realistă a par şi legătura organică în t e tului că în fiecare împre llomân se bucura în faţa ale celei mai fertile pe şi sarcini importante pen- j
tidului comunist do mobi amploarea şi c&ratftorul jurare tovarăşul ’ Nicolae întregii naţiuni, înfâţişînd, rioade de dezvoltare a tru economia judeţului
11.30 Tinereţea lizare în jurul acestui o- demonstraţiilor de la 1 Mai Ceauşescu a fost un mi în acelaşi timp, conştiin istoriei naţionale * 1 şi pe nostru. Aceasta presupune
□, tinereţea ani- biectiv fundamental a tu 1939 şi întreaga muncă nunat exemplu de curaj ţei progresiste internaţio care cu justificată mîndrie şi în continuare -o amplă
; .Toare <* 11,35 turor forţelor naţionale desfăşurată de comunişti, şi fermitate revoluţionară, nale imaginea unui popor o numim ..Epoca Nicolae angajare revoluţionară a i
îst al conştiinţei progresiste, antifasciste a:t de socialişti şi social-de- de dăruire totală pontVu profund ataşat idealuri Ceauşescu". întregului tineret pentru a
e. Program de fost probate de acordul de moci'aţi pentru mobiliza cauza, libertăţii-şi fericir ii lor do libertate şi de in Acţionînd nemijlocit sub răspunde prin fapte dem- ,
şi cîntece pa- Front popular democratic rea' tuturor forţelor de poporului, pentru apărarea dependenţă naţională. \ conducerea organizaţiei ju no încrederii ce i se acor- i
!, revoluţionare • între Blocul pentru .apă mocratice la lupta împo independenţei şi suverani deţene de partid, Comite dă, condiţiilor de muncă,
Zimbrii Carpaţi- rarea libertăţilor democra- triva tendinţelor expan tăţii naţionale. La pregăti Dr. M1RCEA VALEA tul judeţean al U.T.C a învăţătură şi de viaţă ;
12,20 Să fii tinăr situat în centrul preocupă asigurate pentru înfăptui- j
lorţă. Program Petroşani. Nu sini mul|i ani cînd pe aceste locuri era rilor sale educarea prin rea nobilelor visuri şi
Jt de tineri inter o piaţetă înconjurată de clădiri întunecoase. Acum, noile muncă şi pentru muncă a aspiraţii.
ii formaţii de mă ansambluri de locuinţe, întreaga dezvoltare a municipiu tineretului, ca o condiţie
soară o 12,35 Te- lui stau mărturie a neasemui telor împliniri ale acestei esenţială a sporirii con- DAN BETEA
Foto: N. GHEORGHIU
epoci.
oteca de gbioz- f\ Y O o ©
Misierul lui Hero-
pisodul 3 o 13,00
a 13,05 Albumul
ţii o 15,00 Inchi- (Urmare din pag. 1) luţionar cu care s-a ac
programului ® ţionat pentru realizarea şi
Telejurnal o 19,20 tidului Comunist Român. depăşirea sarcinilor do
ţets stră, tine- plan, a angajamentelor a-
anilu. de soare Sub conducerea celui mai sumate in întrecerea socia
35 Imn din tinere iubit fiu al naţiunii noas listă pe primele patru
Selecţiuni clin tre, t o v a r ă ş u l Nicolae luni aie anului. Oamenii
icolul de gală al Ceauşescu, partidul, ţara, muncii hunedoreni - sidu-
irsului „Cintecul poporul muncitor au urcat ru rej işt ii, minerii, energeti-
pentru tineret" in această epocă adevă cienii, constructorii, chi-
ţia 1988 © 20,20 rate trepte de aur, au miştii, cei din transpor
rrul — spaţiu al făcut paşi însemnaţi către turi, din industria uşoară,
i pentru ţară, viitorul socialist şi comu din alte domenii de acti
mă a patriotismo- nist. Ziua do 1 Mai a de vitate - raportează cu le
voluţionar a 20,40 venit o sărbătoare marcan gitimă mîndrie patriotică
i tv. : „Autografe tă a efortului rodnic de înscrierea în bilanţul afe
uviu" de Corneliu pus de toţi oamenii mun rent primelor patru luni a
® 21,50 Telejurnal cii, sub conducerea nemij unor însemnate cantităţi
30 închiderea pro- locită a comuniştilor, pen o'e produse fizice peste
> I u i. tru materializarea ţelurilor
nobile rezultate din tripla prevederile de plan. Tot In actualitate - întreţinerea culturilor
lor calitate de proprietari, odată, s-au livrat benefi
[SSÉ¡BK*S3J33SSiE¡S83í3 producători şi beneficiari ciarilor externi produse de
REMEA* a tot ce se făureşte şi în înalt nivel tehnic şi calita OU? două unităţi agri teţe în cerinţele tehno dierul loan Datcâ. Sintein servesc unitatea noastre
KaswraBsawEswsBtsn floreşte pe pămintul Româ tiv, conform sarcinilor asu cole clin comuna Veţel au logice. hotăriţi ca şi în conti — ne spunea interlocutoa*
niei socialiste. Se mani mate prin contracte. raportat recent încheierea La C.A.P. Veţel insămin- nuare să muncim cu a- rea — au făcui lucrări dc
;ru ;i/i: Vivjjiea v.j festă tot mai puternic con insumînţârilor de primă ţările de primăvară s-au eeeaşi înaltă răspundere bună calitate. I-aş evldert'
.'dominant irumou- La sărbătorirea Zilei pentru a obţine producţii ţia pentru modul cum ai
i cei variabil. ]'/o- ştiinţa că nimic nu se Muncii din acest an stă vară pe suprafeţele pla încheiat in cursul zilei de
isiîjil ploi slabe, in poate şi nici nu trebuie ruie puternic in conştiinţa nificate. Este un succes pe vineri, 29 aprilie ac. mari de cartofi, sfeclă, po muncit pe Cheorghe Rusti
Banatului, mai a- să fie dobindit fără su fiecărui, om o! muncii a- care cooperatorii, meca Cartofii, sfecla de zahăr rumb şi legume. De altfel, Vasile Corodnoan, Flori!
