Page 42 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 42
rog. c DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Răspunderea colectivă, Discuţiile individuale - prilej de analiză
suma răspunderilor individuale
temeinică, exigentă a întregii activităţi E0 La Breb
s-a încheiat
NA CULTUIM
(Urmare din pag. 1) selor de schimb necesare, treaga producţie materia Ca in fiecare an, şi in nou" au cerut birourilor caută ca discuţiile indivi TI VA „SÂRG
desfăşurarea normală a lă. în ce ne priveşte, io 1988, pentru birourile ce organizaţiilor de bază ca duale să se caracterizeze ganizată dc c<
de cei care săvîrşesc aba producţiei — în condiţii nivelul consiliului oame lor peste 400 organizaţii în cadrul discuţiilor să prinlr-o accentuată notă mu nai ¿le edi
ti că şi i' *yuirfi
teri de la aceste criterii dc productivitate crescută, nilor muncii din între de partid din municipiul rezerve un spaţiu amplu de exigenţă, o serie de Aproape : i 000
ale progresului şi civili calitate superioară a pro prinderea noastră, milităm Hunedoara discuţiile indi abordării acestor probleme, fapte de pînă acum de- tori ai comun
zaţiei aplicăm măsuri co duselor şi eficienţă ridi cu consecvenţă, în lumi viduale cu comuniştii s-au solicitînd comuniştilor să monslrînd că de aceasta tat la zona d<
la apreciate t
respunzătoare ; îi criticăm cată — şi expedierea o- na ideilor, tezelor şi orien dovedit, in majoritatea ca vină cu idei, cu propu depinde intr-un înalt grad tisticc oferite
la gazeta de perete, pur perativă a mărfurilor spre tărilor din cuvîntările se- zurilor, autentice şi exi neri do natură să conducă însăşi eficienţa lor. Iată ţiilo cie iluiei
tăm discuţii de la om in beneficiari. Sigur, pentru cretartilui general al parti gente analize ale întregii la buna desfăşurare a tre de ce, sesizînd că la unele şeri, montaj
zical, solişti v
om cu ei, chiar cu părin ca pe acest circuit lung dului la şedinţele Comite activităţi. Pînă în pre burilor, să pună în faţa organizaţii de bază de la strumentişti i
ţii lor. ţ-Aşa am procedat şi complex să nu apară tului Politic Executiv al zent asemenea convorbiri lor cerinţa de a se situa combinatul siderurgic, Ia Festivalul
recent în cazul unui tî- obstacole în calea înde C. C. al P.C.R. clin 29 a- s-au desfăşurat cu aproa în primele rînduri ale I.A.C.R.S., cartiere, întil- „Cintarea Rom
năr care a revenit la plinirii planului şi onoră pri'.ic şi G mai a.c„ pen pe 9 000 de comunişti. luptei pentru îndeplinirea nirile cu comuniştii se evoluat, de
formaţii artist
„gînduri bune", dacă mă rii contractelor, se impun tru perfecţionarea condu După cum atestă şi ex exemplară a tuturor indi rezumau la o simplă in sci de copii
pot exprima astfel. La ni eforturi conjugate dc gîn- cerii activităţii economico- perienţa noastră, acestea catorilor de plan. Proce- formare reciprocă, ncrea- talc. Casei de
velul birourilor organiza dire, acţiune, organizare sociale, îmbinarea slrînsă, se constituie intr-o im dind în acest fel, majori lizîndu-se cerinţa de a se sindicatelor Că
grup satiric
ţiilor de bază pe schim şi conducere. „Sînt încă armonioasă, a răspunderii portantă modalitate menită tatea birourilor organiza efectua analize aprofun solişti de mu
Iară), precum
buri avem comisii de dis situaţii — şi nu chiar colective cu răspunderea să contribuie la dezvolta ţiilor de bază au fost în date, în spirit critic şi rii din Iloşon
ciplină, care duc o muncă puţine — consemnează individuală a fiecărui lu rea spiritului activ, de măsură să intre în posesia autocritic, comitetul mu
susţinută dc educaţie prin Doina Cristea, directorul crător, întărirea ordinii şi răspundere al comuniştilor unor propuneri si sugestii nicipal de partid a inter gg PLAN ti:
mijloacele specifice ale întreprinderii, cînd ne disciplinei în toate sec pentru bunul mers al tre valoroase. venit prompt, ceea ce a N \LF. Pe ad
far“ Oraştie,
activităţii politice şi de lipsesc materii prime ori ţiile, atelierele, locurile burilor, permite desprin îndrumăm, de aseme avut drept consecinţă evi Iii generale n
