Page 43 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 43
: • Vineri, 13 mai 1988 i uy. si
1 Consfătyire: „Informare, i 1
I Manifestări politico-educative \ cercetare, producţie" Ziua veteranilor\
ină e La clubul „Construc poezie susţinut de mem- ţ dicarea nivelului calitativ
MÍ- torul" al I.A.C.R.S. Hu brii cercului de litera- î Iii Expunerea prezentată j! producţiei, în moderni Potrivit unui demers profesorului Dumitru Su- ;
nedoara s-a desfăşurat tură şi de elevi din si- la şedinţa Comitetului Po t mai vechi, pe cale să san, participant activ b. t
or litic Executiv al C. C. al zarea procesului productiv
co- un moment omagial, cu ciul primar. „Odă eroi- ) P.C.R., din 29 aprilie a.c., şi accentuarea introducerii • devină o manifestare tra- luptele de la Puuli.ş din «
îtă* pL tema: „Partidul Comu lor neamului", acţiunea l secretarul general al parti noului, a reunit uî) mare 1 diţională, de cald fior vara fierbinte a anului |
L)1 i-
1944.
|
| patriotic, zilele trecute a
•ui- Y nist Român — continua a beneficiat şi de o reu- } dului, tovarăşul Nicoiae număr de comunicări aie
iis- tor al tradiţiilor de luptă sită prezentare de carte I Ceauşescu, a insistat asu unor cercetători, cadre ' avut loc, la Casa de cul- Au evocat apoi aceste J
ent i pentru independenţa şi prin care prof. Vergheiia ^ pra necesităţii ridicării tehnice, alţi specialişti din | tură din Deva, „Ziua momente mişcătoare Ia- ţ
suveranitatea patriei, a Chifor a readus în a- i * veteranilor". Ziua este roslava Berci, secretarul
s
na- permanente a nivelului de judeţ şi din Bucureşti. | aleasă în fiecare an Ia
ilu- aspiraţiilor do progres si tenţie poezii alo clasicilor ) cunoştinţe al tuturor cate Comunicările au abordat comitetului U.T.G. de la |
ri u- prosperitate ale poporu George Coşbuc şi Vasile ţ J 9 mai, zi cu dublă sem- Liceul „Decebal", Lore- •.
in- lui român. Preşedintele Alecsandri închinate vi- 1 goriilor de oameni ai aspecte vizînd orientări şi ţ uificaţie istorică în viaţa
nţi tejiei poporului. 1 muncii, aspect fără de care perspective privind creşte I poporului nostim — ani- dana Balabuc, locţiitor |
Au \ Nicoiae Ceauşescu, luptă ® „Manifest al con- 1 nu poate fi conceput pro rea ponderii industriei chi J versarea independenţei al preşedintelui Consiliu-
nai
tor neobosit pentru înflo
lui Naţional al Organiza- ri-
mice în ansamblul econo
ca- 1
îen, rirea patriei socialiste, ştiinţei noastre". Sub a- ^ cesul revoluţionar de fău miei oraşului (ing. Rodica | de stat a României şi a ţiei Pionierilor, precum * ■:
rire a societăţii socialiste
ali- pentru instaurarea unei cest generic, membrii ce- i multilateral dezvoltate pe Munean, vicepreşedinte al » victoriei împotriva fas- şi Dănilă Moldo van. »
x a lumi a păcii şi dreptăţii naclului literar „Muguri" J J; cismului.