cur.su! nopţii. \ ¡i>- doare şi efort, fără izvorul nizatorii şi specialiştii de şi furajeră, ca şi legu de vineri am început pri
i sufla slab la mo prccierile secretarului ge Bu.ştea şi Geiu Iştfan.
ţii n sectorul sudic, nesecat al braţelor şi min neral al partidului, tovară ia C.A.P. Veţel şi C.A P. mele şi porumbul au fost ma rebilonare a cartofi în prezent, conducerii
îtmii .¡ie inlen- ţii. „Nici muncă fără pli şul Nicolae Ceauşescu, Leşnic îl dedică Zilei de semănate intr-un pat ger- lor, in tarlaua „Perişor"
i în Banat, cu vi- ne, nici piine fără mun I Mai. celor două unităţi agr!
>înă la 45—55 km/li. făcute la Plenara Comite eole sînt preocupate di
arat ut ile minime că !" a devenit un princi tului Central al P.C.R. din — Toţi factorii s-au im organizarea lucrărilor d
i cuprinse între 7 piu înţelept şi emblematic plicat cu cea mai mare
: grade, iar cele al existenţei noi, marcată 28—29 martie 1988, privind întreţinere a cuiturilo
ne între 13 şi 'J.1 existenţa tuturor condiţii lăspundere in buna desfă prăsitoare. Suprafeţele a
de unirea tuturor forţelor lor pentru înfăptuirea o- şurare a lucrărilor do pe — lucrare ce o efeciuează
pentru înfăptuirea obiecti ogoare — sublinia Leoni- minaliv pregătit grădină- eupute cu sfeclă, cartof
munte, vreme în velor stabilite. Poetul spu biectivului strategic - de ieşte, s-a asigurat o den Lucian Bobaru. porumb şi legume se rt
îl frumoasă, cu cer trecere, pînă în 1990, la da Mă-rtinaş, secretarul sitate optimă de plante la Şi la C.A.P. Leşnic partizează pe formaţii d
iii. Vint moderat ne : „Oricare limbă s-ar comitetului comunal de hectar. Acest fapt se da-
tecl.orul sudic. I/o- minări s-adune! la pieptul un nou stadiu de dezvol s-au încheiat însdminţările lucru şi cooperatori. Mii
îaţâ. său atita-nţelepclune,7 pro tare, la realizarea unei partid, primarul localitâ toreşte muncii harnice şi de primăvară. Terenul in cea Bele.), vieepreşedirrf
noi calităţi a muncii şi ţi;. Membri' biroului, de plină de răspundere de care s-a pus sămînţa sub al biroului executiv !
ru următoarele trei verbele cu pline şi sudoa putaţii consiliului popular puse de mecanizatorii Lu
Vremea va fi pre re -1 învăţătura clasei vieţii, la ridicarea patriei brazdă a fost bine afinat consiliului popular, r
tam frumoasă. Ce muncitoare I" noastre pe noi culmi de şi-au asumat sarcina mo cian Bobaru, Petru Ma şi mărunţit. s-a asigurat
ti prezenta unele progres şi civilizaţie. Săr bilizării tuturor forţelor tei, Aurel Cătălina, Ghcor- o densitate optimă de spunea că .tu fost lua*
rări spre s fir şi tul Şi este cu totul adevă ghe Pruşu şi Vioi ’'! Duşa, cele mai eficiente măsu
r alului, cînd pe a- rat că astăzi, la marea bătorim 1 Mai 1988 cu umane şi mecanice la pre plante la hectar. Vineri pentru ca toţi locuitor
. va ploua. Vîntul sărbătoare a muncii paş gîndul şi voinţa de □ rea gătirea terenului si se de coopentorii Oii vis — cum ne spunea Virgi- satelor, fără excepţie. îi
>ufla predominant mănat, in aşa fel incit Popa, Rujiea Gaşpai Mă nia Belea, preşedinta uni
rat din sectorul nice şî libere a oamenilor liza integral sarcinile a- ria Oncos, Leonora Ursa. tăţii — au început şi aici diferent d. loca unde li
1
Temperaturile mi* din patria noastră, cununa cestui an - decisiv pen aceste activităţi de ma aează, să ia p i r t e la ît
vor fi între 8 şi rezultatelor obţinute este tru îndeplinirea obiecti joră însemnătate pentru Periuţa Bariu, Loonlin lucrările de întreţinere a
ade, iar cele maxi- obţinerea unor recolte bo Bucur, Mariâ Pooa y culturilor. robi Ion indu-se t reţinerea corospunzătoa
ntre 20 şi 26 grade. pe măsura înaltei abne velor din întregul cincinal gate în acest an să se în foarte mujţi alţii. primele hectare ocupate a culturilor prăsitoare.
: ceaţă slabă pe gaţii şi a patosului revo actual.
cheie cit mai repede şi — S-a făcut treabă bună eu cartofi.
să se încadreze cu siric- pînă acum - arăta briga — Mecanizatorii ce de TRAIAN BONDOR