Page 5 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 5
tt
în unităţile cu „foc continuu
C i Omagiu prin muncă
PROLETAR! DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !
sărbătorii de 1 Mai
:nui humdomae SPOR DE VALORI LA BAZA angajat să obţină pesta
S O C I A L I S M U L în zilele de aleasă săr cărbune realizat în pri sarcinile de plan aferente
DE MATERII PRIME A ŢĂRII
din
zile
două
primelor
luna mai, cel- puţin 100
tone de cocs de bună ca
bătoare a muncitorilor de
mai.
pretutindeni, în unităţile mele două zile âîe lunii litate. La materializarea
aceluiaşi deziderat s-a a-
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢE AIM HUNEDOARA At PC. miniere ale judeţului — Şi în unităţ-'le din ca liniat şi colectivul condus
cele carbonifere din bazi drul Centralei minereuri de maistrul Nicolae Ble-
Şl AL* C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N nul Văii Jiului, ca şi în lor Deva s-a acţionat cu jan, rcmarcîndu-sc în mod
cele de extracţie şi pre •perseverenţă .şi abnegaţie' deosebit, din ambele co
lucrare a minereurilor din muncitorească, cu hotărî- lective, mecanicii princi
Anul XL, nr. 9 473 MARŢI, 3 MAI 1988 4 pagini — 50 bani Poiana Ruscăi şi Ţara rea neclintită de a se ma pali de pe maşinile de
Zarandului, de la Deva, terializa neabătut obiecti şarjare Aurel Stoica, Ni
Certej- şi Veţel-Mintia — vele şi sarcinile Congre colae Magda, Constantin
Adunarea festivă şi spectacolul s-a acţionat cu abnegaţie sului al XIII-lea şi Con Petre, Ştefan Zăpuc, încăl
ferinţei
Naţionale
ale
şi
dăruire
revoluţionară
lui
zitorii
echipa
din.
partidului. S-a lucrat în
pentru sporirea bazei de
Gheorghe Călugăru ş.a.
Aceeaşi dorinţă de auto-
cultural-artistic din municipiul Deva materii prime şi resurse paralel, ni s-a relatat de depăşire s-a manifestat şi
la C.M. Deva, la extracţia
energetice a ţării.
şi prepararea minereuri
După cum ni s-a comu
nicat de la Combinatul lor, la revizia şi repara în rîndurile furnaliştilor.
Topitorii şefi Lucian Io-
consacrate sărbătoririi Zilei de 1 Mai minier Valea Jiului, în zi rea unor agregate şi in nescu şi Ludovic Siklody.
lele de 1 şi 2 mai s-a lu
stalaţii. Cu rezultate nota
crat conform programelor, bile s-au înscris şi în pri muncitorii din echipa lui
Gheorghe Tănăsoiu şi cei
Măreaţa sărbătoare de pal, ai consiliilor judeţean faţă de tovarăşul Nicolac atît la activitatea de ex mele zile ale lunii mai — coordonaţi de- maistrul
I Mai — Ziua solidarită şi municipal ale sindica Ceauşescu, eminentul con tracţie şi preparare a căr zile de sărbătoare pentru Mihai Paşca şi de mais
ţii internaţionale a celor telor, ai organizaţiilor de ducător al partidului şi bunelui, cît isi la cea de muncitorimea de pretutin trul principal Vasile Ianc
ce muncesc, a unităţii lor masă şi obşteşti, membri statului, ctitorul României întreţinere, fie vizii şi re deni — colectivele mine au asigurat fluenţă în
do acţiune pentru edifica ai partidului cu stagiu din socialiste modeme, care paraţii. De ¡menţionat că lor Coranda-Certej şi De producerea fontei pentru
rea unei lumi noi, mai ilegalitate, mineri, ener- şi-a dedicat viaţa, din cei minerii de'jlli Paroşeni, va — situate pe locuri oţelării, depăşind în fie
drepte şi mai bune, pen geticieni, constructori, lu mai tineri ani, luptei pen Eonea şi Peţrila Sud • — fruntaşe în întrecerea so care schimb sarcinile de
tru o viaţă liberă, demnă, crători ai ogoarelor, nu tru libertatea, demnitatea care au întîmpinat marea cialistă pe ţară din acest plan stabilite.
pentru progres social, in meroşi oameni ai muncii şi fericirea poporului, tri sărbătoare internaţională an. De la Coranda-Certej Prin ritmicitate şi cali
dependenţă naţională, co din unităţi economice ale umfului cauzei socialismu a Muncii cu însemnate de s-au extras, în zilele de tate s-a remarcat şi acti
laborare şi pace între po judeţului. lui şi comunismului în păşiri de plan' pe cele pa 1 şi 2 Mai, mai mult de vitatea colectivelor din
poare —, a prilejuit orga Atmosfera solemnă a România, colaborării, în tru luni ale anului, au 5 900 tone miiereuri com cele patru oţelării ale com
nizarea unei adunări fes fost marcată de acorduri ţelegerii şi păcii în lume. extras cantităţi suplimen plexe, la I.M. Barza s-au binatului. Un exemplu
tive la Casa de cultură a le înălţătoare ale Imnului Acţionînd cu fermitate tare de cărbune şi în zi extras şi prelucrat peste concludent l-au oferit o-
municipiului Deva. de Stat al Republicii So exemplară şi strălucită lele de 1 şi 2 mai. De a- 5 000 tone minereu cupri ţelarii din secţia O.S.M. TI.