propagandă, încununată, materiale dc stringentă de muncă şi la toate ni derea unor concluzii care nea, birourile organizaţii tarea unor situaţii similare, llaţeg au pr<
coastă primă’
in general, de rezultate necesitate. Nu ne lamen velurile de organizare .şi să ducă la perfecţionarea lor de bază să se pregă în întreaga lor muncă. 500 Kg plante
pozitive". tăm, nu stăm cu braţele coordonare a producţiei. muncii şi realizarea obiec le, cu mult p
Avînd în vedere că încrucişate. Insistăm ia Am reţinut ca sarcini tivelor stabilite, educarea nilo perioade
sarcinile de plan în acest furnizori, la centrala şi principale, permanente, colectivelor, întărirea or VIATA DE PÂKTID nea este în
i'ă şura re, la <
an sînt deosebit de mobi ministerul de resort, la acţiunile cie control şi dinii şi a disciplinei ş.a. f . . . . . . . m . . . puni tot mai t
lizatoare, cu oamenii mun alte foruri. Avem această îndrumare, control .şi ra încă de la începutul a- ma la intîî
cii de la Ţesătoria de datorie, această răspun portare, control şi ridi nuiui, in cadrul instruiri tească cum se cuvine pen dedicată discuţiilor indivi PĂŞUNII. In
mătase Deva sînt anga dere patriotică, revoluţio care neîncetată a pregă lor, în faţa secretarilor şi tru fiecare din întîlnirile duale, organizaţiile de drept al Sti
jaţi şi la producţia de nară. Respectivele atribute tirii profesionale a între celorlalţi membri ai bi pe care urmează să o aibă partid insistă asupra în O. N. Căi an, ii
mită „Hrănişi
export — direct sau indi trebuie să-i caracterizeze gului personal muncitor, rourilor organizaţiilor de cu membrii do partid. ţelegerii cerinţei exprimate întreprins luci
rect, prin livrarea mărfu însă în egală măsură pe n conştiinţei sale revolu bază s-a pus cerinţa de a Mulţi dintre secretarii or do tovarăşul Nicolae vclare a teren
rilor unor unităţi de toţi factorii angajaţi in ţionare. Scontăm ca, in se ocupa cu toată răspun ganizaţiilor de bază şi-au Ceauşcscu la plenara C.C. tilaje speciali,
ai liceului şi
confecţii cu sarcini pen activitatea economico-so- continuare, prin noile mă derea de buna organizare făcut o regulă din a se al R.C.it. din martie a.c. nerale din ora
tru parteneri externi —, eială, respectiv, spiritul suri pe care le vom adop şi desfăşurare a discuţiilor interesa fn prealabil cum si şedinţa Comitetului cipat la strîn
preocupările comitetului de ele răspundere trebuie să ta, în conformitate cu individuale cil membrii îşi onorează comuniştii o- Politic Executiv din 29 lor şi al fiei
partid şi consiliului oa crească mai puternic — indicaţiile din magistrala de partid, in acest sens, bliguţiile profesionale, so aprilie a.c., potrivit căreia din acest loc.
de teren, cit n
menilor muncii sînt orien aşa cum arăta tovarăşul Expunere a tovarăşului la nivelul organizaţiilor de licitînd în acest sens uncie comuniştii trebuie să se na respectivă,
tale prioritar în trei di Nicolae Cenuşescu — „de Nicolae Ceauşcscu, activi bază a fost făcută o stric- informaţii suplimentare de implice activ în rezolva sămînţate cu
date în folosit
recţii principale: ritmi sus piuă jos, în faţa parti tatea la Ţesătoria de mă tă programare, slabilindu- la maiştri şi şefi de echi şune pentru s;
rea problemelor, să do
citatea în aprovizionarea dului, a poporului". In tase Deva să fie mai se ca birourile să se în- pă, altor cadre de condu vedească un dezvoltat simţ sîngio rgiu.
cu materii prime şi mate atare condiţii, realizările spornică, rezultatele mai tilnenscu, în primul rînd, cere. S-a reuşit astfel să al datoriei. în acelaşi
riale şi asigurarea pie vor fi superioare în în consistente". cu oamenii cu probleme, se abordeze mult mai timp, convorbirile cu co jSSSB
cărora in discuţiile prece concret problemele, să se IIP ELEVI
dente li s-a atras atenţia stabilească mai judicios muniştii din municipiu]
asupra unor neajunsuri şi căile de perfecţionare a Hunedoara constituie şi
lipsuri. muncii. Desfăşurate in un prilej pentru ca înseşi o 20,00 Te
în acest context, trebuie tr-o asemenea manieră, d s- birourile organizaţiilor de 20,25 Priorită
!
