Page 41 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 41
vmia unuiaia uo jjiigiohig a
tovarăşului Andrei Andreevici Gromîko,
în (ara noastră
CONTINUAREA CONVORBIRILOR OFICIALE
La Palatul Consiliului vietului Suprem al Uniu nuat să se dezvolte pe
de Stat au continuat, joi, nii Republicilor Sovietice multiple planuri, în spiri
12 mai, convorbirile ofi Socialiste. tul înţelegerilor convenite
ciale dintre tovarăşul în cadrul noii runde de cu prilejul dialogului Ia
Nicolae Ceauşescu, secre convorbiri, desfăşurate în nivel înalt, do la Bucu
tar general al Partidului aceeaşi atmosferă tovără reşti şi Moscova. Totoda
Comunist Român, pre şească, de caldă prietenie, tă, s-a apreciat că rezul
şedintele Republicii Socia au fost examinate stadiul tatele obţinute în promo
liste România, şi tovară relaţiilor româno-sovietice, varea conlucrării bilate
şul Andrei Gromîko, mem precum şi căile intensifi rale, ca şi sporirea dina
bru al Biroului Politic al cării acestora în viitor. în mică a potenţialului eco
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU LA Comitetului Central al acest sens, s-a subliniat nomiilor celor două ţări,
Partidului Comunist al cu satisfacţie că raportu creează condiţii favorabile
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Uniunii Sovietice, pre rile dintre România şi U-
şedintele Prezidiului So niunea Sovietică au conti (Continuare in pag. a 4-a)
DIN 29 APRILIE A.C. - LARG DEZBĂTUTĂ, FERM APLICATĂ
ÎN ÎNTREAGA ACTIVITATE POL1TICO-ORGANIZATORICĂ LA ÎNTREPRINDEREA „1 MAI“ PLOIEŞTI
Şl ECONOMICO-SOCIALĂ Joi dimineaţa, tovarăşul industriale de specialitate, Nicolae Ceauşescu, între
Dumitru Gheoca, a relevat
A. A. Gromîko, membru puternica dezvoltare pe prinderea a cunoscut un
amplu proces de înnoire
Răspunderea colectivă, al Biroului Politic al Co care întreprinderea ploieş- şi modernizare, devenind
mitetului Central al Parti
o unitate reprezentativă a
teană a cunoscut-o în anii
dului Comunist al Uniunii
suma răspunderilor individuale Sovietice, preşedintele Pre socialismului, îndeosebi în industriei noastre con
structoare de maşini. în
de
perioada
inaugurată
zidiului Sovietului Suprem
prezent produsele realiza
al
Congresul
al
IX-lea
al
Uniunii
Republicilor
Sovietice Socialiste, a vi P.C.R. în acest sens, s-a te la „1 Mai" Ploieşti se
Pregătită cu grijă şi înţelegem noi sentimen bunul mers al producţiei zitat întreprinderea „1 arătat că, beneficiind de exportă în peste 30 de
temeinicie din ultimele tul răspunderii muncito este înţeleasă pe deplin la Mai" Ploieşti. îndrumarea nemijlocită a ţări, inclusiv în Uniunea
luni ale anului trecut, pro reşti : să lucrăm mereu Ţesăloria de mătase Deva, în timpul vizitei, direc secretarului general al
ducţia la Ţcsătoria de mai bine, să facem pro concretizată zi de zi în torul general al centralei p a r t i d u l u i , tovarăşul (Continuare în pag. o 4-a)
mătase Deva se desfăşoa dusele noastre lot mai rezultatele obţinute.
ră în ritmuri susţinute, solicitate şi apreciate de „Unitatea fiind tînără,
înregistrîndu-se, în perioa beneficiari". deci şi colectivul destul
da care a trecut din acest Referindu-se Ia impera de tînăr, mai avem încă
al treilea an al cincinalu tivul întăririi rolului or- de lucru la capitolul or
lui, rezultate bune la ma dine şl disciplină, menţio
joritatea indicatorilor de na Elena Groza, secretarul
plan. Problema proble Dezbatere organizaţiei de bază a
melor a constituit-o — şi organizată schimbului A. In general Toate forţele satelor - mobilizate la intreţinerea
nu este rezolvată pe de desfăşurăm o activitate
plin — aprovizionarea cu la Jesătoria productivă fructuoasă, ob culturilor şi recoltarea furajelor!
