Page 50 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI h

cap. GEOAGiu Rezultatele — pe măsura Creşterea productivităţii muncii

grijii faţă de animale (Urmare din pag. 1} ficarea aspectului de su­ an producţia de oţel cojit
prafaţă al laminatului, şi polizat să crească, faţă
Începînd clin anul trecut, Dacă pînă aici lucrurile tru asigurarea unor canti­ productivităţii muncii — precum şi pentru depis­ de aceeaşi perioadă a a-
activitatea fermei zooteh­ stau bine nu acelaşi lucru tăţi cît mai mari de nu­ sublinia maistrul cuptorar tarea eventualelor fisuri. nului trecut, cu 5 pînă la va arc
poziţiei
nice a C.A.P. Gcoagiu a putem să-l spunem despre treţuri pentru viitoarea Mihai Purţuc. Urmărim cu Am eliminat strangulările 10 la sută. Vreau să pre­ ai
urmat, încet dar sigur, an realizarea producţiei de stabulaţie. cea mai mare atenţie în­ care mai existau la foar­ cizez că organizaţiile de ja.XStlc
curs ascendent. Acest lu­ lapte marfă. Faţă de pla­ „Necesarul de furaje, călzirea lingourilor conform fecă de tăiere şi la ferăs- partid, cele de tineret, cele 6
llzate
cru so datoreşte şi fap­ nul de 500 hl prevăzuţi a prevăzut prin balanţă, pen­ diagramelor stabilite pen­ traie. Asistenţa tehnică a grupele sindicale din sec­ mixtă,
tului că ,în fruntea uni­ fi livraţi în primele patru tru stabulaţia 1988—1989 tru fiecare marcă de oţel. fost întărită pe toate ţie aplică cu fermitate o- tulul :
tăţii şi a fermei au fost luni ale acestui an, s-au — preciza Ioan Rob, ingi­ Am eliminat astfel pierde­ schimburile. Aceste măsuri rientările şi indicaţiile tor afl
sonală.
aleşi oameni dinamici, ho- obţinut doar 236 hl. Şeful nerul şef al unităţii — este rile de metal prin arde­ asigură fluenţa procesu­ formulate în Expunerea nlsajul
tărîţi să facă treabă te­ fermei — inginerul Paul de 800 tone fibroase, 1 500 rea unor lingouri. Acor­ lui de laminare, realiza­ şi în cuvin tarea tovară­ cui c.l
meinică. în primul rinei Pană — motiva nerealiză- tone grosiere şi 3 500 tone dăm atenţie sporită între­ rea şi depăşirea zilnică a şului Nicolae Ceauşeseu Uucurc
trebuie să relevăm preo­ rile prin faptul că o mare suculente. La grosiere şi ţinerii cuptoarelor pentru sarcinilor planului de pro­ rostite la recentele şedin­
cuparea acestora pentru cantitate de lapte din pro­ suculente nu vom avea a evita pierderile de căl­ ducţie, o creştere în mun­ ţe ale Comitetului Politic
asigurarea, în vara şi ducţia totală este consu­ probleme în ce priveşte dură. Folorim mai bine ca productivă a fiecărui Execytiv al C. C. al P.C.R.
toamna anului trecut, a mată de viţei. De aseme­ asigurarea cantităţilor pre­ timpul de lucru pe toate om. Ne rcorientăm progra­
necesarului de furaje la nea, sublinia că în urmă- văzute. Din cele 450 ha schimburile. Toate aces­ Am ajuns în ajustai, mele de acţiune, în lu­ DUN
nivelul balanţei, ba chiar ocupate cu păioase la tea ne asigură o creştere punctul final al procesu­ mina imperativelor puse
a unui surplus. Existînd care se adaugă şi cocenii constantă a productivităţii lui de laminare. Aici se de conducătorul partidu­ © 11
furaje suficiente şi de ÎN FERMELE de porumb pentru boabe, muncii noastre, indicator face ultima... toaletare a lui şi statului nostru în Lumea
bună calitate la toate sor­ ZOOTEHNICE — vom reuşi să ne realizăm care se află în slrînsă co­ laminatelor înainte de a faţa melalurgişlilor ţării. filmote
timentele, s-a putut asigu­ ORDINE, DISCIPLINĂ. întreaga cantitate de gro­ relare şi dependenţă cu lua drumul spre benefi­ Pentru că, trebuie să »Trâin<
ra o hrănire corespunză­ siere. Pentru realizarea alţi factori, cum sînt: re­ ciari. In ce constă ea, ne spun, cu toate realizările dul 1