să subliniem faptul că se cutiile individuale s-au sol bază să vadă mai bine nornie a 20,4C
acţionează pentru evita dat cu urmărite dorite, cei spre cc direcţii să-şi în juridică - i
rea oricăror tendinţe sau vizaţi dînd dovadă de drepte cu deosebire aten cetăţenească
manifestări de improviza un interes mult mai ţia, să tragă concluzii pen Cadran mond
ţie .şi formalism, pentru mare iii realizarea sarci tru perfecţionarea pro nia şi problei
ca în centrul atenţiei să nilor. Totodată, ţinînd priei activităţi. Avînd per contemporane
se situeze aspectele de seama de faptul că astfel manent în vedere acest lu Serial ştiinţific
fond ah; activităţii. de convorbiri trebuie să cru, birourile organizaţii materie, viaţe
Laureaţi ai f
Potrivit sarcinilor, ia îmbrăţişeze o gamă largă lor de bază do la combi naţional „C
un număr însemnat de de aspecte, comitetul mu natul siderurgic, întreprin României", t
secţii, sectoare şi brigăzi nicipal, comitetele de derile minieră şi dc trico vîntul ! e 21,!
productivitatea muncii ur partid din întreprinderi şi taje, din comerţ şi licee nai © 22,00
mează să fie cu mult su instituţii insistă ca birou şi-au înscris pe agenda do programului.
perioară celei obţinute rile organizaţiilor de bază lucru noi probleme şi
pină acum. Se acordă o să aibă în vedere în ce activităţi pe care să le aibă K8F* ^BSBBBaBSS
mai mare atenţie calită fel se ocupă comuniştii de prioritar în atenţie, iar
ţii produselor, realizării educarea copiilor, care pentru realizarea preve
sarcinilor dc; plan şi, în este comportarea în fami derilor din planurile de
mod deosebit, celor la lie, in societate, ceea eo muncă (îmbunătăţite) pe ‘ DEVA : la coi
export. Tocmai dc aceea, li; înlesneşte adesea in trimestrul II au reparti Locuri în inii
II UNU 1)0 A Ii A:
comitetele de partid de trarea . în posesia unor zat sarcini concrete unui de far ‘'?d<
la combinatul siderurgic. date şi fapte ce le sînt de mare număr de comunişti. Marele „»inii
I.A.C.R.S., întreprinderea folos in formarea unei I- II (tovuorn
par ta meniul
Atelierul semifabricate al Secţiei de Iiulusl rial ¡zare a lemnului oraştie. Muncitorul minieră, fabrica de încăl imagini realiste asupra fie ION ALEXANDRU, PUTROŞANI: .
Petru Vasiu îşi aduce o mare contribuţie la realizarea isv iiorlului Indirect prin confec cărui membru dc partid. activist rianlă (Parinţ:
ţionarea semifabricatelor ce inlrâ în componenţa mobllie ralul destinat partenerilor de ţăminte, întreprinderea de (7 Noiembrie)
pş»tofe hotare. tricotaje şi cooperativa în acelaşi timp, organele al Comitetului municipal rin miliardar
meşteşugărească „Drum si organizaţiile de partid de partid Hunedoara LUPENI: Şapt
pentru şapte
tural); VULCb
tal în grădin£
(Luceafărul);
Trenul de aut
I-II (Minerul);
C A M P A N I A A G R I C O L Ă D E P R I M Ă V A R Ă darmcriţelc
SA : Jandarm
resc); URIOA
goste la Las '
tezat); BRAD:
tul — s e r
(Steaua roşie)
Toate forţele satelor - mobilizate la MECANIZATORII ÍSI FAC BARZA : Dr
victorie —
(Minerul) ;
întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor! CU RĂSPUNDERE DATORIA Secretul lui
(Patria); Dr
Rio (Flacăra);
(Urmaie din pag. 1) i. Sigismund Barboni GIU-BAI: Orna
ţoi — Ioana I
(Urmare din pag. 1) unde conducerea coopera ia Simeria-Triaj şi alţii Doinei Muntean şi Gheor- şi Petru Danci. de cultură);
tivei a hotărît ca prima au muncit cu multă hăr ghe Danciu, coordonată de pere — ne spunea şeful — Anul trecut am ob Secretul lui
luării celorlalte lucrări de praşilă a acestei culturi nicie pe ogoarele unităţii Ioan Barb, preşedintele fermei. ţinut rezultate bune (Dacia); BUA5
întreţinere a culturilor. în să se facă manual, s-a agricole din Rapoltu Mare. unităţii. Acesta ne-a spus: Potrivit programului arăta şeful secţiei. Am omul maimuţi
Und(» eşti,
ce priveşte rebilonarea înregistrat o foarte bună O bună organizare şi — Avem o recoltă foarte săplămînii, s-au declanşat avut un plan de 1 700 000 (Casă, de eul!
