Page 34 - Drumul_socialismului_1988_05

Fag. £ DRUMUL SOCIAUSMULU1 I

în spiritul sarcinilor formulate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu

,. UNITATE ANCORATA PUTERNIC
>r nn strad;
Călan
„Hig“
lJ.Ll.li. IM , pe CĂLEA DEZVOLTĂRII INTENSIVE! a fos
noi
itr d'
ciarl
folos»
transi
raşul
Bl
ZION
VIRE,
Planul realizat ritmic, la toţi indicatorii Exportul—prioritate absolută şi bu
Acţiunea da reducere la al
metal
— Cum au fosl realizaţi, ţiei marfă au fost acope­ continuă a costurilor de doara
tovarăşe director, indicato­ Interviu cu ing. rite prin economii la pre­ „Deşi nu putem afirma că avem sarcini prea mari la producţie a tost puternic sa a
meni,
rii economici în perioada PETRU PRODAN, ţul de coşi unitar pe pro­ export — ne relata tovarăşul ing. Andrei Cîmpeanu, se­ impulsionată de indicaţii­ bonaţ
care a trecut din 1988 ? directorul I.P.I.C.C.F. Deva dus. cretarul comitetului de partid al întreprinderii —, tre­ le ţi sarcinile formulate ri'u I
— Am acţionat perma­ — V-am ruga, tovarăşe buie să subliniem mobilizarea exemplară a tuturor oa­ de secretarul general al praetl
tentă,
nent în spiritul sarcinilor director, să enumeraţi menilor, în frunte, cu comuniştii, pentru realizarea şi partidului, t o v a r ă ş u l şi-au
şi obiectivelor formulate spune că toate programele cîţiva din oamenii care depăşirea planului din acest domeniu. în perioada care Nicolae Ceauşescu, la desfai
de secretarul general al speciale adoptate de co­ semn ¿ază succesele amin­ a trecut din 1988 — an decisiv pentru îndeplinirea obiec­ plenara Comitetului Cen­ cu pi
BS
partidului, t o v a r ă ş u l mitetul de partid şi adu­ tite ? tivelor prevăzute pentru actuala etapă de construcţie so­ tral al P.C.R. din 28-29 comu
Nicolae Ceauşescu. la Con­ nările generale ale oame­ — Dir. cadrul secţie! cialistă şi pentru trecerea ţării noastre, pînă în 1990, la martie 1988. Tovarăşul loc z
ferinţa Naţională a parti­ nilor muncii sînt subordo­ mecanice Gojdu s-au im­ stadiul de ţară mediu dezvoltată — se poate consemna Marin Dachin, contabi­ organ
dului din decembrie 1987. nate acestor ţeluri supre­ pus în întrecerea socialistă o depăşire a exportului cu 14,3 la sută". lul şei al unităţii, ne-a popul
care
la plenara Comitetului me. din acest an, în ordine, Din discuţiile purtate am mai aflat că există un con- relatat : „In perioada care mare
Central al P.C.R. din 28— — La planul de venituri muncitorii Teodor Ban, a trecut din acest an pu­ pentri
lor »1
29 martie a.c., precum şi doream să ne oprim cîte- Nicolae Mărgineanu şi tract-cadru de export pe o durată de cinci ani, în ca­ tem raporta micşorarea laua
la şedinţele Comitetului va momente. Ce ne puteţi Gheorghe Popa. De la drul căruia se stabilesc volumul valoric al sarcinilor a- laţă de plan a cheltuie­ pierea
Politic Executiv al C.C. al spune despre structura secţia cariere Deva îi pu­ nuale, produsele ce trebuie exportate, caracteristicile lilor totale la 1 000 lei Surdu
cu r;
P.C.R. din lunile aprilie sa ? Asupra căror ele­ tem aminti pe muncitorii tehnice şi de calitate etc. Pe 1988 s-au executat şi ex­ de do
şi mai a.c. Ca urmare, mente este necesar să se Miliuţ Dan, Roman Tala- pediat diferite flanşe metalice pentru Austria şi S.U.A., tre ec
principalii indicatori eco­ acţioneze, în principal, pen­ giu şi Romulus Han, iar iar în R.F.G. au fost exportate, îndeosebi, produse din Eficienţă numai
I.aurii
nomici ai întreprinderii an tru creşterea veniturilor ? de la secţia cariere Arad cariere (calupi de piatră). în luna aprilie circa 75 tone Grind
fost realizaţi şi spăşiţi — Veniturile totale au pe Ioan Groza, toan Mo- de astfel de produse — operă a vestiţilor cioplitori de şl al|!
raru şi Nicolae Carlaonţ.