toare a bovinelor pe tot ACTIVITATE BINE suculentelor am prevăzut ducerea consumurilor spe­ explică maistrul Mihai noastre bune, rezerve, căi nuna
parcursul iernii, ceea ce ORGANIZATA şi am cultivat 15 ha cu cifice şi a cheltuielilor Pleşca, secretarul comite­ de creştere a productivi­ nesc •
a dus la menţinerea lor sfeclă furajeră, 25 ha cu materiale, creşterea scoa­ tului de partid al secţiei. tăţii muncii, a producţiei minica
într-o stare bună. De porumb siloz şi, după re­ terii de metal din lingouri, — Anumite fisuri care de laminate de cea mai derea
fapt, modul în care aiată toarea perioadă producţia coltarea păioaselor, încă buna organizare a muncii, mai apar uneori pe barele bună calitate mai sînt. 19,00 7
bovinele adulte şi viţeii în de lapte va creşte, rele- 200 ha cu porumb în cul­ întărirea ordinii şi disci­ laminate le eliminăm prin Cei 320 de laminaton co­ C î n t c
această perioadă dove­ vînd că faţă de luna ia­ tură dublă. Pentru asigu­ plinei, folosirea optimă a pislolare, laminatul ră- munişti, întregul colectiv Condu
deşte atît preocuparea per­ nuarie, cînd s-au realizat rarea fibroaselor am în- capacităţilor de produc­ mînlnd la dimensiunea ce­ muncitoresc din secţie — omagii
manentă pentru o furajare în medie 175 litri de lapte sămînţat 35 ha cu trifoi în ţie şi a timpului de lucru, rută. înainte se şuta (tăia) din rîndurile căruia aş mâniei
raţională, cît şi pentru în­ marfă pe zi, în februarie cultură pură şi 15 ha cu ridicarea nivelului de la foarfecă un metru, un remarca vrednicia lui Film <
grijirea şi curăţenia lor cantitatea a crescut la 220— lucernă. De asemenea, am pregătire profesională a metru jumătate din bare, Ioan Ionescu, Aurel Ce- merge
corporală. Aceste aspecte 250 litri zilnic, în martie curăţat şi fertilizat cele laminatorilor noştri. capete care urmau drumul naru, Dragomir Vlad — la 21,35
sînt valabile şi pentru la 350—400 litri iar în a- 90 ha de fineţe naturale, ...Din cuptoarele de în­ spre oţelării, la retopit. cuptoare, Avram Petruse, birii.
fermă în general, unde prilie ea a fost de 500 de pe care preconizăm să călzire porneau în flux Vă daţi seama cît metal Marin Burtică, Ioan Ba­ român<
domnesc ordinea, curăţe­ litri. obţinem aproximativ 400 continuu lingouri incan­ bun se cîştigă de cînd a- laş, Ioan Cînda — la li­ lejurne
nia, precum şi disciplina Apreciem că şi activi­ tone de fîn. Totuşi, de pe descente spre linia de la­ plicăm noua metodă, ceea nia de laminare, echipa derea
în rîndul colectivului. tăţii de reproducţie i se aceste suprafeţe nu vom minare. Le însoţim şi noi. ce înseamnă creşterea de finisori condusă do LI
în ce priveşte realiza­ acordă atenţia cuvenită — reuşi să ne asigurăm cele Maistrul principal specia­ producţiei de laminate, a Ştefan Popescu; Mihai
rea indicatorilor de plan, numărul de fătări, precum 800 tone prevăzute. De list loan Dragota face productivităţii muncii noas­ Manafu, Mihai Rusu, Cor­ 2
tre. De asemenea, maşi­
precizări i
efectivul total de bovine şi faptul că situaţia mon­ aceea, am depistat noi nel Zaharia — de la ma­ v 5
— Linia de laminare este
este de 915 capete, pla­ telor este ţinută la zi, suprafeţe de teren pe Un punct-cheie în privinţa nile tehnologice de cojit şinile de cojit şi polizat — nomie
nul la perioadă fiind de­ dovedind că Ioan Curuţ, care le-am defrişat, cură­ (baze rotunde) şi polizat srntem mobilizaţi zi şi folclori
păşit. Există certitudinea operatorul însămînţător şi ţat. Unele le-am desţele­ înfăptuirii indicatorilor de (bare pătrate), sînt men­ noapte în muncă pentru 21,15
că pînă la finele anului Elena Stoica, tehnicianul nit şi le-am cultivat cu creştere a productivităţii ţinute în stare perfectă îndeplinirea exemplară a cumen
