Page 30 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. '

Activitatea ideologică,
Cu dragoste şi pasiune, oţel pentru politico-educativă

SSI SIFONE
tăria şi înălţarea patriei socialiste (Urmare din pag, 1) dicare a nivelului de trai KA7 In piaţa
nou Călan a
in func|iuuc
şi spiritual al poporului.
Educaţia sănătoasă a ti­ în acest sens se impune <le la caro s 1
viziona toţi
Oţel ! Simpla rostire a acestui cuvint te poartă, cu zitate şi răspundere — ca­ prim-topitor de mai mulţi neretului, a tuturor oa­ a fi aduse deopotrivă îm­ raşului. Tot
zonă se află
(jindul la tărie, la putere, la trainic, durabil, la ceva ce lităţi însuşite şi in anii de ani. Deocamdată, Gheor­ menilor muncii presupune, bunătăţiri învăţămîntului realizare o se
nu poate li învins. „Tare ca oţelul !". „ucenicie“ la Hunedoara, ghe Cocoş jr. este numai de asemenea, combaterea politico-ideologic, predării
Oţel I l-a fost dat Hunedoarei şi oamenilor ei să această adevărată şcoală topitor. Vîrsta îi permite cu fermitate a concep­ ştiinţelor sociale, activită­ BB SANIT
aprindă şi să poarte din cele mai vechi timpuri făclia de formare a siderurgişti- însă să urce în ierarhia ţiilor retrograde, a misti­ ţii de propagandă ce se PUŢI, Ea
desfăşurat la
plămădirii fierului şi oţelului românesc. Şi au purtat-o lor patriei. Amintim nu­ meseriei de oţelar... cismului, formarea unei cere strîns legală de pro­ această tenii
cu cinstea şi demnitatea ce stă în firea acestor oameni mele unora dintre... „pro­ Ştafeta muncii în bărbă­ concepţii ştiinţifice despre blemele producţiei, de bine pregătit
de pe străbuna vatră de geneză a neamului româ­ fesorii" in oţel ple­ teasca meserie poartă in­ muncă .şi viaţă, îmbogă­ întreaga desfăşurare a «Un roprezent
iilor generale
nesc, cu neţărmurită dragoste şi iubire pentru patrie. caţi de la O.S.M. II ; crustată dragostea pentru ţirea permanentă a ni­ vieţii în fiecare unitate. au dus o di
Oţel, cit mai mult oţel pentru ţară ! Pentru tăria, pu­ Constantin Dan, Gheorghe plămădirea oţelului, su­ velului de cunoaştere care O contribuţie mai însem­ pentru înlîi
terea şi măreţia ei. Ce fapte mai încărcate de înalt pa­ Niţă, llie Bleotu, Mihai premă dovadă a iubirii de să-l facă pe om cu ade­ nată în activitatea politi­ mai bine pr
rctlc şl pracl
triotism pot exista declt a răspunde cu cinste acestor Brînzei, Pavel Hanga- ţară, pentru puterea » t vărat liber, stăpîn pe co-educativă e necesar vedit rcprczci
chemări adresate de ţară, de partid ! nu, Constantin Birişteică, înălţarea ei continuă. destinele sale, să-i ofere să-şi aducă literatura, generale nr.
lată, s-au împlinit trei decenii de cînd din primul Gheorghe Baba, Iulian Is­ posibilitatea să acţioneze muzica, arta plastică, presa do prof. Vot
urmaţi do et
cuptor al oţelăriei ce avea să devină, in anii construcţiei pas... In fruntea unor for­ Ei duc în timp conştient pentru transfor­ radioul, televiziunea, cine­ Ia şcoala g
socialiste, una dintre cele mai mari din ţară, a ţişnit în- maţii complete de oţelari faima oţelăriei marea lumii. matografia, teatrul, în ge­ 1, coordonat
tîiul şuvoi de metal. A fost şarja cu numărul 1. După au plecat mulţi alţi priv- Trecută din generaţie în In cadrul Expunerii, se­ neral mijloacele de infor­ I’etru Crlşov
trei decenii, in semn de ales omagiu adus ţării şi parti­ topitori, maiştri, tehnicieni generaţie, din tată in fiu, cretarul general al' parti­ mare şi de educaţie.
