Page 46 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALÍSMULU

Dintr-un fierbinte Mai
Ató i E luna Mai; se împlineşte ţara Dc-atunci, din acel aspru mai fierbinte, «le !
s-au frînt străvechi zăgazurile izvoare;
1 puternică şi liberă-n hotare,
un drum de glorii, drumul spre-nainte
ţ — covor de ilori i-aştene primăvara
ne-a fost îndemn şi faptă în viitoare...
1 sub aurul din zările solare.
/ E luna libertăţii — acestei naţii
inşi:
cum rod îşi ţese pîinea primăvara.
) ce într-un mai şi-a germinat puterea E luna mai şi ne-mplinim cu ţara 1 , /' O in
soci
i din trupul holdelor şi din Carpaţii că
i ce i-au păzit prin secole averea. DUMITRU SPĂTARU prin
( de
~ vînc
coie
llllil
.JACOB" - UN FILM CARE Generoasa idee cuprinsă nea,
în Expunerea secretarului Pav­
TREBUIE VĂZUT Şl REVĂZUT general al partidului, tova­ ea $
„Primăvara muzicală deveană“ Avînd ca pretext re­ gic şi comic, gravitate şi răşul Nicolae Ccauşescu, pozi
Ia 2
la şedinţa Comitetului Po­
constituirea unei biografii, ironie, sublim şi normali- litic Executiv al C. G. al Şi 1
„Iacob" se dezvoltă cine­ tate, Dorel Vişan realizea­ P.C.R. din 29 aprilie a.c„
Primele concerte şi re­ col, realizat de studenţii trăirea perfect adecvată matografic prin acumulări ză o creaţie memorabilă ca întreaga activitate cul­
citaluri ale „Primăverii clasei de canto a lectoru­ partiturilor interpretate i de secvenţe aparent inde­ prin firesc şi participare, tural-a rtistică să-şi spo­
muzicale devene" au pre­ lui Iulian Jurja de la VV.A. Mozart — Aria lui pendente, dar legate în comparabilă cu aceea a rească rolul educativ, să
zentat o muzică frumoasă, Conservatorul „G. Dima" Figaro (actul IV) din miezul lor prin sentimen­ lui Victor Rebengiuc în contribuie, prin reperto­
aparţinînd unor genuri şi din Cluj-Napoca, acom­ „Nunta lui Figaro", Aria tul tragic de imposibilă „Moromeţii". riul abordai, la formarea •
stiluri diferite. în prima paniaţi cu sensibilitate la lui De Silva din „Emani“ desprindere dintr-o lume atitudinii patriotice ce La
seară a festivalului, or­ plan de lector Iudith Baboş de Verdi, trei cîntece de închisă, guvernată de fa­ O distribuţie inteligent. trebuie să caracterizeze o 1
chestra de cameră a sin­ şi lector Georgeta Angliei. P. Bentoiu. Studentă în talitate, în care dramele > făcută dă fiecărui perso­ noua personalitate umană, litic
dicatului învăţămînt din Interprelînd „Perla gloria" anul IV, Dinna Banciu este existenţei se conjugă cu naj un relief psihologic a prilejuit organizarea în rea
Cluj-Napoca, dirijată de de Buononcini, Călin Flo- o soprană deja formată, o natură ostilă, un apo­ aparte. Sînt în întregime municipiul Hunedoara a Tele
prof. Mihai Gutman, a rea (anul I) a făcut dovada împlinind frumuseţea u- calips vizual („Rece, tăcută de subliniat compoziţiile unui concert coral „Cin- end
oferit publicului, din baro­ unor promiţătoare înzes­ nei prezenţe scenice în şi albă, luna luneca pe rafinate ale actorilor Ion tec de Mai". Stea
cul european, Concerto trări vocale. Ioan Pojar care întreaga mimică şi suprafaţa de sticlă înghe­ Fiscuteanu, Florin Zamfi- Găzduită de casa de cul­ siun
grosso op. C nr. B de A. (anul V) tenor deja format gestică se desfăşoară cu ţată a cerului", nota Geo rescu, Livia Baba, debu­ tură, manifestarea, iniţia­ câ
Corelli, din clasicism, Se­ a prezentat publicului, în­ totul firesc, despovărată Bogza) în care moartea lui tanta Cecilia Bîrbora, Ma- lă de comitetul municipal inte
renada în Re major pen­ tre alte piese, celebra „O de artificial, vocea clară, Iacob Onisia dobîndeşte ria Seleş şi Dinu Apetrei.
