Page 47 - Drumul_socialismului_1988_05

9 483 • SÏMBÀTÂ, 14 MAI 1988 Pag. 3

Soluţii noi, acţiuni eficiente Evidenţierea faptului concret—o necesitate

pentru accelerarea in generalizarea experienţei pozitive

iţie. secţia
naturii a Mu- ritmurilor de lucru „Am reuşit în ultima cuprinde cîteva referiri, 40 la sulă din angajamen­
an ţ* (Juieşte
i ex+ziţie tle perioadă să permanenti­ dar generale, la felul în tele anuale au fost reali­
ganizată tio zăm apariţia a trei ediţii care este abordată o pro­ zate) şi la sprijinirea ti­
e numlsmatl- „In domeniul investiţii­ mitraşcu, ceilalţi membri premieră". Nu de natură lunare la gazeta dc perete blematică majoră a acti­ nerilor nou încadraţi. Şi
expoziţia cu- lor avem, de asemenea, ai echipei au contribuit cu tehnologică, aşa cum esta — ne spunea Maria Mun- vităţii de partid, fapt care
inare număr ele se înscriu insă în ma­
i pi! teme de unele rezultate bune, iar idei şi fapte la găsirea şi cea prezentată anterior, ci teanu — secretarul ad­ îi diminuează eficienţa. ri in ţa spre general.
i turism din în luna aprilie chiar un aplicarea unei soluţii noi, una de bună organizare junct cu problemele dc pro­ Nu în aceeaşi măsură, dar
vii iutii Sizeşi, ritm mai bun de realiza­ eficiente de execuţie a şi întrajutorare. Pînă nu pagandă al comitetului de tot cu o lentă spre gene­ La „Cronica săptămâni"
ge, Ionel Ga- demult, lăcătuşii şi dul­ am putut vedea trei cari­
David, Titu- re a investiţiilor...". La a- slîl'pilor de susţinere a partid de la I.M. Orăştie. ral este şi cel de-al treilea caturi expresive, caro re­
;:u, Ioan Irin- ceastă apreciere, cuprinsă buncărelor staţiei de sor­ gherii afectau o zi cofră- Acest lucru no-a permis articol „Munca politico-
aictilea. Ex- în importanta cuvîntare a tare. Conform tehnologiei rii, alta betonării şi a treia să asigurăm conţinutu­ educativă — orientată spre dau aspecte critice din
dcschisă pînă decofrării. Creşterea rit­ întreprindere. între tliolo,
intre orele 10 secretarului general al „clasice" — folosită în de­ lui gazetei mai multă problemele majore ale aflăm că fochistul lingem
p a r t i d u l u i , tovarăşul cursul anilor la executa­ mului de lucru la cofra- operativitate, o ancorare producţiei". Conţinutul su- Borza refuză realizarea
Nicolae Ceauşeâcu, la şe­ rea altor obiective simi­ re, dublată de asigurarea mai profundă în cerinţele sarcinilor de serviciu şi
dinţa Comitetului Politic lare — se utUizau eşafo­ promptă, în aceeaşi zi, a activităţii organelor şi or­
E2E7BZ2S9BEB2Q dajele metalice pe care betonului pentru turnare ganizaţiilor de partid, în Propciganda că, nerespectind' instruc­
Executiv al C.C. al P.C.R.
Í/6Z1UME din C mai a.c„ pot ii ra­ erau montate provizoriu fac posibilă executarea realităţile producţiei". ţiunile de protecţia mun­
DUBBB portate şi succesele obţi­ pîlniile, după care se tre­ primelor două operaţii în- Amplasată chiar la in­ vizuală — cii, maistrul forjor Gheor-
ghe Bogdan s-a accidental.
