Page 33 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 33
— J-
Vizitaoficială de prietenie a
tovarăşuluidrei Andreevici Gromîko,
An
în ţaranoastră
ORBAHI At COMITETULUI JUDETtftM HUNEDOARA AL P C f SOSIREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
SI AL C O N S I'Ll U LUI PO P U LA R JUD ETE AP LA BUCUREŞTI l-A FOST ÎN MINAT ORDINUL „LENIN"
.ba invitaţia tovarăşului T o v a r ă ş u l u i Nicoiae Consiliului de Stat, tova
Anul XL, nr. 9 480 MIERCURI, 11 MAI 1988 4 pagini 50 bani Nicolao Ceauşescu, secre Ceauşescu, secretar gene răşii Nicoiae Ceauşescu şi
tar general al Partidului ral al Partidului Comunist Alidrei Gromîko au rostii
Comunist Român, pre Român, preşedintele Repu cuvântări.
şedintele Republicii So blicii Socialiste România, Cond ucă torul partid ului
ÎN SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cialiste România, marţi, i-a fost. înmuiat, marţi, şi statului nostru şi pre
10 mai, a sosit la Bucu de către tovarăşul Andrei şedintele Prezidiului So
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV reşti, într-o vizită oficială Gromîko, Ordinul „benin" vietului Suprem al U.R.S.S.
de prietenie în ţara noas — cea mai înaltă distinc .şi-au strîns îndelung mîi
AL C. C. AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C. tră, tovarăşul Andrei An ţie de stat a U.R.S.S , con nile, s-au îmbrăţişat cu
dreevici Gromîko, membru ferită prin Decret al Pre prietenie.
Pentru o politică externă activă, militantă al Biroului Politic al Co zidiului Sovietului Suprem Tovarăşul Andrei Gro
al Uniunii Republicilor So
mitetului Central al Parti
dului Comunist al Uniunii vietice Socialiste. mîko, ceilalţi tovarăşi pre
in favoarea dezarmării, păcii şi colaborării Sovietice, preşedintele Pre cipat tovarăşa Elena zenţi la ceremonie l-au fe
ba solemnitate a parti
licitat cu căldură pe tova
zidiului Sovietului Suprem
al Uniunii Republicilor Ceauşescu. răşul Nicoiae Ceauşescu
Conducînd cu consec cipiile egalităţii, respectu tuielilor militare. Sovietice Socialiste. în cadrul solemnităţii, pentru înalta distincţie a-
venţă şi înţelepciune ope lui, independenţei şi suve Pornind de la stările de Ceremonia primirii ofi care a avut loc la Palatul cordafă.
ra do făurire a societăţii ranităţii naţionale, nea lucruri existente, tovarăşul ciale a avut loc pe aero
socialisto multilateral dez mestecului în treburile Nicoiae Ceauşescu remarcă portul Otopcni. ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
voltate si de înaintare spre interne şi avantajului re în expunere că este nece Aeronava oficială a ate
comunism, partidul nostru ciproc, respectării dreptu sar ca în activitatea noas rizat la ora 11,00. La Palatul Consiliului a transmis, in numele săi
acordă o însemnătate deo lui fiecărui popor la dez tră politico-ideologică să La coborîrea din avion, de Stal. au început, marţi, şi al conducerii partidulu
sebită promovării unei po voltarea liberă, aşa cum o scoatem în evidenţă nece tovarăşul A. A. Gromîko 10 mai, convorbirile ofi
litici internaţionale rea doreşte". sitatea de a se pune capăt şi tovarăşa Lidia Dmi ciale dintre tovarăşul şi statului nostru, un salul
liste, în strînsă legătură După aprecierea parti amestecului în treburile trievna Gromîko au fost Nicolao Ceauşescu, secre şi cele mai bune urări to
_ cu interesele vitale ide dului nostru, întrucît în interne, intervenţiei mili întâmpinaţi cu cordialita tar general al Partidului varăşului Mihail Corb
naţiunii noastre, cu cele viaţa mondială se menţin tare şi de a se respecta te de tovarăşul Nicoiae Comunist Român, pre ciov, celorlalţi tovarăş'
ale apărării păcii, coope încă probleme grave şi dreptul popoarelor de a-şi Ceauşescu şi tovarăşa Elena şedintele Republicii Socia din conducerea partidulu
rării şi înţelegerii, ale complexe este necesar să hotărî dezvoltarea în mod Ceauşescu. listo România, şi tovară şi stalului.
făuririi unei lumi mai se acţioneze cu toată ho- independent. „Noi ani a- Cei doi conducători şi-au T o v a r ă ş u l Nicolr
bune şi mai drepte pe tărîrea în direcţia unirii cordal şi vom acorda şi strâns mîinile cu deosebi şul Andrei Andreevici Ceauşescu a salutat vizii.'