tru cvartet de coarde şi sole mio" de Curtis. Din precisă, cu un timbru sensuri şi dimensiuni tul­ Filmul „Iacob" poate fi „Pir
orchestră K. V. 239 de Mo- S.U.A., aflat la speciali­ cald, catifelat, corespunde burătoare. citit rn chei diferite s pre­ jurn
zart (solişti i prof. Atila zare la conservatorul clu­ cu lejeritate solicitărilor Personajul lui Mircea zenţa şi succesiunea ele­ rea
Vass, vioara I, prof. Florin jean, Geon Robinson a pre­ interpretei, reuşind pe Daneliuc este un hîtru care mentelor primordiale (pă-
Gavriş — vioara II, prof. zentat un cunoscut frag­ deplin depăşirea dificultă­ supravieţuieşte prin umor mînt, foc, aer şi apă), în­ Concert coral
Barbala Naghi, violă, prof. ment din „Porgy şi Boss" ţilor scenice şi obţinerea şi îşi presară existenţa cu cărcătură socială ori ac­
Gabriela Constantin Todor, de Gershwin vădind o voce celor mai discrete subtili­ izbucniri de duioşie, tan­ ţiunile personajului prin­
violoncel); creaţia secojului bună şi o mare grijă pen­ tăţi expresive. dreţe ori farse eliberatoa­ cipal. Fiecare lectură po­
XX a fost ilustrată prin tru fidelitatea faţă de in­ Aşteptăm o viitoare şi re, care se desprinde din sibilă întregeşte imaginea
doua lucrări: Intermezzo tenţiile autorului. Doar in cit mai apropiată reîntâl­ închistare .şi banal abia unui film solid, obsedant, de cultură şi educaţie so­ Dl
op. 12 de George Enescu anul doi, Ioan Ţibrea a nire cu aceşti tineri şi în momentul morţii, trăit în care nu se povesteşte, cialistă, a reunit 12 apre­ Loci
IIUî
şi un opus în stil neocla­ îneîntat publicul prin vocea talentaţi reprezentanţi ai ca revoltă în singurătate, ciate formaţii corale care de
sic — atrăgătoarea simfo­ deosebit de bine dotată, şcolii vocale clujene. dar şi ea descoperire a sin­ ci se radiografiază. Remar­ s-au bucurat de o caldă Mar
nie simplă de B. Britlen. prin sensibilitatea şi inte­ gurătăţii şi demnităţii. Co­ cabil prin calităţile vizuale primire din partea publi­ I-IJ
part
Genul vocal a fost pre­ ligenţa cu care şi-a con­ ANA FODOR, loana sonoră (Horia Mur- ale cadrelor (operator Flo­ cului. S-a remarcat şi cu PE1
zent în următorul specta­ struit fiecare arie, prin muzicolog gu), muzica (Anatol Vieru), rin Mihăilescu), filmul lui acest prilej preocuparea rlan
Mircea Daneliuc (regie şi
(7 1
succesiunea şi lumina ca­ statornică a acestor colec­ rin
drelor, alternanţele savan­ scenariu, inspirat din scrie­ tive artistice pentru în­ - LUI
te ale unghiurilor de fil­ rile lui Geo Bogza) recon­ noirea repertoriului, cali­ yen
CRONICA LITERARĂ mare, urmărind revolta lui, firmă maturitatea şi măies­ tatea interpretării şi ţinu­ tura
tal
I.aurcată cu locui X în renunţările şi apoi resem­ tria unui regizor şi ne re- ta scenică deosebită, pe (Lui
etapa republicană a Fes­ narea senină, transformă l'vă, asemenea „Morome- măsura exigenţelor regula­ Trei
tivalului naflonal „Cin­ clipele morţii lui Iacob mentului de desfăşurare a' X-II
NICOLAE ŢIC, „Grindina“ tarca Romăniel“, briga­ Onisia în clipe de înălţare ţilor", eliberarea cinema­ Festivalului naţional „Cîn- SA
tografiei
de
româneşti
da artistică a întreprin­
dar:
derii de tricotaje tip lină la demnitate. complexul ecranizărilor. tarea României". rest
din Hunedoara n eîştlgnt gosl
şi Trofeu) „Corviniana“ Confundîndu-se cu un Au oferit evoluţii n- teza
Grindina, ultimul rnm.m sînt sondate cu grijă, cu — 1088. rol situat mereu între tra­ GHEORGHE POGAN preciate corul mixt al tul
al scriitorului Nicolae pătrundere de analist de Combinatului siderurgic ua
Ţie, din trilogia începută către Nicolae Ţie, ci şi Hunedoara (dirijor — prof. Seci
(I>ai
