Page 49 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 49
J
încheierea vizitei oficiale de prietenie a
tovarăşului Andrei Andreevici Gromîko,
în tara noastră
Simbălă s-a indiciul vi T o v a r ă ş i i Nicolac partidului, membri ai C.C.
zita oficialii de priolenk' Ceauşescu şi Andrei Gro a! P.C.R., ai Consiliului
ptv caro a efectua t-o în mîko, tovarăşele Elena do Stat şi ai guvernului,
ţara noastră, la invita conducători ai unor inşii-
ţia tovarăşului Nicolac Ceauşescu şi T Aci ia Gro Iuţi centrale, organizaţii
Ceauşescu, secretar gene mîko au sosit împreună la de masă şi obşteşti, gene
ral ;ii Partidului Comunist aeroport. rali, alte persoane ofi
Român, preşedintele Repu Numeroşi oameni ai ciale.
blicii Socialiste România, muncii din întreprinderi l.n scara avionului tova
tovarăşul Andrei Gromîko, şi inslituţii bueureştene răşul Nicolac Ceauşescu,
membru at Biroului Poli prezenţi aici au salutat pe
ÎN SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tovarăşa Elena Ceauşescu
tic al Comitetului Central cei doi conducători cu vii
al Partidului Comunist al şi-au luat un călduros ră
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV şi îndelungi aplauze. mas bun de la tovarăşul
Uniunii Sovietice, pre
şedintele Prezidiului So Erau de faţă membri şl Andrei Gromîko şl tova
AL C C. AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C vietului Suprem al U.R.S.S. membri supleanţi al Co răşa Lidia Gromîko.
Ceremonia plecării înal mitetului Politic Executiv La ora 11,30, aeronava
tului oaspete a avut loc al C.C. al P.C.R., secretari oficială a decolai, îndrep-
pe aeroportul Otopcni. ai Comitetului Central al lîndu-se spic Moscova
Secţie de bază a mare 1987, la laminorul de Iul de scurtă. Eslo o do
lui combinat hunedorean, 800 mm se obţineau 70,19 vadă grăitoare că specia
laminorul de 800 mm se tone laminate pe fiecare liştii din secţie, comuniştii,
înscrie zi de zi cu rezul om al muncii clin secţie. întregul colectiv de mun
tate do seamă în realiza că răspund prin fapte
rea .producţiei de metal de cerinţei de a spori ne
calitate pentru beneficiari: Dezbatere contenit productivitatea
din ţară si de peste hotare. organizată muncii, factor hotărîtor
— Dacă ar fi să nc re pentru creşterea mai ac
ferim la preocupările co ia laminorul centuată a eficienţei în
muniştilor, ale colectivu de 800 mm de la tregii activităţi economice.
lui de luminători, în pri — în magistrala Expu
vinţa creşterii productivi C.S. Hunedoara nere rostită la şedinţa
tăţii muncii, ce am putea Comitetului Politic Exe
consemna tovarăşe ingi cutiv al C.C. al P.C.R. din
ner Ioan Oprescu, secretar în primul trimestru clin 29 aprilie a.c., precum şl
adjunct cu probleme or acest an s-au obţinut 94,45 în cuvîntarea la şedinţa
ganizatorice al comitetului tone pe fiecare lucrător. Comitetului Politic Execu
de partid al combinatului? Deci, o creştere de 18,26 tiv din 6 mai a.c., tova
— în trimestrul I — tone într-o perioadă des- răşul Nicolac Ceauşescu,
secretarul general al parti
dului, a insistat în mod
CAMPANIA AGRICOLĂ SE PRIMĂVARA deosebit asupra necesită
ţii creşterii mai accentuate
a productivităţii muncii,
în lumina acestor cerinţe
v-am solicita să ne spu
ntreţinsrsa culturilor prăsitoare ■ neţi cum se acţionează la
locurile' de muncă de la
In perioada optimă, la nivel laminorul de 800 mm ? ţionat lăzi pentru export sortează lamelele din lemn ile fag.