nute de colectivul de con­ cea la înglobarea stilpilor. tr-o singură zi în loc de trarea în unitate, într-un conţinut,
elex • 13,05 structori din brigada nr. — Apelăm acum, pen­ două, cît erau necesare loc de intensă circulaţie, Fără a nega calităţile
e săptămînâ 01 a I.A.C.R.S. Hunedoara, tru prima dată, la beto- pînă acum. Cei doi şefi de gazeta de perete, organ al finalitate, eficienţă incontestabile ale gazetei
iptâmîna po- care acţionează în zona a narea slîlpilor în etape echipe au insistat să evi­ comitetelor de partid, sin­ comitetelor de partid, sin­
5,00 Inchide- 11-a a furnalului nr. 4. succesive, utilizînd cofraje denţiem aportul colegilor dicat şi U.T.C., îşi face dicat. şi U.TC. de la în­
îului • 19,00 — în calitate de şef al metalice — preciza mais­ de ia staţia de betoane a simţită prezenţa prinlr-o feră din cauza tonului treprinderea mecanică O-
» 19,15 Tele­ secţiei de producţie indus­ estetică atrăgătoare. Este constatativ. Articolul arată răştie, atît din punct de
ta • 19,40 Reporter pc şantier trială din cadrul T.A.C.R.S. vădită grija pentru fru­ ră realizarea sarcinilor in vedere al esteticului, cit
i nume. Emi- Hunedoara. mos şi bun gust, pentru perioada trecută din acest şi ai actualităţii conţinu­
irs de muzi- a-i conferi aspectul nece­ an demonstrează că acti­ tului şi tematicii artico­
pentru tineri FURNALUL nr. 4 HUNEDOARA Acordul global — sar. Din acest punct de vitatea educativă şi-a do­ lelor, t rebuie să spunem
:topa a lll-a vedere, ea ar putea consti­ vedit eficienţa, dar nu spu­ însă că ea suferă într-un
Hm artistic : cunoscut temeinic, tui un bun exemplu. ne cum s-a acţionat, prin domeniu foarte impor­
22,20 Tele- acestui punct de lucru, vă trul Dionisie Laszlo. îm­ aplicat corect Să urmărim însă mai ce forme şi mijloace ? tant — concreteţea. Or, din
2,30 Incliide- solicităm, tovarăşe sing. preună cu colegii de la atent conţinutul gazetei, Munca organelor şi or­ Expunerea secretarului ge­
mului. Petru Uzun, să precizaţi brigada nr. G2 — montaj, Intre factorii care con­ ceea ce oferă ea din punct ganizaţiilor sindicale este neral al partidului, tovară­
cum a decurs construcţia avem în execuţie 34 de cură la înregistrarea con­ de vedere al actualităţii reliefată la gazetă de un şul Nicolae Ceauşeseu, la
!
staţiei de sortare ş pre­ asemenea stîlpi, de trei stantă a succeselor colec­ şi eficienţei. articol. „Contul de econo­ şedinţa Comitetului Poli­
gătire a şarjelor în luna categorii. Ne-am gîndit şi tivului de constructori de . Spaţiul rezervat muncii mii al grupei sindicale" tic Executiv al C.C. al
mai 1988 ? am reuşit să punem la pe această platformă se organelor şi organizaţiilor reprezintă, într-adevăr, o P.C.R. din 29 aprilie a.c.
— In ritmuri din ce în punct cofraje metalice ti­ înscrie, fără îndoială, bu­ de partid prezintă trei latură importantă a acti­ reiese cu claritate faptul că
ce mai bune de lucru. A- pizate, uşurîndu-ne mun­ na cunoaştere şi aplicare articole. Primul dintre ele vităţii, dar din articol nu mijloacele muncii politico
icob (patria); cuin, la mijlocul acestei ca. Avantaje sînt multe. — „Angajare fermă, ma­ putem afla prea multe lu­ trebuie să acţioneze per-
inimă (Arta) i luni, pe ansamblu avem a retribuirii în acord glo­ terializată în rezultate" ne cruri legate de felul în manent pentru cunoaşterea
IA: Pădurea Am eliminat consumul de bal a personalului munci­
iodern — A); un avans de aproximativ material lemnos, obţinem tor. Iată cîteva aspecte face cunoscut că pe pri­ care sindicatele acţionează şi aplicarea normelor a»
miu — seriile 20 la sută faţă de preve­ o economie de 80 tone mele patru luni ale acestui pentru a-i conferi efi­ cordului global, a sarcini»
n — B); A- derile perioadei, cu şanse de ordin practic pe care an colectivul şi-a depăşit lor şi exigenţelor produc­
I (Flacăra) ; metal (nemaifolosind eşa­ le implică acest sistem de cienţa cerută.
