Page 45 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 45
Vizita oficială de prietenie a
tovarăşului Andrei Andreevioi Gromîko,
în tara noastră
5J
ÎNCHEIEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
Vineri, 13 mai, la Pa de convorbiri, a fost exa convorbirilor, privind dez
latul Consiliului de Stat minată evoluţia situaţiei voltarea pe mai departe
s-au încheiat convorbirile internaţionale. O atenţie a relaţiilor, pe multiple
oficiale dintre tovarăşul deosebită s-a acordat pro planuri, dintre România şi
Nicolae Ceauşescu, secre blemelor privind înfăptui Uniunea Sovietică, în fo
tai' general al Partidului rea dezarmării, in pumni losul ţărilor şi popoarelor
Comunist Român, pre rînd a dezarmării nuclea noastre, al cauzei gene
şedintele Republicii Socia re, soluţionarea luturoi rale a socialismului şi
liste România, şi tovară conflictelor şi stărilor li păcii.
şul Andrei Gromîko, mem tigioase dintre state pe Convorbirile s-au desfă
bru al Biroului Politic a! cale paşnică,- prin tratati şurat într-o atmosferă to
m SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU Comitetului Central al ve, asigurarea unei păci vărăşească, do caldă prie
Partidului Comunist al U- trainice pe planeta noas tenie.
S-a holărit ca rezultate
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV ninnii Sovietice, preşedin tră. o v a r ă ş u l Nicolae le vizitei, ale convorbirilor
T
tele Prezidiului Sovietului
Suprem al Uniunii Repu Ceauşescu şi tovarăşul An care au avut loc, să fie
AL C. C. AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C. blicilor Sovietice Socia drei Gromîko au subliniat consemnate într-un Comu
liste. importanţa concluziilor la nicat comun, caro se va
în cadrul acestei runde care s-a ajuns, în timpul da publicităţii.
a
Consiliul oamenilor muncii
CEREMONIA SEMNĂRII COMUNICATULUI COMUN
T o v a r ă ş u l Nicolae Sovietului Suprem al U- P.C.R., secretari ai Comi
Ceauşescu, secretar general niunii Republicilor Sovie tetului Central al partidu
al Partidului Comunist Ro tice Socialiste, au semnat, lui, membri ai Consiliului
mân, preşedintele Republi în cadrul unei ceremonii de Stat şi ai guvernului.
cii Socialisto România, şi desfăşurate, vineri, 13 mai, Au luat parte persoane
tovarăşul Andrei Gromî la Palatul Consiliului de le oficiale care îl însoţesc
Colectivul Carierei mi cului, în subunităţi, unde Nicolae. Ceauşescu, secre-. ko, membru al Biroului Stal, Comunicatul comun. pe preşedintele Prezidiu
niere Veţel-Mintia îşi cu se hotărăşte, practic, soarta tarul general al partidu Politic al Comitetului Gcn- La ceremonie au parti
noaşte foarte bine consi producţiei. lui, la şedinţa Comitetului . tral al Partidului Comu cipat membri şi membri lui Sovietului Suprem al
liul oamenilor muncii, pe Primul interlocutor, in Politic Executiv al G. G. nist al Uniunii Sovietice, supleanţi ai Comitetului U.R.S.S. în vizita în ţara
membrii săi. Este firesc. ginerul Marin Sebescu, al P.C.R. din 29 aprilie preşedintele Prezidiului Politic Executiv al C-.C. al noastră.
Ei i-au ales, dintre ei în ne-a declarat: „Rezulta a.c. Pentru cucerirea u-
şişi — în mod democratic, tele pozitive obţinute în nor noi trepte calitative în
revoluţionar—pe cei care activitatea productivă pe activitate, noi pornim chiar ÏNTÏLNIRE LA MAREA ADUNARE NAŢIONALĂ
îi reprezintă în conduce de la sarcina de bază a
rea colectivă a unităţii. unităţii noastre — sporirea Tovarăşul Andrei Gro- vut, în dezvoltarea aces tre poporul român şi po
Pentru cititori însă facem, contribuţiei la formarea mllco, membru al Biroului tor raporturi, convorbirile poarele Uniunii Sovietice.