astfel : producţia globală fost depăşite cu 4,5 la sută, Harnicul nostru colectiv la Valea Arsului—Crişcior — au fost expediate în producţie marfa, cu 5,2
— cu 2,8 la sută, produc­ iar cheltuielile au înre­ Elveţia. lei iar a celor materiale
t
ţia marfă — 3 la sută. gistrat un procent mai mic de muncă acţionează cu cu 1,4 lei. In raport cu I X
producţia netă — 3,3 la de depăşire (4,2 la sută), pasiune şi dăruire revolu­ realizările din aceeaşi
ţionară pentru ca în 1988
sută. Totodată, cheltuieli­ fapt ce a condus la rea­ perioadă a anului trecut,
lizarea beneficiilor în pro­ — an decisiv pentru înfăp­
le la 1 000 Ici producţie cent de 106,1 la sută. în tuirea tuturor obiectivelor V i i t o r u l rezultatele sînt şl mai 20,25
marfă au fost reduse sub­ cadrul veniturilor, produc­ din actualul cincinal — vizibile — o reducere de nomie
stanţial, obţinîncîu-se, pe să poată raporta rezultate 13,3 lei la cheltuielile to­ tv. Er
această bază, o depăşire ţia marfă vîndută şi înca­ deosebite în activitate. „Nu mai este nici o ficare contabilă, evidenţa tale şi de 5,7 lei-la cele ieri
sată a fost depăşită cu
i beneficiilor din activita­ Mai ales, că în acest an îndoială — ne declara şi balanţa cu clienţii şi materale". 21,
tea productivă de 4 la aproape 2 milioane lei pe avem şi o aniversare pro­ tovarăşul Emil Munteanu, furnizorii, mijloacele fi­ Despre căile concrete ,-remc
seama depăşirii planului la
sută. Dintre sarcinile ma­ prie. şeful oficiului de calcul xe şi amortismentele, de micşorars. a costuri­ Suri şi
producţia marfă fabricată, al întreprinderii — asu­ banca, generarea automa­
jore trasate de conducă- precum şi a scăderii sto­ — Despre ce este vorba? pra faptului că viitorul lor ne-a vorbit ec. Eu­ • 21,
torul iubit al partidului şi cului de produse finite la — Se împlinesc, in lu­ tă a tehnologiilor de fa­ genia Tiruţă. lată c/fe- tatea
statului nostru am reţi­ sfîr.şitul perioadei, livră­ na decembrie, zece ani „aparţine" informaticii. bricaţie şi normarea ete. va dintre acestea • Prin nai «
Este şi motivul pentru
nut. că eficienţa muncii, rile fiind superioare rea­ de la înfiinţarea între­ care la I.P.I.C.C.F. De­ Din 1987 s-a implemen­ reducerea consumurilor progri
rentabilitatea unităţii tre­ lizării planului de pro­ prinderii noastre, jubileu va s-au făcut, cu ani în tat, pentru secţia mcca- specifice de materii pri­
materiale,
me,
combusti­
buie să se afle continuu ducţie. De asemenea, tre­ pe caro derim sâ-1 întîm- urmă, primii paşi spre no-energetică Gojdu, un bili şi energie s-a obţi­
in prim-plantil preocupă­ buie precizat că cea mai pinăm cu un bilanţ fruc­ introducerea unor ma­ program de urmărire a nut o economie de
rilor noastre. De fapt, la mare parte din costurile tuos. Acesta este şi un şini cît mai perfecţiona­ producţiei care înlocu­ 137 000 lei m Prin extin­
DEV
i.P.I.C.C.F. Deva, putem aferente depăşirii produc­ angajament ! te de calcul în sprijinul ieşte un mare volum de derea folosirii înlocuito­ mă ri
producţiei, al muncii în muncă şi, totodată, ela­ rilor — 140 000 lei • Creş­ şui de
general. începutul a fost borează anexele la con­ terea gradului de valori­ liUNE
tractul de acord global.