I: A doua va- reale dc a ajunge, la sfîr- fodajele metalice) şi, ce retribuire. în fiecare di­ planul la producţia marfă, Puternicul detaşament al ţiei din fiecare secţie şi
rîng); Iacob şitul lunii mai, la un vo­ este mai important, creş­ mineaţă se precizează, pe productivitatea muncii ctc. tinerilor din unitate este loc de muncă şi să fie
le); Nea Mă- lum suplimentar de lu­ Cel de al doilea articol — prezent la gazetă prin două urmărite permanent pînă
ar (Unirea); tem productivitatea mun­ formaţii, sarcinile zilnice.
iapfx mirese crări ce va însuma circa cii de aproape patru ori. Apoi, la nivelul acestora, „Comuniştii acţionează cu articole. Ele se referă la la finalizare.
te* aţi (Cul- 900 000 lei. Depăşirile în­ se stabilesc pe ore şi om perseverenţă pentru înde­ rezultatele dobîndite în
LCM : Reci- registrate lună de lună de Avansul pe care îl avem plinirea propriilor liotăriri" întrecerea utecistă (peste VALENTIN NEAGU
lina cu pitici faţă de vechea metodă al muncii etapele lucrări­
); LONEA : la începutul anului ne o- este de două luni de zile, lor de executat. La sfîrşi-
aur — seriile bligă. iar faţă de graficul în­
ul); ANINOA- Ilustrări concrete ale tul programului, pe baza
trmul şl jan- dorinţei de autodepăşire a tocmit pe baza eficienţei realizărilor obţinute, se
(Munclto- antecalculate este, la a- face calculul valoric al e- Consiliul oamenilor muncii
CANI: Dra- performanţelor de pînă a-
ts Vegas (Re- cum am consemnat la mai ceastă dată, de două săp- forturilor depuse. Aşadar,
AD: Aeropor- multe dintre formaţiile n- tămîni. constructorii sînt „la cu­
le I-1I (Stea- rent", în orice moment, (Urmare din pog 1) lante cum sînt : • înfăp­ fost montat un troliu cîe
: ORA.ŞTIE : flate la lucru pe şantier. cu ceea ce au de făcut şi tuirea măsurilor din pro­ 16 tone care acţionează un
lui Ncmesis Cum s-a „cîştigat“ la ce „nivel" porneşte gramul de creştere a pro­ lanţ şi eliberează gura de
Drumul spre cu ce înseamnă munca lor
ra); CEOA- Devansarea termenelor o zi dc lucru transpusă... pe statul de consiliul oamenilor muncii ductivităţii muncii • Pre­ alimentare a silozurilor.
Jmagiu român­ retribuţie. Cîştigurile con­ spre o nouă calitate. gătirea şi perfecţionarea Minerul Traían Lăcătuş,
ia Radu (Casa de execuţie — La execuţia elemente­ — Pe scurt, am realizat forţei de muncă o Protec­
); HAŢEG : cuvînt dc ordine structorilor sînt bune, oa­ din cadrul Sectorului mi­
lui Nemesis lor verticale de construc­ menii sînt mulţumiţi şi o producţie marfă supli­ ţia muncii o Activitatea nier Troiţa, membru al
RAZI: Tarzan, ţii, echipele de lăcătuşi stimulaţi în acelaşi timp mentară de peste 8 mili­ de aprovizionare-desfacere. c.o.m., a vorbit despre ex»
nuţă "Ar, an : Coordonaţi de maistrul oane lei, productivitatea — în şedinţele de lucru
lărie... Dionisie Laszlo, dulgherii şi dulgheri conduse de pentru a-şi spori mereu perien ţa colectivului de
cult. i; si- Viorel Beleiu, Vasile Bu­ maistrul Emil Livezeanu rezultatele în muncă. muncii a crescut cu 5,3 ale biroului executiv al la Troiţa în săparea suito»
ile liberă (Mu­ cali, fierari-betoniştii Du­ şi, respectiv, Nicolae Fe- la sută faţă de preve­ C.o.m. — n precizat inter­ iilor cu găuri lungi şl
ia: Roci lai in deri, iar la metalele in
:u pitici (I.u- mitru Gologan, Vasile Du- icki, aplică o metodă „în MIRCEA DIACONU concentrate s-au obţinut locutoarea —, s-a anali­ hotărirea organului colec­
tiv de conducere de a ex­
zat, de obicei, modul dc
