Page 51 - Drumul_socialismului_1988_05

J4 • DUMINICĂ, 15 MAI 1988 Pag. 3

Concursul „Măreţia omului“ - o eficientă Columna Traiana (II)

• La mina Paroşeni a I
modalitate de educaţie materialist-ştiinţifică Scenele coloanei repro­ oare ocazie sînt ocupate o fost definitivat sistemul J
ra II, la duc o reală desfăşurare sene de înălţimi • printre de dispecerizare a pro- |
tă clin DC- în timp a diferitelor ac­ care şi cetatea de la Cos- ducţiei, prin intrarea în I
îlsajul ex­ ţiuni ale războaielor daco­ teşti care prezintă o refa­ funcţiune a modulului in- '
ile do pic- Concursul „Măreţia omu­ rale nr. 3 Deva, 11 Hune­ educaţiei ştiinţifice, ma-
t art'îHîlui lui" organizat la Hunedoa­ doara, 5 Vulcan, 1 Brad, terialist-dialectice în rîn- române într-o succesiune cere în gribi între 103— formaţional „Audio '80", I
i Sg* son. ra (pentru pionieri) şi 1 Haţeg, 1 Simeria şi Că- dul pionierilor. La înche­ relativă, nu ca o conti­ 104. Reliefurile coloanei caro asigură urmărireo 1
crarl, rea- nuitate de fapte riguros indică în această înlănţuire
şl tehnică Deva (pentru tinerii ute- lan, posesori ai unor inte­ ierea concursului pe pri­ permanentă a organizării, {
dul talcu­ cişti) de către Consiliul resante şi utile cunoştinţe mele trei locuri s-au cla­ respectate sau în întregi­ de scene şi o linie de for­ conducerii şi desfăşurării »
lui crea- judeţean al Organizaţiei desprinse în cadrul a- sat în ordine echipajele me redate. tificaţie care nu e alta activităţii din subteran • |
şasea per- După pregătiri ce dura­ decît cea de la Ponorici —
ilejul ver- pionierilor şi Comitetul cestei frumoase şi atrac­ şcolilor generale Călan, 11 De la I.P.S.R.U.M. Dova «
orhi criti- judeţean al U.T.G. s-a tive activităţi imaginată Hunedoara şi 1 Haţeg. seră aproape trei ani, pri­ Cioclovina, menită să o- au plecat spre beneficiar I
Vida din constituit înt)--o manifes­ ca o generoasă călătorie în cadrul aceleiaşi în­ mul război începe în pri­ preaseâ o înaintare a duş­ - I.M. Moldova Nouă - ,
tare cu corle valenţe edu­ în lumea cunoaşteri:, a treceri, la Deva au parti­ măvara anului 101. Pleca­ manului şi dinspre Valea două noi autobasculante ţ
caţionale. Prin întreaga sn minunatelor creaţii şi rea­ cipat echipaje alcătuite rea împăratului din Roma Jiului. Putem înregistra, de 53 tone, după efec- '
ZIUNE desfăşurare, întrecerea, lizări ştiinţifice şi tehnice din elevi, muncitori stu - spre cîmpul de bălaie e prin urmare, un atac al tea rea reparaţiilor capi- ,
care a cuprins etape po ale umanităţii, în istoria denţi de la Petroşani, Ha­ atestată pentru 25 mar­ romanilor şi dinspre sud- tale ir. secţia de specia- I
localităţi şi judeţeană, ur- descoperirilor şi invenţiilor ţeg, Orăştie, Deva, Brad, tie a acelui an. Ajuns la vest, în vremea primului litote a întreprinderii. La '
15 MAI mînd ca in 19—20 mai româneşti. în ambianţa Hunedoara care au răs­ Dunăre, el pune la punct război daco—roman. proba de încercare : ca !