uf, \ pe planeta noastră". în al Casei pionierilor şi \ pămîntul patriei. comisiei de creaţie teh- » Manifestarea este or- Tonusul înalt al trăirii *
C“, Unui astfel de deziderat nico-ştiinţifică locală), patriotice a fost susţinut, J
pu- încheiere a avut loc un şoimilor patriei din Hu- ( a încercat să-i răspundă dezvoltarea capacităţilor de ţ ganizată de consiliul mu- totodată, de momentul î
C
|Ş “ recital de cântece .şi ver nedoara s-au întîlnit eu / consfătuirea organizată, la producţie la întreprinderile J n ici pal de educaţie po- înmînării cravatelor de v
suri patriotice. * colegii lor de la şcoala ) „Vidra" (ing. Rodica Ilan- i litică şi cultură socialistă pionieri şi a carnetului I
i< I- « Odă eroilor neamu generală nr. 4. în faţa l Orăşlie, sub genericul: şi participă de fiecare de U.T.G. unui grup de î
Ma- t lui. La Şcoala generală acestora, oi au susţinut • „Informare, cercetare, pro eheş) şi „Plafar" (inginer ' dată veterani ai celui
; co ducţie" de către Comite şef Traian Cădaru). pionieri şi utecişti. S-o l
di n S din 11 ia a avut loc o ac un apreciat şi mult a- i tul judeţean de cultură şi în cadrul consfătuirii I de al doilea război mon- păstrat şi un moment so- J
dial,
tivitate pionierească cu plaudat spectacol do poe- 1
utecişti,
pionieri.
-•sie \ ceremonial în cadrul că zio şi muzică. Au citit \ educaţie socialistă, Consi s-a accentuat rolul tot ' S S-a creat, astfel, şi de a- lemn de reculegere in i
nă liul judeţean al sindicate mai mare ce revine ridi
rui- \ reia purtătorii cravatelor din creaţia lor Mirabela i lor, Biblioteca judeţeană, cării permanente a nive .. coastă dată, o ambianţă memoria eroilor căzuţi J
s roşii cu tricolor au adus Crişan, Cristina Crişan, .* Consiliul orăşenesc de edu lului de pregătire a oame i de puternică vibraţie pa- în marile bătălii din cel »
J triotică, într-o frumoasă de-al doilea război mon- *
un înălţător omagiu par
;i el \ tidului şi poporului ro Mariana Spoială. Soliştii i caţie politică şi cultură nilor muncii, informării I transfuzie de la veterani dial pentru eliberarea 1
de muzică uşoară Alin i
ev i. mân. Evocarea — reali şi Cosmin I-Ierban au i socialistă, Comisia ingine ştiinţifice si tehnice, în 1 la tineri şi copii, de la pămîntului scump al {
u:\ zată de prof. Vcrghclia întregit intr-un mod plă- l rilor şi tehnicienilor ce-şi cercetarea, proiectarea şi ' venerarea de către copii patriei.
aiul \ Partenio şi do membrii cut şi atractiv acţiunea, ţ desfăşoară activitatea la în acţiunea de moderni
Şi nivelul oraşului Orăşlie. zare şi ridicare a nivelului ţ a actelor de dăruire şi Ziua veLeranilor s-a |
11U- cercului de dezbateri po- cîntecele lor purtînd i « jertfă ale înaintaşilor pen- arătat şi de această dată -
;-uu Manifestarea de înaltă tehnic şi calitativ al pro | tru apărarea cu «fiice o reuşită manifestare !
ul litico-ideologico, a fost drept molto „Tinereţea .' ţinută ştiinţifică, cu certe duselor (ing. Magdalena
u emoţionant întregită de noastră, tinereţea anilor \ implicaţii în creşterea pro Ccorgcscu şi ing. Doina J preţ a gliei strămoşeşti, înscrisă în şirul acţiuni- t
le vi \ recitalul do muzică şi de soare". ţ î Un moment de adevă-< lor pi-ilejuite de eveni- J
ge- ductivităţii muncii şi ri- Barbo.ş, de la Oficiul de I rată emoţie l-a creat montele memorabile ale ţ
irti- informare-documentare Bu
ire- cureşti). S-a insistat asu J prezenţa la întîlnire a istoriei neamului nostru. *
eclil i
lin „Luna culturii cinematografice hunedorerte“ pra găsirii unor materialo
7.0- plastice noi şi diversifi
ÎI1- • Montaj literar-cincma- cate în funcţie de solicitări
şi victoria popoarelor asu matografică judeţeană. A şi domeniile de utilizare
pă- tografic. La Sîntămăria- pra fascismului" s-a inti rulat filmul artistic „Pu
rei- Orlea a avut loc monta tulat dezbaterea organizată terea şi adevărul". (dr. ing. Marieta Posto-
tul literar-cinematografic la Vălioara (Răchitova). © Masă rotundă. „Edu lache .şi dr. ing. Alexandru
mrtînd genericul „Parti Despre rolul armatei româ carea tinerei generalii prin Rosoli de la I.G.E. Chim.