de trei persoane. Trebuie
economică — ne-a decla­ Modernizarea subliniat faptul că faţă timid. Acum avem însă Acest program origina] ficare a materiilor prime de faf
,,Ca in fiecare unitate
Marel»
rat tovarăşul Radu Dicu, de realizările globale din o bună dotare tehnică, a fost proiectat de co­ şl materialelor - 27 000 I-ll f
cu calculatoare de pro­
tamen
lei •
gradului
Creşterea
inginerul şef al întreprin­ soane, cheltuielile totale perioada corespunzătoare ducţie românească, iar lectivul oficiului nostru de utilizare a materiale­ TROŞ,
derii - şi la I.P.I.C.C.F au fost reduse cu 1,2 mi­ a anului trecut. în cele rezultatele sînt pe mă­ de calcul. împreună cu lor recuperabile şi refo- riantă
Grecul
Deva programul de orga­ lioane lei, din care cele patru luni din 1988 am sură. Dintre programele C.T.G.E. Deva lucrăm în losiblle - 13 000 lei m Noieml
nizare şi modernizare a materiale s-au situat eu obţinut un plus la pro­ curente aflate în exploa­ prezent la Implementa­ îmbunătăţirea utilizării rea);
producţiei cunoaşte o ma­ 900 000 lei sub prevederile ducţia marfă de peste 9 tare la oficiul nostru a- rea pe minicalculator a capacităţilor de produc­ ble p
ral); '
terializare consecventă, rit­ de plan". milioane lei, la export — mintesc: calculul retri­ „Programării şi lansării ţie - 27 000 lei • Re­ — soi
mică şi cu înaltă eficien­ peste 200 000 lei, econo­ buţiilor, gestiunea mate­ producţiei" care, practic, ducerea cheltuielilor cu rul);
ţă pentru întreaga activi­ — Care este situaţia, din miile la cheltuielile totale rialelor, facturarea pro­ va realiza toate func­ munca vie pe seama chestr.
tate. De fapt, toate a- acest punct de vedere, pe la 1 000 lei producţie mar­ duselor şi evidenţa fac­ ţiunile productive din creşterii productivităţii cl pală
TRILZ
cestea sînt dovedite cu perioada care a trecut din fă fiind de circa 2,2 mili­ turilor, balanţa de veri­ întreprindere". muncii - 655 000 lei. 'e im
puterea faptelor de bilan­ 1983 ? oane lei.
aepi'O'
ţul muncii pe 1987 — an — in cele patru luni resc);
-înd s-a materializat o din 1988 sînt scadente 3 aur,
mare parte din a doua măsuri (din totalul de opt, BRAD
-Mapă de aplicare a moder­ prevăzut® pentru întregul Creşte continuu în condiţii de deplină roşie);
nul n
nizărilor. în anul res­ an). Eficienţa postcalcu- Bâiatu
pectiv s-au obţinut. ca lată se prezintă astfel i căra);
urmare a înfăptuirii măsu­ la producţia marfă afe­ prod uc ti v i tatea m mic ii siguranţă Dulcea
(Casa
rilor din programul de rentă, un plus de 500 000 TEC. :
modernizare, o eficienţă lei, la export — 100 000 BRAZI]
' postcalculatâ după cum lei peste prevederi, îa Despre acel factor esen­ '„Rabelor" de 16 tone. Deci, Una din problemele că­ ranţă a întregului proces rîu; C
urmează : un spor la pro­ cheltuielile totale s-a rea­ ţial al progresului care productivitatea muncii a reia consiliul oamenilor productiv. şl jan
<le cu
ducţia marfă de 3,9 mili- lizat o reducere de 56 000 este productivitatea muncii crescut, în prezent, de muncii şi comitetul sindi­ între obiectivele care Mesagi
’U-oane lei, la export — un iei, iar la cele materiale ne-a vorbit tovarăşul ing. trei ori numai pe baza catului ii acordă atenţie sînt urmărite consecvent şi roşul):
modernizării transportului.