ac. să ţie finalizat în ca­ sonoră a cîntecului „Do ultimele amănunte şi apoi Atît din scenele coloanei,
>x o 11,35 drul eUipei naţionale, con­ ce ?" interpretat de grupul puns întrebărilor adresate dă trupelor porunca sâ cit şi din relatarea suma­ lificativul foarte bine ® J
jr * Tele- tribuie nemijlocit Ja moi vocal-instrumental „Ca­ avînd posibilitatea de a se treacă peste fluviu. Co­ ră rămasă de la Dio Cas­ llnilatea nr. 1 o I.C.S.M. |
ghiozdan: buna cunoaştere de către non", adevărat elogiu adus consulta colectiv şi în mod lumna ne arată o primă sius reiese că situaţia era Colon este „numărul »
- episo- tineri şi copii a concep­ curiozităţii copiilor, al mi­ individual. Pe primul loc armată comandată de în­ gravă. Decebal cere pace unu" şî în ceea ce pri- I
0 Din cu- ţiei partidului nostru, a rării în faţa minunilor s-au situat Alina Şerbă- suşi Traian părăsind fo' - şi se închină primind con- veşte realizarea sarcini- ,
-
ui romă- secretarului său general, existenţei, concursul a cu­ nescu (Liceul industrial | lor. In bilanţul primelor |
Mbum du- t o v a r ă ş u l Nicolae prins întrebări, adresate nr. 4 Deva), Zerbea Mâ­ 1 patiu luni din acest an ’
5.00 închi- Ceausescu, despre lume şi de profesorul-examinator nase (Termocentrala Min­ 1875 DE ANI DE LA INAUGURAREA j a fost înscrisă o depă- i
amului • viaţă, înarmarea lor cu Viorel Manolescu, pe te­ tia), Romei Grigoraş (Insti­ I şire a planului cu 200 000 ;
al • 19,20 teoria ştiinţifică materia- mele : „Ştiinţa explică", tutul de mine Petroşani). COLUMNEI LUI TRAIAN 1 lei • Gospodarii Hune- |
României, list-dialeolică, formarea „Viaţa pe Terra şi în Acestora li se va alătura S doare! s-au preocupat in 1
ii iubit, capacităţii de a înţelege şi Univers", „Omul desci­ reprezentantul organizaţiei * această primăvară de 1
etului Ro­ interpreta în mod mate­ frează tainele naturii", de pionieri, împreună al­ tăreaţa romană de la diţiile grele, dictate de în­ I înfrumuseţarea celui mai |
ite • 20,20 rialist realităţile vieţii, „Orizont ştiinţific româ­ cătuind echipajul judeţu­ Viminacium şi păşind pe vingător. Pacea va fi în­ « mare pere din oraş, res- ‘
„Angela dezvoltarea combativităţii nesc", „Eroi ai ştiinţei — lui ce va participa la eta­ podul de vase care lega cheiată la sfîrşitul verii [ pectiv parcul „Corvin". |
leparte" • faţă de orice manifestare victime ale intoleranţei pa naţională a concursu­ acest punct de Lederala sau începutul toamnei a- v Au fost montate bănci '
tetă a iu- mistică, obscurantistă. religioase". întrebările au lui „Măreţia omului" ce do pe malul sting. Simul­ nului 102, pace care n-a
1 uşoară în întrecerea de la Hu­ fost urmate de experienţe se va desfăşura la Bucu­ tan, altă coloană de trupe fost considerată definitivă l noi, leagăne pentru copii, I
i 21,50 Te- nedoara destinată pionie­ de chimie care au comple­ reşti, în această lună. trece fluviul pe un pod de nici una din părţi. * se lucrează intens la im- (
2.00 închi- rilor au participat repre­ tat tematica acestui gene­ asemănător mai la vale, Anii de după 102 sînt fo­
mului. zentanţi ai şcolilor gene­ ros mod de desfăşurare ii MINEL BODEA probabil în dreptul Diernei. losiţi şi de daci şi de ro­
Scenele de pe columnă ne mani pentru noi pregătiri
» MAI arată şi un consiliu de de război. Traian începe E C R A N [
ÎNTREŢINEREA FONDULUI LOCATIV. război: din statul ma­
4e> al • jor al împăratului făcea construirea podului de la
ţi eco- parte, printre alţii, viito­ Drobeta încă în primă­
»5 Tezaur PROGRAME TEMEINICE, ÎNFĂPTUITE EXEMPLAR rul împărat Hadrian. Ur­ vara anului 103 prin arhi­ -------------------------- ( «i
concert • mează apoi o ceremonie tectul Apollodor din Da­
nt '88. Do- Apartamentul este casa noastră. Să-l de purificare a armatei şi masc şi cu concursul tru­ v
21,30 Idei trupele sînt gata sâ îna- pelor. Nici Decebal nu prejmuireo zonei cu gard 1
Temperatu- ir teze mai departe. stă nepăsător, se pregătea din fier şî beton. Păcat J
ii • 21,50 îngrijim, să-l înfrumuseţăm întâlnite la Tibiscum, înfrigurat de lupta cea insă că mai există oa- i
22,00 In- cele două coloane vor din urmă, călcînd toate meni care nu ştiu nici J
¡ramului. continua drumul pe valea stipulaţiunile tratatului de ii-ăcor să păstreze ceea r,
în permanenţă! Bistrei, spre Mureş, ţinta * pace. El nu dărâmase ce li se oferă de-a gata l|
fiind regiunea centrală, fortificaţiile, refăcuse în • In oraşul Haţeg, în *
începem documentarea totalul fondului locativ am ţiuni, dar multe dintre ele întărită a lui Decebal, din grabă pe cele distruse şi ca herul „Aurel Vlaîcu*, ||
noastră pe tema întreţi­ verificat numai in acest le putem preveni dacă Munţii Qrăştiei. In drum, ridică altele. El se răzbu­ aj fost amplasate, de cu- J
!