cu Lege şi anexă (1983) multe altele. De la curtea Marin Dîrvă), corul de lllo
şi continuată cu Sărindar regală a lui Carol al II-lea voci egale al sindicatului GIU
(1984), ambiţionează să şi pînă la mahalalele capi­ învăţămînt (dirijor — prof. ţel
de
surprindă evenimentele a- talei, de la boierimea scă­ Constantin Huţan), grupul Sec
(Da
nului 1930, mergîndu-se in pătată de provincie şi pînă coral cameral al sindi­ omt
adîncimea cauzalităţii is­ la afaceriştii de o zi, to­ calului sănătate (dirijor — Und
torice. Documentele din tul, sau aproape totul in­ prof. Aurelia Costescu), (Ca
arhivă, consemnările -jur­ tră în viziunea cuprin­ grupul coral cameral al ME
roşi
nalistice ale vremii, măr­ zătoare, largă a romanului. sindicalului învăţămînt (di­ gra
turiile unor participanţi Meritul de căpetenie al rijor — prof. Adriana mln
direcţi la evenimentele de­ romanului pare a sia în Cheţe), grupul vocal al
secţiei de blănărie (diri­
ceniului trei, ţoale a- modalitatea stilistică alea­ jor — prof. Elisabeta Ma­
eestea reprezintă „materia să şi conservată de-a lun­ ll
primă", baza minuţios stu­ gul paginilor cu o consec­ reşali) şi grupul vocal de
diată, prelucrată critic, a venţă de invidiat. E vorba la F.P.I.P.S. (dirijor —
prof. Clara Buday). Au
trilogiei. Impresionantă de dimensiunea vorbită, mai evoluat grupurile vo­ N
incursiune şi redescope­ orală a „epicului" cultivat 11 iu
E
de Nicolae Ţie. Un mijloc cale alo fabricii de încăl­
rire, în limitele verosimili­ ţăminte, cooperativei meş­ 23,
E:
tăţii, precum şi în respec­ ingenios de dramatizare a teşugăreşti „Drum nou", 24,
tul adevărului istoric, a prozei care recomandă un I.G.C.D., al comunei Te- Fi
deceniului trei românesc, scriitor stăpîn pe arta sa, liucu Inferior. 706 i
trilogia se încheie cu ac­ ajuns la maturitatea meş­
tualul volum, singurul teşugului său : lăsîndu-şi Prof. DOINA MARIŞ,
de altfel ce reuneşte fapte, personajele să-şi expună preşedintele
evenimente, înlîmplări des­ singure gîndurile, să se Comitetului municipal
făşurate de-a lungul unui exprime fiecare în „idio­ Hunedoara de cultură
singur an. mul" său specific, fără re- şi educaţie socialistă
Condus de un instinct ţineri, punctindu-le doar por
te
artistic sigur, Nicolae Ţie trecerea de la monologul Tnci
se fereşte de didacticismul interior la conversaţia so­ Lupta pentru independenţa României în poezia lui George Coşbuc ace.
steril, aducînd în scenă cială, cu exigenţele ei Cer
personaje vii, autentice, cvasiuniformizatoare, scrii­ S-mi scurs, în clepsidra ultimele clipe ale existenţei îşi găsesc loc de cinstire, în Trei morţi într-un mormînt“ nor
ploi
creionînd alert, dezinvolt, torul izbuteşte mai multe timpului, 111 ani de la semna­ de aniversarea zilei inde­ opera poetului şi in inima fie­ („Trei, Doamne şi toţi trei“), ca n
„O scrisoare de la Musell,. .?
căruia dintre noi, eroii de la
cu naturaleţe figuri puter­ lucruri deodală. Procedeul, rea eu litere de sîngo şl ioc, pendenţei. Plevna şi Smîrdan, Rahova şi Selo“ şi „Rugămintea din ur­ soţi
iu marea carte a poporului
Crescut şi formai într-un
nice de comunişti pre­ de mare eficacitate literară, nostru, a actului de Indepen­ spaţiu ce păstra pe Ungă Vldln, care poartă cu toţii mă“ sînt emoţionante prin o- clec
fia
cum : Vlad iîtanca, Par- cu priză maximă la public, dentă de la 9 Mai 1877. Poeţi, minunatele tradiţii folclorice un singur nume, drag nouă menescul ce se degajă din fică
fiecare vers, prin mîndria pe
tuturor, acela de român, şl
tenie Jurubiţă, Petru So- transformă paginile acestea prozatori, pictori, muzicieni, şl imaginea unor eroi legen­ cum să nu ne impresioneze care au simţit-o ostaşii ro­ km,
gazetari, patrioţi au lăsat ur­
dic.