asupra
unor
Bucureşti),
IE dului slavă !". Manifesta no în al doilea război muncă şi pentru muncă în aspecte teoretice şi practice
rea, la care au participat mondial, despre jertfele vederea înfăptuirii noii
un mare număr de tineri, aduse de întregul popor revoluţii agrare" a fost privind criteriile de sepa
1 O elevi, a fost urmată de român, au vorbit înv. tema mesei rotunde orga rări în distilare şi fracţio
3C0- prezentarea filmului „Ti Viluca Slănesc şi Valeriu nizată la Păclişa. Despre nare (conf. dr. ing. Costică — Minerul Metalul
aţie nereţea patriei, tinereţea Avramcscu, secretar ad formarea şi pregătirea pen Strălulă — Institutul de (REMIN) Deva - j
şi
petrol
Ploieşti),
gaze
noastră". junct cu probleme de tru muncă şi viaţă a tine
0,55 ® Simpozion. „Pala nouă propagandă al comitetului rilor au vorbit profesorii sprijinului pe care îl ofe calificată în turneul j
mâ* a Capitalei — în „Epoca comunal de partid. Elena David, Virgil Cim- ră cartea tehnică în per final de promovare l
urnii Nicoiae Ceauşescu" a fost ® Cinedialog. Cinema poanu. A rulat filmul do fecţionarea şi ridicarea Echipa de. handbal fe
1,10 tema simpozionului orga tograful „Mureşul" din cumentar „Pe drumul în pregătirii profesionale (ing. minin Minerul Metalul in ,,B
ers, nizat de întreprinderea ci Simeria a fost gazda par făptuirii noii revoluţii loan Cisma.ş de la Editura (REMIN) Deva a mai' fă
Tehnică Bucureşti), al ro
1,30 nematografică judeţeană ticipanţilor la einedialo- agrare". cut un pas spre divizia G9 de goluri au fost mar*, i
lului la căminul cultural din gul „Pagini de glorie şi tu Interviu cinematogra lului crescînd al şcolii de B. în 7 şi 8 mai, la Si cate de Cristina Moţu
r e a Pui. Simpozionul, în ca eroism din istoria de ieri fic. în cadrul săptămînii chimie hunedorene (dr. biu, în dubla întîlnire de (15), Liliana Stingă (10),
cu- drul căruia au prezentat şi de azi a patriei", ac cultural-educative locale, ing. Liviu Cotoarcă — şef baraj, cu campioana ju Mariana Hamzâ şi Da
*jur- comunicări Valeria Oprişa, ţiune dedicată aniversării la Vorţa a avut loc inter de lucrări la Institutul deţului Alba, INCOV niela Maxim (cîte 8),
erea secretar adjunct cu pro a 111 ani de la obţinerea viul cinematografic . „Sec politehnic din Timişoara). s-a Alba Iulia, formaţia dc- Cristina Popa (5), Oltea ;
care
Consfătuirea,
bleme do propagandă al independenţei de stat a tele religioase — un pe bucurat de un deosebit veană, pregătită de prof. Stan, Gabricla Gornea,
comitetului comunal de României şi a G7 de ani ricol pentru sănătatea mo interes din . partea celor loan Mătăsaru, a cîşti- Constanţa Chirilă şi Si-
partid şi prof. Venu do la făurirea partidului rală a societăţii". Filmele prezenţi a mai cuprins vi gat ambele meciuri, cu mona Bozan — cîte 4,
Stanciu, directorul şcolii nostru comunist. în ca documentare „întunericul zite de documentare.la în 35—7 şi 34—12, calif i- Susana Danciu, Gabrieln ţ
generale, a fost urmat de drul cinedialogului au luat alb", „Bocet vesel" au fost treprinderile chimică, „Vi cîndu-se pentru turneul Stuoaru şi Simona Sub i f
ria); proiecţia filmului artistic cuvîntul profesorii Elena însoţite de intervenţiile dra" şi „Plafar", expoziţii final care va avea loc — cîte"2, Cristina Bozan t
rta); „O zi la Bucureşti". Ciobanu, Doina Mateevici, profesorilor, Veronica Pi de carto tehnică. în perioada 24—2G mai, — 1. în poarcă au ev >- (i
urca © Dezbatere. „Contri sing. Cheorghe Dobrescu, cioruş, Rodica Tevec, Sil la Arad. luat Anca Şerban şi ?