ib (Patria); nerii fondului locativ la an mai bine de jumătate. sîntem buni gospodari. De Decebal opune rezistenţă. nă şi asupra vecinilor duş­ lind, conteinere spec al |
ima (Arta); Consiliul popular al ora­ Acţiunea este in curs de acest spirit nu sînt însă Astfel, lupta de la Tapae mani iazigi şi le ocupă niş­ ccrJecţionate pent’U ca- '
: Pădurea şului Călan. De la tova­ desfăşurare. animaţi unii locatari, între te teritorii.
tern — A); (Porţile de Fier ale Tran­ lectarea sticlelor ds la |
u — seriile răşa Marioara Vâjdea, vice­ Anul acesta am înce­ care Violeta Varga, Con­ silvaniei) a fost grea şi Roma declară iarăşi uopulaţie. Un exemplu 5
- II); A- preşedinte al biroului exe­ put lucrările mult mai stantin Bucică, Anica Băl- pentru unii şi pentru alţii. război. Traian porneşte demn de urmat şi de alte |
(t lacăra) ; cutiv al consiliului popu­ descu, Stoica Muntean, cu statul său major la 4
A doua va- devreme. Vrem ca în pe­ Cu toată încercarea daci­ iunie 105 pe front. între consilii populare din <t
ig); laeob lar orăşenesc, aflăm : rioada sezonului cald să le Ioan Popa, losif Crişan, lor de a obţine o pace, localităţile judeţului nos- ji
); Nea Mâ- — Călanul are în pre­ finalizăm. La blocurile de Ioan Muntean, Emilia Var­ Traian continuă drumul însoţitorii săi era şi viito­
(Unirea); ga, care nu au grijă de rul guvernator al Daciei tru • Şi-au reînceput ®
3te mirese zent 3 384 de apartamen­ aici, de pe strada Bra­ spre cetatea de scaun a romano Decimus Terentius activitatea staţia de spă- ţ
fraţi (Cul- te cu două, trei şi patru dului, lucrările sînt în apartamentele din fondul regelui dac, dar scenele lare a autoturismelor şi J
:A N : lteci- camere şi garsoniere, date plină desfăşurare. Avem şi statului ce le-au fost re­ de pe columnă indică lup­ Scaurianus. Numărul tru­
la ru pitici partizate. Mai sînt apoi te şi în altă parte, In pelor romane pare să fi instalaţia de schimbare a i
LONEA ; în folosinţă oamenilor solicităm în continuare uleiului de motor din }
ir — seriile muncii şi a familiilor a- sprijinul asociaţiilor de locatari ca lulius Corcoi, răsărit provocate de ata­ fost acum mai mare decît „Cetate", j
I); 'OTHI- locatari, al comitetelor ce­ Constantin Diaconu, Ale­ curile dacilor şi roxolani- înainte. Trecerea fluviu­ staţia PECO
.■a lob u- cestora. Un fond locativ tăţeneşti, al locatarilor. xandru Ţinte.şan, Ioan lor împotriei Moesiei. lui în Dacia se face pe Deva • Colectivul Ti- *
ires-, , ANJ- bun, în cea mai mare
idarmul _ şi parte bine întreţinut de Este bine să înţelegem fie­ Popa ce nu-.şi achită da­ înaintarea spre cetatea podul de la Drobeta. pografiei Deva şi-a de- i
o (Muncito- locatari. care că apartamentul e4te toriile faţă de asociaţiile lui Decebal, în aceste con­ clarat intenţia de a face I
\NI; Dra- de locatari. diţii, se reia în anul 102 ADRIANA RUSU, din această unitate de *
Vegas (He- însoţiţi de tovarăşul Ioari casa noastră, deci să-l în­
I; Aeropor- Spălăceanu, şeful E.G.C.L. treţinem cit mai bine. Noi i r traseul urmat este de-a directorul la intrarea in munici­
I-Il (Stea- venim cind se ivesc defec­ GH. I. NEGREA lungul Apei Grădiştei, cu Muzeului judeţean Deva piul reşedinţă de judeţ i
URABARZA: Călan, intrăm in cîteva un model de bună gos- '
călătoriilor din blocurile din oraşul
IKA.ŞTIE: nou, acoio unde locuiesc podărire. Depăşind sta- j
il Nemesis Chemarea L itoralului (1) diul intenţiilor, în faţa .