dului, iubitului nostru conducător, ctitorul de ţară nouă şi ingineri, în seama lor dului, tovarăşul Nicolae . Materializarea ideilor şi
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tot oţelarilor de la cupto­ fiind încredinţată răspun­ meseria de oţelar este şi Ceauşescu, a insistat asu­ tezelor formulate de se­
astăzi în mîinî bune, pu­
rul 1 le-a revenit cinstea să elaboreze şarjele 405 120 — derea pornirii de noi ca­ ternice, O.S.M. II fiind în pra promovării mai liotă- cretarul general al parti­
405 121. Acesta este numărul şarjelor de oţel elaborate pacităţi in mari centre si­ continuare port-drapelul rîte în munca şi viaţa co­ dului, tovarăşul Nicolae • 20,00 T<
in oţelăria ce îşi începea munca acum 30 de oni. Can­ derurgice ale ţării, producţiilor mari de oţel muniştilor, a celorlalţi Ceauşescu, în Expunerea 20,20 Priorité
titatea de oţel asigurată României socialiste, zi şi noapte, de la C.S. Hunedoara. In oameni ai muncii a prin­ prezentată la Şedinţa Co­ nomie • 20,
in aceşti ani, depăşeşte trei tone pe liecare locuitor al Ştafeta muncii ziua împlinirii celor trei cipiilor de etică şi echi­ mitetului Politic Executiv tv. : „Căsni
\ patriei noastre de astăzi. Şi sintem peste 23 de mili- n-are contenire... decenii de la elaborarea tate socialistă, pentru ex­ al C.C. al P.C.R., din 29 ioacă" de I.
aprilie a.c., solicită efor­
egoismului
cluderea
şi
\ oane Am numit numele unor şarjei cu numărul 1, In individualismului, a ori­ turi responsabile din par­ Premieră tv.
\ A fost începutul... primele lor reparaţii ca­ oţelari înscrişi cu litere de „Schimbul de onoare al cărei concepţii naţionalis­ tea organelor şi organiza­ lejurnal » /
pitale, cuptoarele 1, 2 şi cinste în cartea muncii oţelarilor" organizat cu a- te, şoviniste. E necesar ca ţiilor de partid, a tuturor derea progrt
| Prim-topitorul (pensionar) 3 „eresc" şi ele la 400 pline de dăruire pentru o- cest prilej, s-au produs întregul popor să fie e- factorilor educaţionali care
i Mihai Tirpescu, cel care tone pe şarjă. ţelul ţării. Este o mare mal bine de 3 000 tone ducat în spiritul frăţiei, vor conduce la creşterea
^ a contribuit cu formaţia Cea mai mare oţelărie bucurie să le... reîntîlneşti de oţel, de cea mai bună al solidarităţii, al mîndriei eficienţei muncii ideolo­ H l N E M
calitate,
cu
toate
şarjele
i sa la elaborarea primai a ţării, cu opt cuptoare astăzi numele la cuptoa­ încadrate în sortimentul patriotice şi hotăririi de gice, politico-educative de
? şarje la cuptorul 1, îşi a- de cile 400 tone capaci­ rele oţelăriei, zilei. a acţiona în deplină uni­ formare a omului nou, în deva: Cor
\ minteşte : tate, producea in plin. Se La cuptorul 7, unul din­ Duc mai departe frumoa­ tate, sub conducerea înfăptuirea sarcinilor şi mă riscul (J?
i — Veneam de la oţelă- cuvine să numim şi aici tre prim-topitori nu este sa tradiţie de muncă şl partidului, pentru înfăp­ obiectivelor actualei etape şui de la mai
i rîa veche. Lucrasem la numele unor vestiţi oţelari, altul decît Constantin E- dăruire oţelării Nico­ tuirea obiectivelor de dez­ de dezvoltare a patriei IIUNEDOA 7 '
de lagl •'
' cuptoare mai mici. Să ţi care au făcut să se ducă nache, fiul lui „nea Cos- lae Păcurar, Gheorghe voltare a patriei, de ri- noastre socialiste. Marele
\ se încredinţeze un gigant faima Hunedoarei, a oţe­ tică", cel care, acum 30 Bărăşleanu, Gheorghe Bâr- I-II ("
i - pe atunci, de 185 tone lului ei: Cornel Dehelea- de ani, se număra printre buş, Cornel Rusu, Dorin tamen.