să se realizeze cele 950 veterinar îşi fac cu răs­ trifoliene, de pe altele vom muncii. In acest sens am de funcţionare pe cele trei sarcinilor ce le avem l-una în ac(
capete prevăzute pe 1988. pundere datoria. recolta iarba şi iînu\ introdus metoda de a lua schimburi, ceea ce a făcut aceasta, pe întregul se­ ra c
Efectivul matcă pentru Cum bunul gospodar se eompletînd cantităţile de probe la cald pentru veri- ca în patru luni din acest mestru şi an. Telejui
acest an este deja reali­ îngrijeşte din timp pen­ fibroase. Oricum, ne-am chiden
zat şi depăşit. S-au obţi­ tru a-şi umple „cămările" propus şi vom acţiona ca
nut, pînă acum, peste 223 zootehniei, ne-am intere­ atare, ca şi în acest an să
de viţei, stocul de vaci sat cum S-a acţionat pînă acoperim necesarul de nu­
gestante, creînd premisele acum şi ce şi-au propus treţuri din resurse pro­
realizării şi a procentului să întreprindă conducerile prii". DEV
de natalitate planificat. unităţii şi a fermei pen­ M. UONEL Locuri
HUNE
de fa¿
Întreţinerea culturilor prăsitoare Marele
V
Ml
partan
PETRC
(Urmare din pag. 1) Interlocutorul preciza că sfeclă se apropie de sfir- riantâ
porumbul a răsărit peste şit, printre primii care (7 Noi
tot şi în aceste zile va şi-au săpat suprafeţele rin m
LUPEf
Tşfan, Gherasim Sicoe şi începe prima praşilă ma­ angajate în acord globul pentru
alţii. Şi aici participarea nuală. De remarcat că la fiind cooperatorii iovu tural);
cooperatorilor la activi­ întreţinerea culturilor, ca Morconi, Pascu Puşcaş, tal în
(Lucea
tatea din agricultură este şi la celelalte activităţi ce Anton Bărboni, Agafia Vo­ Trenul
foarte bună. au loc pe ogoare, iau ta, Ortensia Bădica şi ’ (
Cooperativa agricolă de parte şi cetăţeni ai satu­ mulţi alţii.
(
producţie din Valea Sîn- lui ce lucrează în marele — Avem culturi prăsi­ NO A.Si
giorgiului are sfeclă foar­ combinat siderurgic din toare foarte frumoase, iar jandar
te frumoasă. Rîndurile sînt Călan, în orele lor libere. starea vremii din ultima resc);
drepte, cultura n-are nici O bună organizare şi perioadă permite evoluţia goste
tezat);
o buruiană, densitatea desfăşurare a activităţii de bună a acestora ____ subli­ tul —
este optimă. Aceasta se pe ogoare, o numeroasă nia Ioan Munteanu, pre­ ua roş
datoreşte efectuării la participare la muncă a şedintele unităţii. Ne preo­ P O V o
(Minor
timp a primei praşile ma­ cooperatorilor se înregis­ cupăm cu maximă răspun­ Secret«
nuale. Lucrarea respecti­ trează şi la cooperativa dere de întreţinerea cores­ (Patrii
Rio (!
vă s-a încheiat zilele tre­ agricolă din Batiz. La cul­ punzătoare a acestora pen­ GIU-B.
cute, printre cei mai vred­ tura de in s-a efectuat tru traducerea în viaţă a ţoi -
nici cooperatori numărîn- tratamentul pentru com­ sarcinii subliniate de tova ■ de cu
du-se — cum ne spunea baterea dăunătorilor — lu­ răşul Nicolae Ceauşeseu, Secret'
(Dacia
Nicolae Bogdan, preşedin­ crare executată de meca­ secretarul general al par­ omul
tele unităţii — Zefir Hinţ, nizatorul Ioan Şubă. Şte­ tidului, cu privire la ob­ Unde
In atelierul seulărle al F.P.I.P.S. Brad, maistrul pri ncipal Tralan Miclăuş îm­ Ioan Nasta, Petru Andre- fan Lup a încheiat re­ ţinerea de producţii agri­ (Casa
MERI
preună' cu şeful de echipă l.lvius Boglea şi sculerul l.a zur Oprişa verifică realizarea şoi, Mihai Trosan, Lau- cent rebilonarea celor 55 cole superioare în acest re şuii):
unor repere pentru stanţa ne cesară in procesul de fabri cape a umbrelelor. renţia Inăloi, Traian Olea, de ha cultivate cu car­ al III-lea an al actualului grüdIn
Ioan Tncloi şi mulţi alţii. tofi. Prima praşilă la cincinal. mina).