Coşbuc
în
dari,
realizează
meşan, zis Bociort, Bcne- atît de încărcate de eve­ maşilor pagini nepieritoare poezia sa pagini de epopee simplitatea şi sinceritatea sol­ mâni oprind puhoiul turcesc mo
dict, Alexandru (ultimii nimente într-o savuroasă despre gloria ostaşilor români. naţională, emoţionante prin datului, care mai ieri îşi ara şi luînd prizonier „Pe Osman G ş
nebiruitul“. Răzbate, de ase­
Se delaşcază, din rîndul artiş­
trei făcînd parte din co­ caravană de gînduri, sen­ tilor cuvîntulul, George Coş­ simplitatea expresiei şl since­ liniştit pămîntul, iar azi, că­ menea, mistuitorul dor al e- ridi
lăuzit de gîndul datoriei şi al
de,
ritatea mesajului.
mitetul de conducere al timente, atitudini, faţă de buc — născut în ţinutul Nă- Poezii precum „Ex osslbus victoriei, înaintează spre re­ roulul do casă, de al săi şi, tre
partidului). Sabin Vergii, realitatea opresanlă. săudului — caro avea atunci ultor“, „Deccbal către popor“, dută, deşi: „Ua grindina şi mai ales, de ţara pe care n-o
11 uni şi privea, probabil, cu
student în litere, Stan Roman-frescă istorieo- ochi mari şi-ntrebători, con­ „Moartea Iul Gelu“ redau plumbli cad/ Iar bietul căpi­ va mai vedea niciodată.
„Du Oltului din partea mea/
tan, nu-.ş cum/ Se puse mor­
Berindei, muncitor gre­ socială, „Grindina" apar­ voaiele ce treceau scîrţîind într-o atmosferă de mit ima­ ţii drept în drum“ (Coloana O caldă salutare,/ şi-ajuns In
ginile legendare alo conducă­
vist de la tramvaie, sînt, ţine acelei proze puter­ pe uliţele Hordoulul. Va în­ torilor poporului nostru, care de atac). Un altul („Doro­ ţară, eu te rog/ Fă-mi cel din
ţelege mal tîrziu semnificaţia
prin atitudinea lor com­ nice, viguroase, care eli­ profundă a gestului românilor cu sabia In mină şl preţul banţul) şl-a pierdui o mină urmă bine :/ Pămîntul ţării
şi nu mai doreşte altceva
să-l săruţi/ şi penlru minei“.
vieţii au apărat libertatea şi
bativă, fermă, comunişti mină descriptivismul fad din Transilvania, care, prin independenţa ţării. Proiectaţi decît să trăiască pînă va Lirica lui Coşbuc este stră­
ajutorul material dat fraţilor
virtuali urmînd să adere şi participarea tradiţio­ de peste carpaţi, îşi exprimau pe fundalul Istoriei, ei sînt pune din nou piciorul pe pă- bătută, ca de un fir roşu, de
eroi de baladă care ne-au
mîutul românesc eliberat de
la rîndurile tovarăşilor lor, nală, pentru a regăsi filoa­ dorinţa de libertate şi unitate vegheat, dintru început, de­ curînd. fiorul celui mal curat pa­
naţională, idei ce se regăsesc triotism, exprimat şi in ver­
ni se sugerează. nele vii ale vorbirii din in poezia sa de Inspiraţie venirea, Iar prin jertfa de Nu puţine au fost cazurile surile crezului său poetic :
cînd dintr-o familie nu s-a
Nu numai mediile mun­ epocă, singurele capabile patriotică. Poetul n-a mai sine şl nobleţea sufletească, mal întors nimeni, iar durerea „Sînt suflet în sufletul nea­
s-au constituit, de-a lungul
citoreşti şi intelectuale „să rescrie" la modul pre­ ajuns să trăiască momentul veacurilor in modele de re­ celor rămaşi acasă şi nştop- mului meu“ care subliniază
do înălţătoare bucurie a tu­
apartenenţa artistului la spe­
(prin Vlad Stanca, ziarist zent acel trecut atît de turor românilor — Unirea ferinţă pentru generaţiile \ii- larea sînt copleşitoare. „El cificul naţional, la istoria şi
toare.
n-a mai zis nici un cuvint/
şi avocat, director al zia­ zbuciumat. cea mare de la 1 Decembrie Alături de ştefan cel Mare, Cu fruntea-n piept, ca o sta­ prezentul său.
1918, pentru eâ în acelaşi an,
rului de orientare comu­ in 9 mal, s-a stins din viaţă, Mihai Viteazul, Tudor Vladi- tuie/ Ţinea privirlle-n pămint,/
nistă „Opinia noastră") MARIANA LAZĂR legîndu-şl pentru lotdeauna mlreseu şl Nicolae ftălcescu Părea că vede dinaintc-1/ Prof. VERGHELIA CHIFOR