Secţia de industrializare a lemnului Orăştle. Lucrătoare din atelierul de confec
—
Tot ceea ce facem
De remarcat faptul că muncitorii din cadrul acestui atelier acordă atenţie deose
este subordonat cerinţei bită calităţii lucrărilor efectuate, astfel incit să fie satisfăcute in condiţii cit mai
creşterii mai accentuate a bune exigenţele beneficiarilor acestor produse.
G. IGNAT Foto NICOLAE GHEORGHIU
în unităţile aparţinînd — Urmărim două sco
Consiliului unic agroin puri — arăta Marcel Pe- (Continuare în pag. a 2-a)
dustrial Bretea Română truta, inginerul şef al
s-a trecut cu o puternică G.A.P. Bretea Streiului.
mobilizare de forţe uma Pe de o parte, refacerea \
ne şi mecanico la întreţi biloanelor, în special La
nerea culturilor prăsitoare, capetele tarlalelor şi înăl Să-ţi faci mereu datoria cu convingere \
în aceşti' zile bune de ţarea acestora, iar pe de \
lucru se acţionează la re- altă parte, tăierea buruie şi respect faţă de tine, de colectiv ... \
bilonarea cartofilor. Lu nilor. Lucrarea se apro
crările do întreţinere le pie de sfîrşit în unitatea \
efectuează acei mecaniza noastră. 1987 eu am cucerit locul — In primăvara anului şi satisiacţiile, atit in via
ţă, cit şi in muncă. Şi-a \
tori care au asigurat şi La G.A.P. Bretea Româ întii pe unitate în între 1957, abia făcusem 18 ani,
încorporarea seminţei în nă cultura de cartofi ocu cerea socialistă. Este un a venit in sat la noi ci întemeiat o familie. Are \
sol, ceea ce sporeşte răs pă o suprafaţă de 44 de merit, fireşte — că doar neva de la Simeria să re trei fete. Două sint căsă \
punderea pentru calitatea ha, iar pînă vineri — de la munca depusă, de cruteze lucrători cu ziua torite şi aşezate la casele \
lucrării. Cele mai înain cum ne spunea Ioan Lă~ la felul in care am înţe pentru ferma de legume lor, mezina este încă ele
tate unităţi în ce priveşte puşan, inginerul şef al les şi Înţeleg să-mi fac din Simeria Veche a I.A.S. vă. Şi-a cumpărat un a-
întreţinerea culturii de Unităţii — au fost rebilo- datoria a venit acest loc Am muncit la răsadniţe, partament frumos, In care i
cartofi sînt cooperativele nate 40 de ha de către fruntaş — şi m-a bucurat la alte lucrări. Cind s-a se simte bine.
agricole din Ruşi, Bretea mecanizatorul Gheorghe aprecierea muncii mele terminat campania, cei — La început, după în
Streiului, Strei şi Vîlcele, Mielu. A început şi prima s de către conducerea între lalţi consăteni s-au întors cadrare, am muncit căru
ţaş. Mă pricepeam la ca:. \
unde suprafeţele rebilona- praşilă la sfeclă, printre prinderii, organizaţia de acasă. Eu şi o soră de-a
te au depăşit, vineri sea cei dinjtîi care au ieşit I Duceam cu căruţa tot ce l
ra, 30 de ha. Sub îndru la efectuarea acestei lu era nevoie in cimp, la zoo \
marea specialiştilor din crări fiind cooperatorii I 1 La panoul de onoare — oamenii, tehnie, aduceam recolta.