-O'pitiş de ¡40 000 lei. s-a de 24 000 lei, economia re­ Petru Bota, directorul ad­ Avem circa 200 de mij­ deosebită o constituie res­ cu întreaga răspundere Amari;
pectarea cu rigurozitate a
obţinut o economie rela­ lativă de personal înscrisă junct al unităţii. „S-au fă­ normelor de protecţie a pot fi amintite ! prezenţa
tivă de personal de 37 per- in bilanţul perioadei este cut paşi însemnaţi în a- loace proprii de transport, muncii, periodic analizîn- la serviciu a personalului m
ceastă privinţă — ne-a deci creşterea productivi­ du-se, ca punct distinct la în deplină capacitate de
tăţii se „simte" benefic In
muncă, predarea şi prelua­
’regătirea şi perfecţionarea declarat interlocutorul. De bugetul întreprinderii. Da­ ordinea de zi în consiliul rea Ia schimb în cea mai
pildă, carierele s-au schim­ că ne referim tot la cariere oamenilor muncii, aspec­ bună stare de funcţionare
forţei de muncă bat radical în privinţa do­ (care au o pondere mare tele esenţiale şi activita­ a tuturor instalaţiilor şi
Utilajelor, afişarea la lo­
în profilul unităţii noastre)
tea desfăşurată în această
tărilor tehnice şi, implicit,
Intr-o unitate economică unde producţia este foarte a masei de rocă exploata­ putem arăta că de la privinţă. Gum este şi fi­ curile de muncă a instruc­
diversificată, se înţelege că şi meseriile practicate tre­ te. Există acum excava­ „Ifron"-uri şi încărcă­ resc, se pune accentul pe ţiunilor de întreţinere şi
buie să fie tot atît de diverse. „în acest context — toare şi încărcătoare de toare „L 2“ (cu cupa prevenirea oricăror aba­ exploatare a maşinilor şi 1
preciza economista Luminiţa Torni, din biroul personal- mare randament, staţii de de cel mult 1,2 mc), teri ce ar putea genera utilajelor, testarea prin
învâţămint-retribuire — s-a întocmit şi adoptat în ca­ am ajuns la încărcă­ accidente sau îmbolnăviri sondaj a personalului în
drul I.P.I.C.C.F. Deva un program complex de pregătire sortare şi concasare etc. toare „L 34“ (cu cupa de profesionale, asigurînd per­ legătură eu însuşirea şi
An de an s-au obţinut
şi perfecţionare a forţei de muncă, pentru fiecare an şi producţii suplimentare tot 3 mc). Avînd şi staţii de manent întărirea autocon­ respectarea normelor de
in perspectiva întregului cincinal. Aş putea menţiona, concasare moderne s-a trolului la fiecare loc de securitate s muncii speci­
din 1987. pregătirea a 737 de muncitori prin practică mai mari, economisindu-se creat, de fapt, un nou sor­ muncă. fice fiecărei activităţi şi a
la locul de muncă şi instruire de către şefii formaţiilor un număr important de timent —■ piatra poliedrică în vederea cunoaşterii modului de intervenţia în
de lucru. Prin programe individuale de pregătire s-au posturi. între 1980 şi 1988, (piatră dublu concasată) prevederilor legislaţiei în caz de avarii, asigurarea
perfecţionat 18 cadre (maiştri, muncitori specialişti şi in activitatea de industrie care este net superioară vigoare, prin grupele sin­ asistenţei tehnice compe­
şefii compartimentelor funcţionale), iar prin cursuri spe­ s-au economisit 329 de dicale şi compartimentul tente pe fiecare schimb şi
ciale de perfecţionare — 24 de cadre din unitate. De­ posturi. De asemenea, în din punct de vedere cali­ de specialitate, se acţionea­ altele. De asemenea, în
sigur, şi policalificarea a stat în atenţia noastră. S_-au transporturi s-au econo­ tativ. Ultima carieră mo­ ză cu insistenţă pentru raport de specificul acti­
policalifieat, exisiă, deci, acum în plus 41 de sudori, 7 misit, în aceeaşi perioa­ dernizată în acest fel, în instruirea temeinică a per­ vităţii secţiilor şi ateliere­
artificieri, 39 de confecţionări articole tehnice din textile dă, 5", de posturi. Putem trimestrul I 1988, este ea- sonalului muncitor, folo­ lor de producţie, s-a luat
şi cauciuc, 44 de frezori şi alţii. Meseriile pe care aceşti exemplifica destul de con­ riera „Maidan” din jude­ sind cît mai eficient for­ măsura de a prezenta pe­
muncitori le aveau deja sînt cele de lăcătuşi, mineri, vingător i la început, pro­ ţul Caraş-Severin. Ca o me de propagandă adec­ riodic unele filme cu te­
operatori chîmişti, tapiţerii, strungari etc. Pentru pe­ dusele de carieră erau concluzie, ce se im.pune t vate, cît şi cabinetul de matică de protecţia mun­
rioada care a trecut din 1988 putem raporta pregătirea transportate cu mijloace la I.P.I.C.C.F. Deva, pro­ protecţia muncii, unde se cii, vizînd extragerea şi
a 39 de muncitori în meseria de mineri de suprafaţă organizează numeroase ac­ prelucrarea pietrei, folo­
—profesie specifică şi foarte necesară în unitatea noas­ auto de 5 tone .pînă la 6,5 ductivitatea muncii are ţiuni menite să asigure sirea materialelor explozi­
tră. în perspectiva acestui an decisiv avem în vedere, ‘ooe. Acum, peste 90 la un drum continuu ascen­ întărirea ordinii şi disci­ ve, electrosecuritatea, pre­
din nou, policalificarea minerilor şi ca artificieri, pro­ sută din transportul bas­ dent, conform Programului plinei, desfăşurarea In lucrările şi confecţiile me­
fesie tic care avem mare nevoie". culant sc face cu ajutorul partidului”. condiţii de deplină sigu­ talice etc.