buţia armatei române la de la întreprinderea cine- via Hamugă. MINEL BODEA Pentru devence, cele Dorica Tal pe:.
îiTik
; A-
ra) ;
i va-
acob Intr-o relaţie comercială trebuie respectate
Mă Ştiinţa Petroşani —
rea) ;
irese interesele fiecăreia dintre unităţi
Cul Farul Constanţa
beci-
DitîCl Produsele întreprinderii îmbuteliată trebuie să fie — Poarte igienic şi ra alimentaţie publică. O bună 10-10 (7-0)
EA : do berc Haţeg se reco livrată unităţilor T.C.S. pid se desface berea la dirijare a fondului de^
n*iilc mandă singure prin cali mărfuri alimentare, uni halbă prin această insta marfă trebuie să aibă în întîlnirea dintre cele într-un final incandes
jan- tatea lor. Şi totuşi, intr-o tăţilor de alimentaţie pu laţie — ne spune tovară vedere interesul comun, două formaţii de frunte cent, mijlocaşul Iliev în
cito- discuţie cu tovarăşii ing. blică de la locurile de a- şul Eduard Ştefănescu, şe general. scrie punctele egalării. Scor
Dra- Ionel Işlfan — director şi grement, celor care nu au ful complexului. La noi Mai există şi un alt fel ale rugbiului românesc s-a final' 10—10, dar Ştiinţa
(Re- încheiat de această dată ar fi putut cîştiga dacă ar
•por- Aurelia Istrătescu, ingine posibilităţi tehnice şi i- berea este totdeauna rece de situaţie. I.C.S.A.A.P. nedecis, sportivii studenţi
I-IÎ rul şef- al întreprinderii, gienico-sanitare de a servi şi proaspătă datorită a- Petroşani — după cum a- fi abordat întîlnirea cu
IRA- r.i se spunea : bere la halbă. Comerţul cestei instalaţii. rată şi numele — este o avînd la un moment dat mai multă ambiţie. S-au
spre Restaurantul „Dunărea" jocul în mină, dar ratînd evidenţiat: Drumea, Su-
I-]I — în judeţ avem greu a făcut eforturi să se a- „întreprindere comercială nepermis de mult. An şinschi, Claudiu şi Raţiu
LIE : tăţi cu desfacerea berii dapteze la această situa se află amplasat în piaţa- de stat pentru produse a- înscris Sava, drop în min.
îesls la butoi. Unităţile con ţie şi în mare măsură a cu acelaşi n;jme şi în ve limentare şi alimentaţie — de la Ştiinţa, Trancă.
spre cinătatea unei mari uni 20 şi Raţiu (eseu netrans Constantin şi Ciublea —
:oa- tractante, în mod deosebit reuşit, în folosul consu publică". I se livrează în format) în prima repriză, de la Farul.