cooperativele respective, Tsidor SălLştean, Dorica NICOLAE DAVID , laptele lor de munca, de înalt patriotism Mai participam, lireşte şi \
mecanizatorii Sorin Rota- îşfan, Dorica Sicoe, Aurel la lucrările de pe ogoare. \
ru, Viorel Moroşan, Va A coborlt din cabina A mers aşa cîţlva ani, dar l
lorică Şchiopu şi . Eugen TRAIAN BONDOR tractorului şi ne-a întins partid, de Întreg colecti mea am rămas definitiv simţeam că pot să fac- mai
Munteanu efectuează o mina. O mină cu însem vul. Cred insă că putea în această unitate. Şi uite, mult. Şi atunci am urmat I
lucrare de bună calitate. (Continuare în pag. a 2-a} nele muncii întipărite adine la fel de bine să fie altul acum, că m-afi întrebat, şcoala de motopompişti de I
in palmă, in ochii, care în locul meu. Mai sînt îmi dau seama că am fă la Jimbolia. Vara mun
ne priveau drept în faţă, mecanizatori, alţi lucrători cut 31 de ani de muncă ceam la motopompe, ta
CONTRIBUŢIE ÎNSEMNATĂ LA îi stăruia un amestec de in unitatea noastră price numai la I.A.S... irigaţii, iarna din nou cu
sfială şi, totodată, de mi puţi, harnici şj serioşi, care In cele peste trei dece căruţa. Era bine, dar do
AUTOAPROVIZIONAREA TERITORIALĂ rare. Apoi, dumirindu-se pot ocupa oricînd locul nii de cind munceşte in ream totuşi altceva. Să
Comuna Lăpugiu de produse la fondul de de scopul discuţiei, pe întii in întrecere. agricultura de stat hune- muncesc eu pămintul, să-l ţ
Jos are o contribuţie im stat se situează deputa chip îi răsări o undă de — Totuşi, aţi fost ales doreană viaţa şi munca lac să rodească, să string
portantă la înfăptuirea ţii consiliului popular zimbet... dumneavoastră. Ce-aţi do lui Nicolac David, meca recoltele, intr-un cuvint, să
programului privind au- comunal — Elena Sele- Stă preţ de citeva clipe, vedit in plus faţă de cei nizator la Ferma nr. 4 De lac mai mult pentru agri
toconducerea şi autoapro- şan, lulius Dobrean şi se apleacă şi ia din braz lalţi ? va a I.A.S. Mintia, s-a si cultură. Conducerea uni
vizionarea teritorială. alţii. Exemplul lor este da reavănă un pumn de — Poate mai multă dra tuat mereu pe coordona tăţii mi-a înţeles „ol"-ul şi l
Pînă în ultima decadă urmat de numeroşi cetă pămint pe care-l frămîn- goste pentru munca pă- tele hărniciei, respectului iată-mă la şcoala de me
a lunii trecute, au fost ţeni dintre care se evi tă in palmă. După încă mintului, pentru agricultu faţă da munca sa şi a ce- canici agricoli de la Cre- L
contractate 290 bovine, denţiază Victoria Ii’imie, un timp, ridică privirea şi ră în general. Vedeţi, eu lorlalţi agricultori, ale răs vedia. După absolvire, in )
318 ovine, 11G porci — Ioan Gapotescu, Roman I ne răspunde la întrebare, sînt copil de ţăran. De punderii şi ataşamentului 1971, am lost transferat \
sarcinile de plan fiind Buble, Ioviţă Pădurean, confirmîndu-ne, cu modes toc, din comuna Ighiu, din pentru colectivul din care la Ferma nr. 4 din Deva,
realizate şi depăşite, pre Eugenia Burza şi nume tie, cele aflate de la ingi judeţul Alba. De mic am lace parte, toate stimulate unde muncesc şi astăzi. \
cum şi 2 000 hl lapte de roşi alţii ce încheie, do nerul Traian Mihăilă, di fost învăţat să muncesc de neostoita satisfacţie pe \
vacă şi al le produse. mulţi ani la rind, con I rectorul Întreprinderii agri pămintul, alături de ai mei. care i-o dă munca pămîn- MIRCEA LEPĂDATU \
în f r u n t e a listei tracte pentru livrarea a cole de stat Mintia. — Cum şi cind aţi vent tului. Firesc, acestea fiind
:
cetăţenilor ce predau importante cantităţi de ■» Intr-adevăr, în anul in Deva ? principiile sale, au urmat (Continuare în pag. o 2-a) ţ
imporjante cantităţi de produse agricole.