următoarele plusuri: cu­ rezolvare a sarcinilor sta­ tinde această experienţă
pru — 31 tone, plumb —
■íumss&arsma 176 tone, zinc — 79 tone," bilite de c.o.m şi alte di­ la subunităţile din Boita —
Participare numeroasă la întreţinerea culturilor! sulf — 127 tone ş.a. Mai verse probleme.„la zi" cum Haţeg, Vorţa şi Veţel. în
naivi putem adăuga reducerea sînt : numărul mediu scrip­ acelaşi context, Ioan Stin­
gă, maistru preparator la
(Urmare din pag. 1) foarte bună — sublinia efectuarea primei praşile cheltuielilor totale la 1 000 tic, fluctuaţia personalului, brigada de producţie Gura-
s extrase la Ioan Bedea, preşedintele la această cultură, lucrare lei producţie marfă cu realizarea produselor şi
in x:i mai 19S8: 74,4 lei, iar a celor mate­ desfacerea lor ,.ln zi", satla, a subliniat, ca mem­
13, 56, 5, 41, 50, unităţii agricole. Vin la pe care vrem s-o efectuăm bru al consiliului oame­
iii). cultivate, pînă în prezent lucru şi membrii coopera­ într-un timp cît mai riale cu 33,4 lei. gradul de îndeplinire a nilor muncii, găsirea şi
ii-a: 31), 84, 68, fiind săpate circa 10 ha. tivei ce sînt încadraţi în scurt şi Ia cel mai înalt împreună cu planifica­ criteriilor stabilite pentru experimentarea unor solu­
77, 07, 22. torul principal Vergii ia acordul global la nivel de
ai de ciştiguri: Formaţia ce a început lu­ unităţi economice . din nivel calitativ. subunităţi sau de între­ ţii privind dozarea sodef
crarea este brigada din afara comunei. Zilnic, pe Modul emu se acţionează Irimescu — carp, pe lin­ calcinate cu bontonita la
salul Tîrnăviţa, condusă de ogoare ies peste 200 de în cele două unităţi amin­ gă sarcinile, proprii, exe­ prindere şn. uzina de ţi repara re din
Mărcuţa Cioază — din oameni, iar numărul lor tite, relevă implicarea cută şi munca de secre­ Din discuţiile purtate cu Gu rasada.
care se evidenţiază coope­ este în continuă creştere. puternică a organelor şi tar uL consiliului oa­ adjunctul şefului Brigăzii — Vu trebui — conclu­
V1EAS ratorii Victoria Betea, — Cum se prezintă cul­ organizaţiilor de partid, a menilor muncii — om în­ de producţie Pojoga, im: ziona lovarăşul Eugen
Elena Cînda, Gavrilă Ma- tura de porumb? conducerilor de unităţi, a cercat să reconstituim câ­ Ieronim Pădureanu. arh ■j'undrău, secretarul comi­
tea.ş ş.a. Ieri au ieşit la — A răsărit foarte fru­ teva din principalele ana­ aflat că în lună martie tetului de partid al carie­
tzi: Deşi 1 cui­ întreţinerea culturii de mos. întreaga suprafaţă — tuturor lucrătorilor în lize efectuate de către or­ a.c. organul colectiv de rei şi preşedintele consi­
erul ui va creş- sfeclă şi brigăzile din sa­ 40 de ha a fost împărţită înfăptuirea imperativelor ganul colectiv dc conduce­ conducere şi-a desfăşurat
rremea răinîne liului oamenilor muncii
roasă pentru tele Boz şi Brănişca. pe formaţii de lucru şi pe noii revoluţii agrare, în re. Am notat, din pe­ şedinţa de lucru chiar !a — să ne perfecţionăm con­
lată a anului, — Participarea la mun­ cooperatori. în prezent ne realizarea sarcinilor ce le rioada care a trecut din Pojoga N-a fost o simplă tinuu activitatea de con­
ii temporar că a cooperatorilor este preocupă mobilizarea la revin in acest an. acest an. teme impor- şedinţă, ci o analiză am­
cal vor cădea ducere şi de planificare a
e vor avea şi plă, concretă, făcută în întregii activităţi. Ne-am
e avers?, în­ diverse locuri de muncă gindit să materializăm, în
de des 1 :. ,rcări (Urmare din pag. 1) hai Ştelureac şi Ioan Mă- ale brigăzii. Eficienţa U-