materiile prime şi mate de mătase Deva ţinem constant rezultate
rialele necesare. „Pentru pozitive, situîndu-ne, în
că, dacă avem ce ne tre trimestrul I a.c., pe primul După cum ne spunea trul judeţean pentru pro al C.A.P. Băcia, Visirin
buie, noi ne dăm tot inte ganismelor democratice în loc în întrecerea socia tovarăşul loan Igna, ingi tecţia plantelor urmăresc Dragoş, a făcut combate
resul să ne îndeplinim sar spiritul principiilor con listă pe întreprindere. însă nerul şef al Consiliului rea dăunătorilor în decurs
cinile, spunea ţcsătoarea ducerii întregii activităţi toate acestea nu ne con unic agroindustrial Ra- de cîteva zile, atît pe cele
Marin Olar, cîştigătoaroa pe baza planului, secreta-^ duc la automulţumire. poltu Mare, în toate uni C.U.A.S.C. 40 de ha cu sfeclă, cît
primului loc în întrecerea rul general al partidului, Dimpotrivă, trebuie să tăţile sfecla de zahăr şi Rapoltu Mare şi pe cele 20 de ha culti
socialistă pe unitate în t o v a r ă ş u l Nicolae perseverăm, să menţinem furajeră a răsărit frumos vate cu in.
1987. A devenit deja o Ceauşescu, sublinia în ex ceea ce avem bun, să şi uniform, dar, din cau Să vedem care este. Ia
obişnuinţă pentru fiecare punerea la şedinţa Comi amplificăm realizările. Ca za vremii umede din a- îndeaproape evoluţia cul ora actuală, stadiul efcc-
lucrătoare din schimbul A, tetului Politic Executiv al urmare, ne preocupăm de ceastă primăvară, s-a de turii de sfeclă.
în care sînt şi cu înca C.C. al P.C.R. din 29 a- întronarea spiritului de clanşat un puternic atac Mecanizatorul Stelica TRAIAN BONDOR
drată, să ne mobilizăm, prilie a.c. : „Este necesar răspundere la fiecare lu de dăunători. S-au luat Stanciu, sub îndrumarea
să ne consultăm, să ne să acţionăm cu toată lio- crătoare, de consolidarea însă măsuri operative, pro- atentă a inginerului şef (Continuare in pag. a 2-a)
ajutăm, îneît să nu treacă tărîrea pentru creşterea unui climat de ordine şi curîndu-se substanţele în-
măcar o zi în care să nu răspunderii, întărirea or disciplină sănătos. Faţă sectofungicide necesare şi
ne îndeplinim planul. Şi dinii şi disciplinei în s-a trecut la aplicarea a- MECANIZATORII ÎŞI FAC
nu oricum, ci în condiţii muncă, în toate domeniile DUMITRU GHEONEA cestora. Atacul a fost o- CU RĂSPUNDERE DATORIA
de calitate superioară şi de activitate". Această prit, iar specialiştii din
de eficienţă ridicată. Aşa cerinţă majoră pentru (Continuare în pag. a 2-a) unităţi şi coi de la cen- — în actualitate .se secţiei.
află acum lucrările de în parcelă i-am găsit
întreţinere a culturilor pe ing. Marcel Stoicovici,
şi
Dorel
fermei
prăşitoare şi recoltarea şeful
Meseria de a face piine J furajelor masă-verde — 13arboni de la A.E.I., lu-
t nc spunea Dionisie Pirvu. crînd efectiv la încărca
şeful secţiei mecanizare tul maşinilor care efec
Am poposit, recent, la şi acesta destul de „tare" Ceauşescu, bărbatul ilus- l tuau însămînţarea ulti
î Atelierul de panllicajle — ar fi că din 1982 încoa tru din iruntea patriei ! Peşteana. La aceste lu
Colan. O primă surpriză ce atelierul de panificaţie scumpe, care a dat va- l crări se concentrează a- melor suprafeţe. Se insis
plăcută: l-am întilnit aiC'\ din „Oraşul de pe Strei" lenţe şi împliniri noi pă- ţ lenţia şi eforturile meca tă pentru a executa lu
pe maistrul tehnolog Gra ocupă in fiecare an pri mintului strămoşesc. ţ nizatorilor noştri. crări de calitate. La
ţian Alba, despre care am mul loc in întrecerea so Sub aceste sentimente t La secţia de mecani pregătitul terenului şi
scris acum aproape 18 cialistă desfăşurată in ca pe care le-am sintetizat J zare aflăm că toate uti discuit au lucrat meca
ani. Mai precis, Graţian drul Întreprinderii de mo cit mai succint posibil ar ţ lajele au plecat în cimp, nizatorii Gheorghe Socaci
Alba a fost eroul princi rarii şi panificaţie Deva. putea fi semnate numele l din zori. şi Dorin Macra.