Desfăşurată în condiţiile cialiste România. d î r z e n i e revoluţionara semenea, I.M. Cîmpu lui fer,- iar la I.M. Hunedoa Prim-topitorii Constantin
Ţijtmei depline unităţi a în Adunarea festivă a fost pentru salvgardarea liber Neag a păşit în a cincea ra au fost realizate aproa Dogaru, Vasile Nulii. Con
tregului popor în jurul deschisă de tovarăşul Ilia tăţii şi independenţei po luna a anului cu un sen pe 3 500 tone fier în mi stantin Dragomir. Gheor
partidului, al secretarului Lavu, prim-secretar al Co porului român, aflîndu-se sibil spor ăl producţiei de nereu marfă. ghe Enache, Tiberiu Cio-
său generai, tovarăşul mitetului municipal Deva în permanenţă în clocotul rogar, maiştrii loan Popes-
Nicolae Ceauşescu, sărbă al P.C.R., primarul muni luptelor maselor popu RITMICITATE Şl CALITATE-COORDONATELE cu, Constantin Porlaciu,
torirea Zilei muncii a e- cipiului. lare, tovarăşul Nicolae MUNCII SIDERURGIŞTILOR HUNEDORENI Dorin. Tăuase au ţinut să
videnţiat atmosfera de A luat cuvîntul tovară Ceauşescu, împreună cu omagieze cele două zile
puternică angajare patrio şul Ion Popa, prim-secre tovarăşa Elena Ceauşescu, Hotărârea siderurgiştilor tate a fost încununată de de sărbătoare prin .rezul
tică a tuturor celor ce tră tar al Comitetului jude a avut un rol determinant hunedoreni de a aduce la succes. Astfel, cocsarii din tatele deosebite în muncă.
iesc şi muncesc pe melea ţean Hunedoara al P.C.R., în organizarea marii de Ziua Muncii cele mai fru subordinen maistrului prin
gurile hunedorene, pentru care, subliniind semnifica monstraţii antifasciste şi moase buchete de rezul- cipal Iosif Crăciun s-au (Continuare in pag. o 2-n)
înfăptuirea neabătută a ţiile politice al*e zilei de' 1 antirăzboinice de la 1 Mai
obiectivelor stabilite de Mai, a evidenţiat că săr 1939, una dintre cele mai
Congresul al XIII-lea şi bătoarea constituie un nou puternice manifestări an *
Conferinţa Naţională ale prilej de a releva cu pro tifasciste din Europa în ! Sărbătorirea Zilei tineretului
partidului, care asigură fundă satisfacţie şi mîn- perioada imediat premer Aspect din timpul spec
înaintarea fermă a patriei drie patriotică drumul glo gătoare declanşării celui tacolului festiv din mu
noastre pe calea luminoa rios de luptă şi. muncă, dc-al doilea război mon Ziua tineretului a fost coiul omagial la monu
să a socialismului şi co de măreţe înfăptuiri par dial, în pregătirea şi des nicipiul Deva. marcată şi în judeţul mentul eroilor de la T ,u-
munismului. curs de poporul nostru făşurarea revoluţiei de e- nostru de ample acţiuni peni, întrecerile sportive
La adunarea fest'vă au sub conducerea clarvăză liberare socială şi naţio Foto: N. GHEORGHIU cultural-sportive şi. dis dotate cu „Cupa 2 Mai",
participat membri ai bi toare a Partidului Comu nală, antifascistă şi auti- tractive. Stadioanele din 1
rourilor comitetelor jude nist Român, de a da ex imperialistă din August municipii şi oraşe au cu proiecţii de filme în aer
ţean şi municipal de presie celor mai alese sen 1944, în anii do uriaşă 0 noscut atmosfera mari liber, carnavaluri ale ti
partid, ai comitetelor exe timente do dragoste, res muncă politică şi organi- lor evenimente. Specta neretului ş.a.
cutive ale consiliilor popu pect şi înaltă preţuire, do Pe stadionul „Cetate"
lare judeţean şi munici neţărmurită recunoştinţă (Continuare în pag. a 2-a) colele festive de anver din municipiul Deva, pe
gură caro s-au desfăşu ste 4 000 de tineri şi-au
rat cu acest prilej au
fost caracterizate prin dat concursul, ieri, la
realizarea unui frumos
entuziasm şi voioşie, bu şi complex spectacol fes
curie şi încredere într-un
tiv, organizat de Comi
viitor luminos. în mod
fericit, in acest an ele tetul judeţean al U.T.C.