ţă de retribuţie, pe care-i feră la noul loc de mun­ Să-fi faci mereu datoria
I puteţi ridica în oricare zi că' .
1
Penii
I în cadrul programului de Referitor la restituirea (Urmare din pag. 1) pentru a reuşi mereu acest va inc
al
casieriei.
I funcţionare la restituirea cotizaţiei pe care o aveţi lucru, trebuie să-ţi placă schimi.
la cooperativa de credit,
fi vari
Cu
privire
I sumelor depuse ca părţi ea se face numai în con­ Unul din momentele im­ ceea ce Iaci. lor mie, cum accent'
spuneam,
place
tare
îmi
doua i
\ ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI sociale pe timpul cît aţi diţiile prevăzute de statut. portante din viaţa mea, mult agricultura, deci şi pe alot
• Un grup de cetăţeni
1 fost încadrat la C.S.H. din llia ne sesizau cu pri­ care m-a umplut de satis­ profesia de mecanizator. şi cu
să îns
Teofil Oncoş - Veţel cior : Dacă tatăl natural Legea nr, 3/1982 care re­ facţie, de bucurie, a lost Nici nu ştiţi cum aştept electric
— Deva. Problemele pe al copilului trăieşte şi glementează aceste ra­ vire la starea deplorabilă in 1972, cînd comuniştii de fiecare dată, după ce din os
tensifi*
care ni le-aţi relatat in este încadrat în muncă, porta •; a-ată : „Depune­ a drumului din spatele din organizaţia noastră insămînţez ceva, să răsa­ la 40-
gării din localitate. Ne
t scrisoare sînt strict de atunci numai el poate rile oamenilor muncii ca răspunde Consiliul popular m-au primit in rîndurile ră cultura, să văd ce trea­ ra tarii-
competenţa organelor de primi alocaţia de stat, ur- part« socială se fac pe o al comunei llia : „Ţinînd lor. Atunci am înţeles, din bă am făcut. Iar de uti­ cu prin
judecată. O hotdrire ju­ mînd a vă restitui dv. perioadă de cel puţin 5 seama că pe acest drum vorbele lor, că in această lajul pe care lucrez am grade,
între :
decătorească de care uno banii. Dacă tatăl nu este ani. După această perioa­ se realizează o circulaţie ţară, munca şi conduita grijă ca de ochii din cap.
dintre părţi este nemul­ încadrat în muncă, atunc : dă, la cererea depunăto­ iţi sînt apreciate după me­ De fiecare dată cind am La i
î ţumită se poate ataca la adresaţi-vă Liceului indus­ rului, dacă depunerea to­ foarte mare, am solicitat rit, că respectul oamenilor un moment de răgaz, il va în<
schi ml
instanţa superioară, după trial Crişcior cu actele ne­ tală este de cel puţin 10 sprijinul D.J.D.P. care a ji-J ciştigi, moi ales prin verific, mai strîng un şu­ fi vari
t caz. cesare întocmirii dosarului mii lei, partea socială se promis că atunci cînd va ceea ce dai colectivităţii, rub, mai ung ceva, mai poi sc
transfera autogrederul din
Marta Moldovan - Criş- de alocaţie. restituie integral sau eşa­ ce faci pentru societate,.. înlocuiesc o piesă... Ca să cădea
\ lonat intr-o perioadă de zona Dobra spre zona — Care-i „secretul" in te ţină din primăvară in caracú
soţi te
\ SESIZĂRI - SOLUŢII 2-5 ani. In cazul în care Brănişca — Bălţa va face o fi fruntaş ? iarnă, deci trei campanii trice,
şi nivelarea drumului res­
est, c
— Nu este nici un se­
\ o Tovarăşe Costică Combinatul siderurgic Hu­ depunătorul îşi schimbă pectiv pe care nu se mai cret. Trebuie să-fi iaci tot­ agricole, atunci trebuie să calo pi
te ocupi mereu de trac­
\ Mastacan din Hunedoara, nedoara, Potrivit răspun­ locul de muncă intr-o altă poate depune balast de­ deauna datoria cu con­ torul sau utilajul pe care Local
sesizarea dv. a fost îndru­ sului acestui organ, dv. unitate, la cererea aces­ oarece prin depuneri re­ vingere, cu respect faţă munceşti. Dar şi asta ţine
s mată spre cercetare la aveţi de primit de la C.S.H. tuia sumele reprezentind petate cota lui s-a ridicat de tine, de ceilalţi oameni de felul in care înţelegi
1
s Comitetul sindicatului din suma de 170 lei diferen­ partea sa socială se trans- foo-te mult '. din colectiv, Bineînţeles, să-ţi faci datoria..,