planetă. tuturor forţelor pentru so în continuare — subli tă căldură, s-au îmbrăţi Gromîko, membru al Bi pe care tovarăşul A. A
:
O asemenea v ziune do luţionarea acestora, pentru niază secretarul general şat. roului Politic al Comite Gromîko o efectuează îi
ansamblu şi de largă dezarmare, şi, în primul al partidului — sprijin po- tului Central al Partidului ţara noastră, aceasta mur-
perspectivă caracteriza izu rînd, pentru dezarmarea în continuare a avut loc Comunist al Uniunii So cînd un important mo
şi recenta expunere a se nucleară, reducerea chel (Continuare în pag. a 3-a) prezentarea raportului co vietice, preşedintele Pre ment în întărirea lcgăiii
cretarului general al parti mandantului gărzii milita zidiului Sovietului Suprem iilor de prietenie şi cola
dului, tovarăşul Nicoiae re aliniate pe aeroport. al Uniunii Republicilor borare româno-sovietice.
Ceauşescu, ia şedinţa Co Au fost intonate imnu Sovietice Socialiste. Tovarăşul A. A. Croim
mitetului Politic Execu rile de stat ale Uniunii în acest cadru, tovară ko a exprimat vii mulţu
tiv al C.C. al P.C.R., din Republicilor Sovietice So şului Nicoiae Ceauşescu miri pentru invitaţia de ,
29 aprilie a.c., în care sînt cialiste şi Republicii So i-au fost transmise cele vizita România, pentru
reafirmate cu claritate şi cialiste România, în timp mai bune urări din purica primirea ce i-a fost făcu
fermitate principiile fun ce s-au tras 21 salve de tovarăşului Mihail Gorbn- tă, manifestîndu-şi convin
damentale ale politicii ex artilerie. ciov, secretar general al gerea că întilnirea
terne ale partidului şi T o v a r ă ş i i Nicoiae Comitetului Central al schimburile de păreri pi
statului nostru î-n etapa Ceauşescu şi A. A. Gro Partidului Comunist al U- ca re le va avea. în acest
actuală. mîko au trecut în revistă niunii Sovietice, a între zile, cu tovarăşul Niroln-
Şi de această dată, se garda de onoare. gii conduceri de partid şi Ceauşescu vor contribui ir,
cretarul general al parti A urmat prezentarea de stat, precum şi a Pre dezvoltarea conlucrării
dului subliniază coordona persoanelor oficiale româ zidiului Sovietului Suprem multilaterale dintre Uniu
tele de bază ale acestei ne venite în întîmpinare : al U.R.S.S. nea Sovietică şi România
orientări : „Este necesar, membri şi membri su-
I.M.C.- Deva. Noi loturi <le b.r.u. ieşite aburind din etu
ca întotdeauna, să punem ve sînt pregătite pentru ev pediero Ia beneficiari. T o v a r ă ş u l Nicoiae
Ia baza tuturor relaţiilor Foto NICOLAE GHEORGHIU (Conlinuare în pag. a 4-a) Ceauşescu a mulţumit şi (Continuare in pag. o 4-a)
noastre cu alic slate Prin
înaltă responsabilitate faţă de onorarea contractelor CAMPANIA AGRICOLA I PRIMĂVARA
încheiate cu partenerii externi
Intensă preocupare
Şi în acest ai treilea re — demonstrează că pro acţiona pentru realizarea nului la export. Lumină în ferma legumicolă
an al cincinalului 1986 — ducţia destinată partene producţiei solicitate de torii şefi Filip Bălăcescu,
1990, colectivului do oa rilor externi a fost mai centralele nuclearoeleotri- Mihai Mesaroş, loan Maier, — Ne aflăm în faza a torii să nu dijmuiască din
meni ai muncii din Com bine pregătită, aprovizio cc şi partenerii străini. maistrul principal specia doua a recoltărilor, ne recoltă. Am luat măsuri
binatul siderurgic Hune narea tehni-co-materială, Dacă tot am fost pe flux list Adrian Balaş, maiştrii spunea ing. Octavian Zep.i, preventive, înainte de se
doara i-au fost încredinţa eşalonarea campaniilor de de la începerea laminării Nicoiae Culda, Viorel Mun- şeful fermei legumicole a mănat, dar acestea vor fi
te sarcini deosebit de mo laminare şi expedierea acestui nou lot de pro teanu, Gheorghe Enache C.A.P. Haţeg. Am livrat, continuate pînă In strân
bilizatoare privind afir către beneficiari a pro duse pentru export, era — de la linia de laminare, pînă acum, peste 60 000 gerea în totalitate a re
marea tot mai puternică duselor finite cî.ştigînd mult firesc să-l ducem pînă şefii de echipe Vasile Ni- legături de ceapă şi 25 coltei.