cartofilor, această activi participare la muncă. Au desfăşurare cunoaşte între frumoasă do secară şi tri- şi lucrările de însilozare. lei venituri şi am rea MERÎA: Calc ]
tate s-a încheiat — efec fost zile cînd la sapă au ţinerea culturii de sfeclă ticale din care facem La recoltat s-a lucrat cu lizat 2 200 000 lei, partici- roşul); 1LIA:
tuată fiind de mecaniza luat parte peste 200 de şi la cooperativa agricolă siloz. Pînă în prezent am două combine pe 74. de pînd cu cei 14 mecani grădina cu |
mina).
torul Ioan loniţă — la oameni. Mulţi cooperatori de producţie din Sîntan realizat o cantitate de G0 hectare, în t a r l a u a zatori la lucrările de me
C.A.P. Rapoltu Mare şi se — printre care Elena Cri- drei. Dar ia C.A.P. Timp a tone. Suprafaţa eliberată „Grîng", de pe care s-au canizare şi în alte uni
apropie de finalizare la .şan, Eiena Branea, Ana şi Simeria, lucrarea încă este arată cu operativita însilozat 700 tone. Au tăţi care nc-au solicitat, I VREME
C.A.P. Sîntandrei — rea Danciu, Magdalena Ivoroşi n-a început, deşi sfecla te şi pregătită pentru a lucrat cu hărnicie şi pri în perioada trecută din
lizată do Aurel Costina. şi alţii — au terminat prima a răsărit foarte frumos. fi însămînţată cu porumb. cepere Teofil Pavcloni şi acest an am depăşit pla
Pentru azi:
La C.A.P. Băcia şi C.A.P. praşilă pe suprafeţele ce O altă activitate ce cu Avansată la recoltarea Doinei Olani. Imediat nul la venituri cu peste va încălzi uş
Simeria lucrarea se desfă le-au fost repartizate. De noaşte o puternică mobili furajelor este şi Asocia după eliberarea terenului 150 000 lei. va fi variabil
şoară cu intensitate. O remarcat că s-a reuşit să zare ele forţe este recol ţia economică intercoope- s-a trecut la fertilizarea Să mai precizăm că noros în curs
oarecare rămînere în ur fie mobilizaţi la între tarea furajelor. Cea mai ratistă din Simeria, unde lui de către mecanizato în ultimele zile s-a rea cînd vor căd<
calc. Vîntul v<
mă se înregistrează ia ţinerea culturilor şi cei ce avansată unitate la a- o formaţie condusă de rul Viorel Bugaru. Apoi lizat şi rebilonarea car la moderat
C.A.P. din Bobîlna, unde sînt încadraţi în indus ceastă lucrare este Aso Iile Giura, şeful secţiei la arat şi discuit au lu- tofilor pc întreaga su licări pînă le
din G0 de ha ocupate cu trie, dar locuiesc pe teri ciaţia economică intercoo- de mecanizare, a recoltat rat Aurel Stănămirescu, prafaţă de 32 de ha la Temperaturile
vor fi cu prii
cartofi au fost rebilonate. toriul comunei. Mulţi din peratistă de la Bobîlna, o suprafaţă de 20 de ha Stoica Vîrvoni II şi Liviu C.A.P. Peştcana, ceea ce şi 11 grade ii
pînă miercuri, doar 15 ha. tre aceştia şi-au luat con unde s-a recoltat masa- din care se va face semi- Lăzăroni. denotă hărnicia şi răs xime între 13
La sfecla de zahăr şi cediu de odihnă pentru a verde do pe 25 de ha. La siloz. Lucrarea trebuie ac în plantaţie s-au execu punderea pe care meca
furajeră sc află în plină participa la sapă. Florin C.A.P. Băcia am întâlnit celerată la C.A.P. Simeria, tat tratamentele fitosa- nizatorii de aici o do
desfăşurare prima praşt June şi Petrişor Oană, lu la lucru o formaţie de C.A.P. Tîmpa şi în alte nitare. Au lucrat foarte vedesc faţă dc soarta
ia manuală şi mecanică. crători la I.M.M.R. Sime mecanizatori alcătuită din unităţi, unde suprafeţele bine aici Stoica Vîrvoni recoltei.
La C.A.P. Rapoltu Mare. ria, Remus Cărpinişan, de Ioan Niţu, Aurel Oprea, recoltate sînt încă mici.