TRC vis
) pe şarjă - era lucru mare. nu, Cornel Aidcleanu, cei mai destoinici oţelari. Tănase, loan Popescu, Du­ „Luna culturii cinematografice hunedorene" riali l’a
1 împreună cu tovarăşii din mitru Botău, Constantin L Grec...
i echipă, coordonaţi de Enache jr., Cornel Ardelea- ^ Premiere de gală Noiembrie)
rea); LUP
t maistrul Valentin Călţun, nu jr., Tiberiu Goleşie, Ti- ( ble pentn
; am vărsat multă sudoare beriu Ciorogaru, loan Bo- > ral); VUL<
i pentru ca lucrul pe şarjă Faptele de muncă, tebrea fiertante de Iară Do- ţ „Luna culturii cinema­ pe acceptarea definitivă a — seriile LO
iău, Gheorghe Furcă,
rul):
? să decurgă bine. Şi cea rin Hurmuz... t tografice hunedorene", im­ dreptului fiecărei genera­ ale trecui'
1 dinţii şarjă la noua oţe- Se elaborează astăzi Io ? portantă manifestare edu­ ţii de a iubi, de a se dis­ ANl.V'^.S.
^ tărie a fost un început 5 MAI 1958 - 5 MAI 1988 O.S.M. II peste 150 de 1 caţională, organizată de tra, de a se „risipi", în previ Alta
URICANI:
i bun... Astăzi, după 30 de mărci de oţel - calmat şi l întreprinderea cinema to- efortul ei de a adăuga o aur (líete
' ani, cînd am văzut oţe- 30 DE ANI DE LA ELABORAREA PRIMEI necalmat, pentru centrale i grafică, mtegrată. Festiva­ pagină nouă la experienţa Duminică
) Iul de la fostul meu cup- ŞARJE LA OTELÄRIA SIEMENS MARTIN nucleais şi cord metalic, J lului naţional „Cînlarea comună. O pace, în cazul (Steaua r
T1E: Sozi
l tor mi s-au umezit ochii. pentru ţevi, oţeluri slab ţ României", a programat la do faţă, tratată pe ringul (Patria); )
I De emoţia aducerilor a- NR. 2 DE LA C.S. HUNEDOARA aliate, oţeluri de care ţara I cinematograful „Patria" de dans, pe portativul ce­ (Flacăra)
) minte... are nevoie. I din Deva premiere de gală lor şapte note. HAI: Sal.
I Consemnăm aici numele Constantin Birişteică, Sa­ II intîlnim şi pe Cornel In acest mod muncito- 1 ale filmelor „Zîmbet de Ne-am dorit un film ve­ do cullur
Dragul m
i unora dintre aceia care bin Faur, Alexandru Dra- Ardeleanu. Tot prim-topi- resc, revoluţionar, colecti- 1 soare" şi „Unde eşti, copi­ sel, îi.i care autoironia să (Dacia):
i au muncit Iu începuturile gota, Toma Salta, Marian tor. Este secretar al orga­ vul de la O.S.M. II — din t lărie...", prilej de întâlni­ se nască din evocarea tul fără
ţ oţelăriei nr. 2: Ştefan Trip- Axente, loan Baştea, Teo­ nizaţiei U.T.C. pe schimb. rîndurile căruia peste 35 1 re a publicului spectator parodică a unor pagini Jandarmu
riţele (Ca
1 şa, pe care oţelul elabo- dor Fiţiu, Gheorghe Bui- Tatăl său, fostul maistru la sută sînt comunişti - \ cu noi filme din producţia cinematografice, cunoscute SIMBRIA:
> roi la O.S.M. II l-a încu- tureanu, loan Crişan, Con­ otelar Cornel Ardeleanu, răspunde îndemnurilor şl 1 naţională, creaţii cc se a- drept statornice delicii ale speranţă
\ nunat ca primul Erou al stantin Diaconu (cel care, dresează tinerilor şi, deo­ spectatorilor tineri. Dar II.I A:
(Lumina).