aici o succintă prezentare Dezbatere bazei de materii prime a Politic al G.C. al P.C.U.S., şi înţelegerile dintre tova S-a exprimat dorinţa co
a personalităţii acestui organizată la preşedintele Prezidiului răşii Nicolae Ceauşescu, mună de a se acţiona pen
c.o.m. ® Are 21 de membri Cariera minieră ţării —• precum şi de la Sovietului Suprem al secretar general al Parti tru sporirea rolului par
• în componenţa sa au imperativele majore ale U.R.S.S., împreună cu dului Comunist Român, lamentelor şi parlamenta
fost aleşi cei mai buni Veţel-Mintia eficienţei economice : rea membri ai delegaţiei care preşedintele Republicii So rilor din cele două ţări
mineri, muncitori specia lizarea sortimentală a pla îl însoţesc, a făcut, în cialist^ România, şi tova în întărirea prieteniei şi
lişti, maiştri, tehnicieni şi nului fizic, reducerea con cursul dimineţii de vineri, răşul Mihail Gorbaciov, colaborării bilaterale, în
ingineri ® îşi ţine şedinţele sumurilor, creşterea renta o vizită la Marea Aduna secretar general al Comi interesul popoarelor noas
perioada care a trecut din bilităţii, a beneficiilor
de lucru lunar, iar biroul acest an exprimă eforturile re Naţională, unde s-a în- tetului Central al Partidu tre, al cauzei socialismu
său. executiv — în fiecare susţinute ale întregului unităţii". illn.it cu tovarăşul Nicolae lui Comunist al Uniunii lui, progresului şi păcii în
săptămînă o Membrii c.o.m. nostru colectiv. Totuşi, — Vă rugăm, tovarăşe Giosan, membru supleant Sovietice. lume. A fost subliniată, dc
au primit răspunderi pre consider că noi, cci care inginer, să no spuneţi cum al Comitetului Politic E- în acest cadru s-a efec asemenea, necesitatea in
cise, concrete cu privire alcătuim organul colectiv au fost realizaţi indicato xoculiv al C.C. al P.C.R., tuat un schimb de infor tensificării, în continuare,
la întreaga activitate des de conducere, trebuie să rii principali în perioada preşedintele M.A.N., şi cu maţii cu privire la activi a schimburilor do expe
1
făşurată în toate sectoa facem mai mult, să ne un grup dc deputaţi ro tatea forurilor legislativ; rienţă între Marca Adu
rele şi secţiile unităţii ® unim şi mai puternic for care a trecut din acest mâni. supreme din cele două nare Naţională şi Sovietul
Dintre metodele de muncă ţele, să punem în valoa an ? Aceasta pentru a în timpul întîlnirii au ţări consacrată edificării Suprem al U.R.S.S., pre
experimentate, cu deosebi re toate rezervele de creş cunoaşte mai concret de fost evocate relaţiile tra noii societăţi, la conlucra cum şi a conlucrării în ca
te succese pentru bilanţul tere a producţiei. Am diţionale dc prietenie si rea dintre parlamentarii drul Uniunii interparla-
unităţii, se detaşează şe reţinut, în esenţă, aceste MARIN NEGOIŢÂ colaborare româno-sovie- români şi sovielici, ca o
dinţele de lucru şi anali sarcini din magistrala Ex tice, evidenţilndu-se rolul componentă de seamă a
zele efectuate la faţa lo punere a tovarăşului (Continuare în pag. a 3-a) hotărâtor pe care l-au a- ansamblului relaţiilor din (Continuare în pag. a 4-a)
In 1987, sectorul III al crul în abataj, să exploa din panoul 9 cel puţin o mărul la dezvoltarea ţării,
minei Paroşeni a extras 36 tăm la parametri optimi lună, dacă nu mal mult, Iml place să spun că sin CAMPANIA ABRIGOLA 1 PRIMĂVARĂ
la sută din producţia în modernul complex mecani incit să menţinem ritmuri tern uniţi ca pumnul. Dacă
treprinderii şl cu 36 000 zat de tăiere şi susţinere a constante în extracţia de dai cu pumnul în masă,
tone cărbune suplimentar cărbunelui, CM A 5 H, cu cărbune, să majorăm spo se rupe masa ; dacă dai Participare numeroasă
prevederilor de plan. Dar care lucrează brigada lui rul acumulat". cu degetul, Iţi rupi de
locul I pe unitate l-a ocu Ferenc Fazakaş, ne pre Interlocutorul vorbeşte cu getul..."
pat sectorul I, cu un plus gătim temeinic, de azi pe discernâmînt, cu convinge — Altfel n-am putea la întreţinerea culturilor!
de peste 80 000 tone căr- mîlne, frontul de lucru, re, cu dragoste de oameni. reuşi să învingem în lup- — Am reuşit nu numai Nojogan, loan Podelean,
incit să începem în plin Şl aproape nu mi-l închi
fiecare şut şi să-l înche pui pe acest bărbat scund, să încadrăm însămînţărilc Marin Olar, Olga Iacob,
iem cu depăşiri de plan, chipeş, îndesat, cum îşi în epoca optimă, ci şi să Corina şi Petrişor Blăjan
oamenii se cunosc, se înţe făcea lr tuş" adversarii din facem o lucrare de bună cc lucrează în unităţi in
leg, şl se ajută ca într-o campionatul divlzei A de calitate — sublinia Gheor- dustriale. Un sprijin sub
adevărată familie, aşa că lupte la Jiul Petrila, unde ghe Irimie, inginerul şef stanţial în mobilizarea tu
al C.A.P. Leşnic. Buruie turor locuitorilor la acti
nile au fost stupite în to vitatea de pe ogoare îl
Investiţia de încredere talitate, s-a asigurat o den primim din partea comi
tetului comunal de partid
sitate bună de plante la
hectar. şi consiliului popular.