au marcat şi descinde Acesta a cuprins de
rea „Lunii educaţiei po filarea detaşamentelor
litice, revolution ar-pa trio- P.T.A.P. şi sportivilor,
întreceri do fotbal, volei
tice .şi culturii socialiste
pentru tineret", acţiune şi handbal ş.a. De o a-
de amplă rezonanţă şi tenţîe deosebită s-au
cu semnificaţii deosebite bucurat demonstraţiile
în conştiinţa tinerei ge gimnasteloî de la Şcoala
neraţii din judeţul Hu generală nr. 7.. exerciţii
nedoara. le de judo şi lupte ale
Dintre activităţile de sportivilor de la Clubul
dicate acestui important „Celate", demonstraţiile
even im en t m en ţ i on ăm de i,vânătoare do vulpi“
depunerile de coroane’şi alo fadiocUibului . jude
jerbe de flori si specta- ţean.
Pentru oamenii muncii prima prăşită mecanică ia
din agricultura judeţului Dupâ încheierea lucrărilor la semănat, sâ se sfeclă. Clara Coţ, pre
nostru, zilele de 1 şi 2 şedinta cooperativei agri
mai, cu tini]) deosebit de cole de producţie din Nan
favorabil executării lucră treacă, cu toate forţele Sa întreţinerea culturilor dru, arăta.:
rilor agricole, au prilejuit
intensificarea activităţilor mele suprafeţe — sublinia Nemeş, Laurenţiu Ţîrlea, Ironim Stoica, Vasile Ne a campaniei agricole de — S-au făcut însămîn-
de finalizare a campaniei Alexandru Zudor, secre loan Irinei, Nicolae Sma- meş, Mihai Tenciu, Du primăvară, calitatea înal ţări de bună calitate _
agricole de primăvară. tarul comitetului comunal dici din Peştişu Mic, Ma mitru Ichim, Petru Voia, tă a lucrărilor se explică punîndu-se baze temeinice
Este vorba de încheierea de partid, primarul loca ria Cursan, Otilia Luca, Gheorghe Mihai ş.a. Du şi prin îndrumarea în recoltei acestui an. Impor
însămînţărilor de primă lităţii. Cu toată vremea loan Marilă din Josani, minică, la C.A.P. Nandru, deaproape şi cu competen tant este de acum înainte
vară şi trecerea la Între capricioasă de pînă acum Maria Petrie, Maria Hă- i-am găsit în plină activi- ţă a activităţii do pe o- să efectuăm lucrările do
ţinerea culturilor prăşi- s-au efectuat lucrări de întreţinere la timp pen
toare. Ilustrativ din acest calitate, toţi factorii im- goare do către cei trei tru a asigura o bună evo
punot de vedere este mo maximă în activitatea de CAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ specialişti din unităţi, res luţie a culturilor prăşitoa
plieîndu-se cu răspundere
dul cum au acţionat du pectiv inginerii Doina Căr-
minică şi luni cooperato pe ogoare. măzan, Ileana Radu şi re. Conducerea unităţii
rii, mecanizatorii şi spe-- Interlocutorul ne-a vor rău, Brumn Palcău din late pe Constantin Larion, Corneliu Pătescu. noastre a luat toate măsu
cialistii din unităţile agri bit şi de participarea or Mînerău, Viorica Buda, Vasile Ciorne, Ilie Gru- In toate unităţile, su rile pentru a-i mobiliza la
cole din comuna Peştişu ganelor şi organizaţiilor Clara Şerban din Nandru mian şi loan Drăgan, la prafeţele ocupate cu cul praşilă pe toţi cooperato
Mie. de partid, a comuniştilor, şi foarte mulţi alţii. La a- pregătirea terenului, iar la turi prăşitoare au fost re rii, fără excepţie.
— în cooperativele agri care au ajutat concret con celeaşi cote de hărnicie şi însămînţatul porumbului partizate pe formaţii de Activitatea de pe ogoa
cole din Peştişu Mic . şi ducerile de unităţi, pe răspundere s-a ridicat şi lucra Mihai Tenciu. Coo lucru şi pe familii, înce- re este întregită şi cu ac
Mmerău insămînţările au brigadieri ‘ în mobilizarea activitatea mecanizatorilor peratorii Viorel Şerban şi pînd de luni trecmdu-se ţiuni cc au ca scop .spori
:
fost încheiate înainte de cooperatorilor la activita ce deservesc unităţile agri Petru Toma asigurau ali la întreţinerea ' acestora. rea producţiei de furaje*.
î Mau, iar la 0.A.P. N*a- tea !n cîmp, evidenţiindu- cole din comuna Peştişu mentarea maşinii cu să- Se desfăşoară din plin re-
dra sa îttsărhîriţează uM- se Edgaar» Vomă, Vasile Mta Nicolae Gîşieanu, mînţă, Buna desfăşurare bilonctrea cartofilor, ca şi TftAIAN SONDOR