t Muncii Socialiste de la pe maşina de şarjare a potrivă, adulţilor. Emo­ ne-am fi dorit şi ca ti­
1 Hunedoara, cel mai tinăr încărcat pentru prima oară ţia întâlnirii, unicitatea cli­ nerii spectatori să accep­
\ Erou al Muncii Socialiste cuptorul nr. 1), Aurel Pas- pelor au sporit prin pre­ te că autoironia noastră
^ din ţară pe atunci — coni, Victor Petroesc, Cor­ zenţa în cadrul •premie­ (cinematografică) este o
^ n-ave a 26 de ani împliniţi; relor a u n u i grup de crea­ săgeată ascuţită la ambele
nel Raţiu, Emil Bighiu, ‘U‘re
ţ Aurel Stanciu, Lucian Pane, Marin Găină, Emil lonescu, tori şi interpreţi — sce­ capete. Adică : ne pare !» 1 4
Tiberiu Sirca, Iulian Ispas, Teodor Karamanlis, Ariton naristul Vasilica Islrate, rău că uneori filmele vă «8 1..U119
Augustin Maier, Avram Bucur, Ion Botău... Şi cile Alexandra Foamete, Tudor oferă divertismente fără
Opriş, Paul Orelt, Constan­ alte nume de vrednici o- Petruş, Bianca Brad. în idei, dar regretăm şi că Kxlr. I
tin Dan, Constantin Ena- numele lor şi al regizoru­ unii tineri se mulţumesc 30. 35, 22
felari din acea perioadă cu asta.
Kxtr. a
che, Mihai Brînzei etc. nu şi-ar avea locul de lui Elisabeta Bostan, oas­ 37, 13. 14
Temelia începutului, pu­ cinste aici... Loc dobîndit peţii au adresat un gînd „Zâmbetul" nostru de Kxlr. a
să de ei acum trei dece­ prin muncă la dogoarea cald tuturor iubitorilor soare vă propune şi o cale '¿O, 33, 3-1
nii, s-a dovedit deosebit focului nestins, pentru a In fiíja cuptorului în care ..acum elaboram de film hunedoreni şi ci­ de a asigura pacea (tem­ PA/
de trainică. Anii care au da patriei tot mai mult prima şarjă...“. titorilor ziarului „Drumul porară) pe ■ frontul des­ Kxtr. a
urmat confirmă din plin oţel... socialismului". chis al dialogului dintre 38. L7, 3«
acest adevăr... „Ne-am zis: ee-ar fi public şi c7'cntorii de artă, Kxlr. i
dacă am încerca să întoar­ al confruntărilor dintre o 32, 10, 34
Şcoală a muncii cem spre izvoare apele opţiune estetică şi alta, al Kxtr. a
în avîntul celebrului „fluviu de cer­ dorinţei de reuşită şi al 45, 1, 12.
Pond t«
ei constructiv, pentru oţelâriile ţării neală" în care s-au înmuiat reuşitei ea atare, al accep­ 001 513 lc
ţara avea şi are Galaţi, Tirgovişte, Tul- peniţele atîtor „războaie" tării şi înţelegerii imedia­
te sau al păstrării uno<
cea, Slatina, Călăraşi... dintre generaţii ?"
nevoie de tot Noi centre siderurgice ale Ne-am întrebat : ce-ar subtexte pentru mai tîr-
ziu.