pal al reportajului meu, Evident, prima întrebare comunistei Marinela Ranta, / — Sîntem pregătiţi — Băieţii sînt discipli
nocturn, , intitulat „Plinea pe care am adresat-o oa secretarul organizaţiei de ) pentru vîrfurile de lu naţi, la Peşteana s-a for
refacerii" şi publicat ia menilor de aici a fost în partid a atelierului, al şe- 1 crări în cele două unităţi mat un colectiv bun. Pe
pe care le deservim — lingă cei mai buni me
iilor de formaţie Victoria i C.A.P. şi A.E.t. Peşteana. canizatori au fost repar
Radu, Haralambie Braicu, i Am fertilizat cu îngră tizaţi cei mai tineri, care
Gheorghe Predescu, Maria ţ şăminte organice tarlaua acum lucrează cu price-
\ Mariş, Gheorghe Cocircă, l „Dumbrava", care a fost
l mm fkrinft Viorica Toma, al tinerei ) pregătită pentru încorpo TRAIAN OPRONI
muncitoare Doina Deac, ţ rarea în sol a plantelor
„Drumul socialismului" nr. legătură cu explicaţia ce secretarul organizaţiei i
4 796, din 9 iunie 1970. li s-ar putea da succeselor U.T.C., al laborantelor loa- , de nutreţ, preciza şeful (Continuare in pag. a 2-a)
sint recunoscător pentru obţinute. Răspunsurile au na Livădaru, Anişoara Ma- i
că el mi-a dat atunci, in fost atît de diverse incit lina, Mariana Radu, Vio- (
urmă cu ani, primele no ar trebui, poate, să le rica Braicu, al mecanica- ţ
ţiuni din frumosul alfabet transcriem pe fiecare in lui Petru Livădaru, electri- i
al fabricării plinii pe scară parte. Ele au însă şi un cienilor Lucian Gavrilescu /
industrială. „Tehnologia" numitor comun, in stare şi Virgil Delmonde, şole- \
Fabrica de producţie plinii iăculă de miinile să le lumineze, în mod rilor Dumitru Vişoiu şi l
Industrială şi prestări mamei o cunoşteam ioarte gradat, pe toate: respec Victor ion Mitrică, al dis- !
servicii Brad. Printre bine. Şi tot Graţian Alba tul adine pentru meseria
fruntaşii fabricii se nu tribuitorilor de produse 1
mără şi Marioara David, mi-a fost şi de această de a face piine pentru oa finite Eremia Drăghiţă, Re- ţ
care împreună cu for dată un ghid preţios pe meni, iubirea laţă de pă- beca Mitrică, numele har- i
maţia de Ia croi mixt, frumosul drum al piinii
pe care o conduce, obţi din Călan... mintul din care s-a ză nicilor încărcători Mi hai >
ne numai rezultate bune. mislit făina folosită pentru Giurgiu, Dumitru lacob, ■
Acest mic şi harnic co piine, dragostea neţărmu precum şi al multor oa- ţ
lectiv a reuşit, in anul 1986, rită pentru patria noastră meni. „Membrii colectivu- 1
ÎN ZIARUL DE AZI : 5ă ocupe locul al ll-lea in scumpă pe al cărei pămint lui nostru - ii caracteriza I
întrecerea socialistă pe roditor de piine ne ştim cu mindrie şi cu o tandre- )
® Discuţiile individua ţară. Un loc pe „podium" de milenii. Şi prin miezul ţe aparte tovarăşul Nicolae i
le —• prilej de ana — cînd la întrecerea res tuturor acestor iubiri stră Braicu, şeful atelierului - i
liză temeinică, exi pectivă participă unităţile bate precum căldura şi mi sint oameni minunaţi, oa- )
gentă a întregii acti de fabricat piine din în resmele miezului de piine meni buni ca piinea pe f C.S.V. cuhni, secţia moca nică, sectorul sculărie. Cu
vităţi treaga ţară — înseamnă, dragostea pentru secreta care o iac". ^ multă operativitate ilar şl atenţie lucrătorii din echipa
® Consfătuire: „Infor cu adevărat, un succes deo rul general al partidului condusă de Ion Buţi echipează cu ferodou piese din com
mare, cercetare, pro sebit. Apoi alt motiv — nostru, tovarăşul Nicolae MARIN NEGOITĂ \ ponenţa maşinilor de şarjarc de la cocserie.
ducţie" l Foto NICOLAE GHEORGHIU