Vîntul vă su­ laimare, cu maiştrii mi­ perioada imediat urmă­
it cu intcnsl- Investiţia de încredere nor astfel de analize nu toare, mai multe acţiuni
le de 40—60 l în munca noastră. Mai nieri Petru Aristar şi Ioan s-a lăsat aşteptată. Au fost menite să conducă la cu­
sectorul su- ! vin şi la noi unii care Hirtop, maiştrii electrome­ stabilite multe măsuri,
eraturile mlnl- forturilor minerilor şi elec­ viaţă şi învăţătură, in a- noaşterea de către fie­
cuprinse între ) caută locul călduţ, uşor. partamenlul modern din canici Adrian Gherasim şi dintre care cităm : • Re­ care' om a criteriilor sta­
ade, local mai \ Nu-I găsesc şl nu răinîn. tromecanicilor, simţul răs­ Petru Manea, maistrul e- luarea activităţii de ex­
nă la 14 gra- t Şi nu pentru că la noi punderii muncitoreşti sînt Petroşani; că a fost spor­ nergetic Ludovic Kcrtesz bilite pentru acordul glo­
,c maxime în- atribute care caracterizea­ tiv de performanţă şi stu­ şi inginerul Marius Stan- tracţie a calcarului în bal şi pentru întrecerea
25 grade. munca ar ii grea, ci pen- ză in cel mai ¡nalt grad dent sirguincios. Mai uşor treapta de Ia cota -¡-275 ni socialistă dintre formaţii
) tru că ea cere ordine, ciu, care, prin laptele lor
te, vremea va l disciplină, dăruire, putere. colectivul sectorului. Iar ii vine să vorbească des­ de muncă, menţin de mai în vederea pregătirii unei şi sectoare. Dorim — aşa
ral instabilă, piramida răspunderilor pre minerii lui de excep­ mulţi ani mina Paroşerli noi linii de front o Ame­ cum a cerut secretarul ge­
ros. Vor cădea , Ori numai unirea /ace funcţionează cu toate latu­ ţie, incepind cu acest ne­ najarea unui drum de neral al partidului nostru
locale sub ) puterea... in fruntea întrecerii socia­
ploaie, şi Izo- ţ Investiţia de încredere a rile la maximum de soli­ întrecut brigadier care liste pe ţară, prin cantită­ acces între treapta de la — ca munca fiecărui om
icle mai înalte citare şi de solicitudine. este Perene Fazakaş şi cu ţile continuu sporite de cota +265 m şi cea de la în producţie să se regă­
sau ninsoare, i şelului sectorului in ortaci şefii lui de schimb, Iraţii +275 m pentru exploatarea sească în rezultatele gene­
sufla moderat, l („caut să-l cunosc, să-i In- Lui Dotei Tămaş / se cărbune pe care le reali­
ificări locale ) ţeleg, să-i ajut, dar ii şi pare nesemnificativ că toc­ Vasile şi Petru Barabulă, zează. Ei toţi, uniţi ca unei cantităţi de circa rale ale întregului colec­
krn/h din vest ( verific") se întoarce in mai el, din toată lamilia M¡hai Şchiopu şi Dănuţ pumnul, ţin pe umeri bolta 10 000 tone de calcar şi tiv, pentru că, numai în
>t. Local ceaţă. de cărbune din subteran, măsura în care întreaga
I angajare şi dăruire în lui, de moşi-strămoşi, din Tahmon, şi continuind cu sistematizarea frontului
ţ muncă, in tone de căr- Baru, a ajuns miner; că bravii deschizători de noi din care smulg zl de zi între cotele respective o unitate va realiza, în bune
ţ bune date in plus in lie- băiatul lui de li ani şt cimpuri miniere din brigă­ sute de tone pentru dez­ Pentru eliminarea puşcă- condiţii, planul şi produse
i care zi. Spiriiul de echipă, fetiţa de Î0 ani se bucură zile conduse de Ioan Chi- voltarea economico-socială turilor Ia staţia de con- de înaltă calitate şi re­
) conjugarea perfectă a e- de condiţii minunate de tiţă, Dumitru Darabă, Mi- a oatriei. casare (necesare pentru zultatele personale vor fi
desfundarea silozurilor) a mai bune. j.