mai mult oţel ţării, ctitorite în anii glo­ fi dacă am încrucişa două E prima declaraţie pe
rioşi pe care cu recunoş­ „linii de fugă“, două fe­ care o facem cu privire
Pentru
După nici şase luni, la tinţă şi aleasă mîndrie luri, proprii tinereţii, de la acest film şi ne bucu­ fi predot
16 octombrie 1958, înce­ patriotică îi numim „Epo­ a evada din condiţia ime­ răm că avem prilejui să şl caldă
pea să producă al doilea ca Nicolae Ceauşescu". diată (adică dinspre mul­ o adresăm spectatorilor riabil, n
noaptea
cuptor, pentru ca înainte Sint tot otitea locuri in Ultima probă illn şarja jubiliară. Oţelarilor Gheorghe ţumire spre nemulţumirea hunedoreni. Am mai a v u t Vîntul v
de încheierea anului, la 22 care, prin mulţi dintre cei llărbuş, Dezlileriu Moldovan, Petru Nieoară, l.aurenţiu de sine); una tinzînd spre ocazia să ne intîlnim cu din sud-
( loază — echipa de astăzi — le-a revenit cinstea elaboră-
decembrie 1958, să fie e- mai buni meseriaşi, nu­ rll el. Foto CONSTANTIN GAINA viitor, alta căutind puncte exigenţa şi sensibilitatea file mii
prinse ii
laborată cea dinţii şarjă mele Hunedoarei este ros­ de sprijin în trecut ? acestor mari iubitori ai de, Iar
şi la cuptorul trei. A fost tit cu admiraţie şi respect. Ne-am informat: ce ştiu celei de a şaptea arte. Le tre 22 şl
o primă etapă in dezvol­ Parte dintre gălăfeni, tir- are de ce să lie mîndru. exigenţelor formulate de liceenii de azi despre dra­ mulţumim pentru ospita­ ceaţă d
tarea noii oţelării, conti­ goviştenl, tulceni.,, sînt, de Emil Bighiu cel tinăr secretarul general al parti­ goste, muzică şi poezie 7 litate". Pentru
nuată la 30 octombrie 1960 fapt, hunedoreni - oameni continuă tradiţia, numele dului, tovarăşul Nicolae Din ce se compune ba­ ★ zile: Vi
treptat
cu cuptorul 4, primul cup­ formaţi şi căliţi in „Ceta­ Emil Bighiu întilnindu-se Ceauşescu, la recenta şe­ gajul lor cultural ? Ce pre­ La Şcoala generală nr. rul varl
tor din ţară de 400 tone tea de loc" a Hunedoa­ în fişele de pontai ale dinţă a Comitetului Politic ferinţe ale adolescenţilor 7 Deva, un grup de rea­ noros îi
pe şarjă; cuptorul 5 — la rei, un număr însemnat secţiei încă din 1958. Executiv, de a munci mai reuşesc să adauge cel mai lizatori şi interpreţi ai a in ten
15 octombrie 1961, cupto­ provenind de la O.S.M. 2. Renumitul prim-topitor bine organizat, de a pro­ mare număr de riduri pe filmului „Zîmbet de soare" cădea p
rul 6 - 2 0 iunie 1962; a- Piin emoţionante mesa­ Teodor Fiţiu, de citeva duce oţel mai mult şl de frunţile părinţilor ? Etc. s-au Intîlnit cu lotul echi­ te de ti
ce şi Iz
poi cuptorul 7 - 2 4 iunie je de inimă şf suflet ei au luni pensionar, are în o- cea mai bună calitate, Etc. pei naţionale de gimnas­ Vîntul i
1964 şl , în fine, cuptorul fost alături ide colegii lor ţelărie trei urmaşi: doi fe­ competitiv pe piaţa mon­ Aşa s-a născut filmul tică, cu alţi sportivi din cu intt
8 la 21 august 1964. Cu de ieri şi de astăzi la săr­ ciori şi o fată. Numele u- dială. „Zîmbet de soare". El cadrul şcolii. La cinema­ de 40—5
vest. T
sublinierea că de la cup­ bătoarea celor 30 de ani nul alt proaspăt... pensio­ Sub acest Imperativ s-o propune o pace diploma­ tografele „Patria" din De­ nime vc
torul 4 la 8 toate erau de cînd oţelul incpndes- nar, Gheorghe Buitureanu, acţionat şi în ziua cînd de tică, muzicală şi opti­ va, la Orăştie, Gălan şi grade.
construite la capacitatea cent a izvorit din pinte- continuă să lie rostit la la prima şarjă elaborată mistă, în toate „războa­ Haţeg au mai avut loc Intre 23
Lat cent
de 400 tone oţel pe şarjă. cele cuptorului nr. 1. La apelul de dinaintea intră­ aici s-au împlinit trei de­ iele” (declarate sau afla­ premiere de' gală ale fil­
In plin avint constructiv, locurile lor de muncă ei rii in schimb. Răspunde cenii... te doar sub formă de a- melor „Unde eşti copilă­
ţara avea nevoie de tot dovedesc dăruire, înalt „prezent" fiul său. GH. I. NEGREA, meninţare) dintre părinţi rie".., şi „Zîmbet de soa­
mai mult oţel. Aşa că, la profesionalism, conştîincio- Gheorghe Cocoş este MIRCEA DIACONU şi copii. O pace bazată re", regizate de Elisabe­
pe înţelegerea profundă şl ta Bostan.