a competitivităţii meta în fluenţă faţă de anii an la capăt, chiar muncind sipaş, Alexandru Rezme- tone de spanac. Urmează De menţionat că supra
lului românesc pe piaţa teriori. Şi totuşi, chiar şi cîteva ore ' peste pro veş, Ian-cu Darie, Gheor să recoltăm salata. Peste feţele destinate legumelor
mondială. în scopul înde dacă am înregistrat plusuri gram. ghe Si me ci a. Petru Ro cîteva zile vom începe au fost irigate în perioa
plinirii exemplare a pre tarii, loan Ti-ucă, maiştrii şi recoltatul ridichilor. da cînd terenul a fost
vederilor planului la ex ACTIVITATEA PE EXPORT Francisc Fabian, Ioan Condiţiile climatice au uscat. S-a lucrat eu trei
port pe 1988, au fost sta Prejban, Nicoiae Jurju — impus măsuri deosebite în motopompe, ce funcţiona i
bilite programe concrete calitate • dinamism • eficienţă de la a justa j sînt doar vederea efectuării la timp ză şi în aceste zile.
de acţiune, la a căror ma cîţiva dintre cei care, zi a însămînţărilor, punîncl Forţe importante sini
terializare sînt antrena ic de zi, se străduiesc să accentul pe calitate. Avînd mobilizate la pregătirea
largi colective de comu importante în îndeplinirea Cu asemenea oameni, co ridice, prin ritm şi cali terenul bine pregătit şi terenului pentru cultura cîe
nişti. planului la export, aceasta munişti destoinici, mese fertilizat arr făcut la timp castraveţi, pe terenul res
nu înseamnă că am epuizat, riaşi pricepuţi, cu un astfel tate, valoarea metalului plantatul stolonilor de pectiv aplicîndu-so canti
Graficele prezentate de hunedorcan pe piaţa mon căpşuni şi cultivarea ce
tovarăşul Ioan Oprescu, toate posibilităţile de ac de mod de a gîndi şi acţio dială. Formarea de echi lorlalte sortimente de tăţile necesare de îngră
ţiune în vederea creşterii
secretarul adjunct cu pro na pentru buna desfăşurare legume prevăzute. şăminte. ba lucrările cu
blemele organizatorice al şi mai puternice a ex a activităţii de producţie, pe speciale pentru recep Pe terenurile fermei am rente din grădină, în a-
ţia şi expedierea produse
portului.
comitetului de partid din este lesne de înţeles cum ceastă perioadă participă
Intr-adevăr, la faţa lo s-a reuşit- ca această sec lor de export pe fiecare înlilnil mulţi oameni la numeroşi cooperatori, în
C. S. Hunedoara, confirmă lucru. In tarlalele „Cîmpu tre caro ii amintim pe :
existenţa unor instrumente cului în două dintre sec ţie, în care exportul de schimb, analizele zilnice Mare" şi „în luncă" s-a Lucreţia Boabă, Florica
efectuate în operative, te
operative de urmărire a ţiile de laminoare, am ţine ponderea în totalul semănat mazăre pe o su Vlaiconi, Trandafir Nei-
consemnat fapte caro dau produselor realizate, să matica adunărilor gene
realizării exportului, orice rale ale organizaţiilor do prafaţă de 20 de hectare, doni şi mecanizatorii Ale
dereglare fiind imediat acoperire celor relevate de onoreze în avans multe bază şi a şedinţelor comi s-au cultivat rădăcinoase- xandru Brejan, tatăl şi
sesizată şi, desigur, înlă directorul uzinei nr. 4. dintre contractele înche tetului de partid consti le şi alte legume ce au o fiul, Viorel Vlaiconi şi
iate cu firme din străină
turată prin intervenţii — Am înţeles că sîn- bună răsărire şi densitate Mihai Corcioabă şi alţii.
prompte pe fluxul de pro teţi la sfîrşilul unui schimb tate. tuie tot atîtea argumen corespunzătoare. Profiţind do timpul bun
ducţie. prelungit, tovarăşe ing. în secţia laminor profi te în sprijinul afirmaţiei — Obiectivul nostru prin de lucru din aceste zile,
întregul
în
practic
că,
— Din punct de vedere Dorin Tomis. le mijlocii, înalta con cipal este acum îngrijirea legumicultorii din Ha
fizic şi valoric, rezulta — Nu sînt singurul în ştiinţă patriotică a colec combinat siderurgic hune eu atenţie a culturilor — ţeg desfăşoară o intensă
tele obţinute la activitatea această situaţie. Cu mine tivului este ilustrată su dorcan onorarea exempla preciza Dorel Ilioni, pre activitate, cu o puter
de export în cele patru a rămas întreaga echipă gestiv de preocuparea per ră a sarcinilor la export şedintele cooperativei a- nică mobilizare de forţe
luni care au trecut din constituită de cinând în manentă a fiecărui om al reprezintă o problemă de gricole. Vom prăşi mai pentru a pune o bază
acest an — sublinia ing. secţia laminor profile mij muncii de a-şi aduce o conştiinţă muncitorească, în Iii manual, curăţăm te temeinică producţiei le
revoluţionară.
gumicole din acest an.
renul do buruieni, vom
Ionel Gîndea, directorul locii şi sîrmă nr. 1, eu contribuie cît mai sub rări ceva mai tîrziu .şi vom
uzinei nr. 4 — laminoa scopul de a coordona şi stanţială la realizarea pla- MIRCEA DIACONU veghea ca bolile şi dăună TRAIAN OPRONI