! La panoul de onoare — oamenii, Am stat de vorbă şi cu Cooperativa agricolă de
l faptele lor de munca, de înalt patriotism Virginia Belea, preşedinta producţie din Brănişca arc
cooperativei, abordînd o mare suprafaţă destina
participarea cooperatorilor tă producerii de legume.
trebuie să reuşim, să mun actlva în urmă cu 10-12 la întreţinerea culturilor, Plantarea în cîm.p s-a în
cim mai mult, mai bine. ani, Dar toate au un sfîr- lucrare do care depinde în cheiat şi se desfăşoară —
Cel care ne vorbeşte cu şlt. A terminat cu sportul mod hotărî tor soarta re cu o puternică mobilizare
dorel tAmaş otita convingere şl plă şi a început în forţă mi FERENC FAZAKAŞ coltei acestui an. de forţe umane — înlrc-
cere despre ortacii cu neritul. La investiţii, la ţ'ncrea culturilor. Ca ur
bune. Întrecerea Intre co care munceşte este chiar aeraj, la producţie. La ta dură cu stratul de căr •— Nu cred că exagerez mare, prima praşila la cea
lectivele acestei mine frun şeful sectorului respectiv, mina Paroşeni s-a încadrat bune, să stăpînlm la per dacă afirm că în această pă, varză şi conopidă s-a
taşe pe Valea Jiului şl pe sublnginerul Dorel Tămaş. în 1977, iar din 1983 este fecţie adevărata uzină sub primăvară participarea la încheiat, printre cei mai
ţară este an de an şi lună La conducerea minei nl şef de sector. A creat un terană care este comple muncă a oamenilor din sal vrednici cooperatori în
de lună mai animată. In se spuseseră numai vorbe climat de muncă sănătos, xul de mare înălţime cu \ este foarte bună — ne-a efectuarea acestei lucrări
întimplnarea zilei de 1 Mai frumoase despre el şi des fertil, de conlucrare şi în care lucrăm, completează l spus interlocutoarea. Au numărlndu-sc Leliţia Ba
a.c., cele mal bune rezul pre colectivul pe care-l ţelegere. A adus oameni Ferenc Fazakaş şi să tri- } venit la lucru, în primul dea, Sabin Lucaci, Elena
tate pe patru luni le-au. conduce. „La noi, spune în colectiv, l-a disciplinai mltem continuu „la ziuă" \ rînd, cooperatorii, dar şi Bîc, loncâ Ilanta, Valeria
obţinut minerii din sectorul interlocutorul, ziua de azi cu vorba bună, cu exem cantităţi suplimentare de ^ oameni încadraţi în ramuri Neamţ si mulţi alţii. Re-
III : un plus de producţie neagricole, ce pînă acum
a început ieri, Iar cea de plul său şl azi alcătuiesc cărbune. Insă înţelegerea i bilonarea cartofilor — cul
de aproape 22 000 tone mîlne începe azi. De e- un nucleu puternic capa între ortaci, simţul dalo• ¡ nu s-au prea implicat în tură ce ocupă o suprafaţă
de cărbune. xempîu, ştim precis că în bil să învingă orice greu riel şi hotărirea unanimă \ activitatea din agricultură. do 50 de ha — se apropie
— Ne puteţi oferi câte
— Şl sperăm să majorăm septembrie a.c. Fazakaş în tăţi. Dorel Tămaş vorbeşte de a demonstra că putem ( va exemple ? de şfîrşii, lucrarea fiind
continuu această cantita cheie panoul 9 şi trebuie în metafore: „De la fle mal mult, mai bine sini } — Da. La praşila sfeclei realizată de mecanizatorul
te şl să nu mai cedăm să se mute în panoul 5. care cer c/ie puţin In plus atuurl sigure, permanente, 1 Iosif Mîrza. A început
locul I pe mină pină la Pregătim deja temeinic şi dacă se poate ceva mai primii au fost Clara Avra- prima praşila la sfecla de
slirşitul anului. Stă în acest nou front de lucru, mult. Iar oamenii înţeleg DUMITRU GHEONEA | mescu, secretara organiza zahăr pe cclc 45 dc ha
puterea noastră să ne or astfel incit exploatarea lui că au datoria patriotică ţiei de partid din sat, co
ganizăm cit mal bine lu să se suprapună cu cea să dea cit pot, să pună u■ (Continuare în pag. a 3-a) ^ muniştii Eleonora Bislrian, TRAIAN BONDOR
Felicia Ludovic, Eleonora
Suciu şi alţii, dar şi Elena (Continuare în pag. o 3-a)