nan- cele de alimentaţie pu matorului. S-au procurat tăţi alimentare şi a mai consecinţă bere îmbute
Casa blică — deci cu desface multor unităţi I.C.S.L.F. pentru Ştiinţa. în partea Au arbitrat foarte bine
EG : -şi instalat cîte un tanc — Atît unităţile de le- liată atît pentru unităţile a doua a întîlnirii, oaspe G. Petrescu (Bucureşti) la
lesis re pe loc — ne solicită, de bere pentru Deva, Hu alimentare, cît şi pentru ţii înscriu de trei ori prin centru, S. Bărgăunaş (Bu
zan, peste graficul de livrare, nedoara, Petroşani, Lupeni gumc-fructe, cît şi alimen- cele de alimentaţie pu
AN: bere îmbuteliată. La in- şi Brad. Pentru acest an ■ tava au repartiţii de bere Plotschi, eseu netransfor cureşti) şi C. Toană (Cra
rio... c mu tul lunii aprilie am la sticlă — spune Ton blică. De desfăcut, berea mat, şi Bezu.şcu două iova) la linie. (IOAN
SI- mai este în plan achizi se desface cu precădere dropuri, preluînd conduce DAN BĂLAN, corespon
Mu. cri ut o situaţie cel puţin ţionarea a încă unuia. S-au Pascu, responsabilul de la în unităţile din ultima ca
1 în bizară : aproape ţoale bu „Dunărea". Cînd ele pri rea. dent).
(Lu toaiele noastre pentru bere procurat instalaţiile nece mesc bere, la noi nu se tegorie. De ce să seojmai
vrac se aflau pe reţea, sare şi se părea că nu vor mai vinde nici o cincime obosească lucrătorii de
mai fi probleme cu des
nereslituite de beneficiari. facerea berii la halbă. Şi, din ceea ce vindem în mod aici cu spălatul halbelor ?
Ncrestituirca la timp a intr-adevăr, acolo unde obişnuit la halbă. „Oamenii Cel frustrat, de data a- Paraşutism
acestor ambalaje este o cumpără bere de la ali ceasta, este cumpărătorul
modalitate de a no forţa treaba e organizată bine, mentara sau de La; care găseşte mai rar bere
ll .se să livrăm bere preamba- nu sînt probleme. I.C.S.L.F. şi se instalează pentru acasă la alimen La Săulc.şti s-a desfă cu rezultate bune. Pri
.'erul — Unitatea noastră des la mesele noastre de pe tara. şurat faza judeţeană a mele trei locuri, după trei
mult lată. Dar fabrica are şi face lunar 80—90 butoaie Iată unde şi în ce fel Campionatului naţional de lansări de la 1 000 metri,
■pţii. ea o capacitate de îmbu- platformă sau în local
lo- teliere care nu se poate de bere, adică peste 70 la spre a consuma. Nouă nu se încurcă drumurile berii paraşutism. Au participat au fost ocupate, în ordi
slab întinde cum vrem noi, deşi sută din berea pe care o ne mai rămîne decît să la halbă. Vine vara şi sportivi şi sportive apar- ne, la băieţi: Viorel Pa
;nsi- vindem este bere la halbă cererea de bere va creşte. ţinînd aeroclubului „Da lici („Explorări “ Deva).
n/h. în perioadele de solicita strîngcm capacele do la
ime re lucrăm în trei schim — ne spune tovarăşa Anela sticle. în asemenea zile Trebuie evitată orice po cia" — Deva şi secţiei Emil Resiecl („Explorări"
re 3 buri sau în schimburi pre Sccărcanu, responsabila u- vindem un butoi de bere sibilitate de strangulare a de paraşutism a clubului Deva) şi Andrei Dani („Ex
ma- nităţii „Tic-Tac" din au plorări” Deva), iar la fele
*ade. lungite. în loc de 4—5. desfacerii, astfel incit cum „Explorări" Deva. Cu
Berea este un produs togara de la Hunedoara. Adevărat, orice piaţă părătorii să găsească acest toate greutăţile pricinuite — Daniela Tomu.ş („Explo
solicitat atît pentru consu La complexul „Union” este un bun vad comer produs fără multă pier de schimbarea direcţiei rări" Deva), Olimpia Stroe
1 mul pe loc, cît şi pentru există instalaţie cu două cial dar nu este cazul să dere de timp. vântului şi a intensităţii („Explorări" Deva) şi Sloiati
Arina („Dacia" Deva). (A.
lui, proba de precizie a
se facă o asemenea con
tancuri de cîte 1,3 tone
acasă. în mod firesc, o
__parte însemnată din berea capacitate. curenţă unei unităţi de ION CIOCLEI aterizării s-a desfăşurat Ionescu, corespondent).