Irumtil spre cei mm mulţi deţmători de tipografiei a fost ame- j
i); G1COA- locuinţe din fondul loca­
lafţiu roman- tiv de stat. Găsim străzi, najat un mic parc, un >
Radu (Casa ( Pe riviera românească a noastre, spunea Petre Arl- mind aproape 95 000 de ale genului din Consta ga ^
HAŢEG ; blocuri şi apartamente fru­ şi din ţară, concursuri li- , trotuar de acces spre j
il Nemesis moase, bine gospodărite. ) Mării Negre a bătut gon- ton, directorul general al locuri pe serie - din care şi dinspre „Autoservice", „
AZI: Tarzan, Sînt mulţi vrednici loca­ ţ gul inaugural al sezonului Centralei O.N.T, „Litoral", 6 717 locuri in hoteluri şi terar-muzicale, de g atie ) este în curs de moder- i
ţă; CALAN: i estival 1988. l-am auzit Li- atit pentru odihnă in mo­ vile încălzite, luncţionind şi frumuseţe, alte mnn• ( nizare incinta unităţii © <
copilărie... tari, gospodari de frunte. dernele hoteluri, in vilele tot timpul anului -, invită lestări cultural-distractive şi i s
ittură) 1 Sl- Sînt însă şi locatari care ' toralului chemarea la el Ramona Pârâu, Ioan i
? liberă (Mu- ţ acasă, cu cîteva zile în cochete sau in popasurile cu argumentele cele mar întreceri sportive. ' Ncamţu, Simion Olar, «
: Recital tn strică, distrug, deteriorea­ 1 urmă, de-a lungul celor 70 turistice extinse şi moder­ convingătoare ale utilului Pe tot parcursul sezonu- \
pitici (bu- ză apartamentele care , de kilometri de plajă, de şi plăcutului să le vizităm, Iul estival, o serie de uni- 1 Petru Olar, Cornel Popa, J
le-au fost puse cu genero­ 1 la Năvodari la Mangalia, nizate, cit şi in „uzinele" să le trăim din plin bucu­ tăfi, intre care barurile ) Dumitru Savu, Miron 8e- I
zitate la dispoziţie, pen­ \ 5i v-o transmitem şi dum- de sănătate de la Manga­ riile pe care le-au pregă­ „Melody" din Mamaia şi 1 tea, Parteme Gherman, J
tru a le folosi, pentru a i neavoastră, stimaţi cititori, lia (complexul sanatoria!) tit şi ‘e oleră cu genero­ „Paradis" din Jupiter, res- ^ Rusalin Lazăr şi alţi ce- |
trăi omeneşte în ele. şi Neptun (hotelul de cură tăţeni din comuna Bră- N
' care aţi optat deja - ori şl baza de tratament zitate. taurantele ,,Calipso" din i
— 37 de apartamente \ vă mai gindiţi incă — să Cu atît mai mult cu cil Venus, „Flora" din Eforie ' nişco au plantat in a- {
: Vremea se sînt degradate de locatarii i vă petreceţi vacanţa aces- „Doina"), Techirghlol şi diriguitori turismului la Sud, „Hanul piraţilor" şi ^ cer. stă piimăzară sute v
.or Si devine lor — ne spune Ioan Eforie Nord (modernul com­
Cerul va , tui an la frumoasa noas- plex sanatoriaI balnear Marea Neagră au dat asi­ „Mioriţa" din Mamaia, l de duzi, pomi fructiferi |
eu înnourări Spătăceacu. Nu este vor­ 1 tră Mare Neagră. gurări ferme că in acest „Nunta Zamfirei" din Elo- (meri, cireşi, nuci, peri '
în partea a ba de apartamente mai \ Mai mult ca- oricind, in ,,Delfinul", ,,Meduza" şi an - declarat an al calită­ rie Nord, „Insula Ovidiu" \ etc.) • „Un pensionar t
valului, ...'ud vechi, care în mod firesc, „Steaua de Mare" sau Io ţii serviciilor - turiştii vor şi altele, vor funcţiona cu i nu înseamnă un om *
>r cădea ploi i acest al 20-lea an de la p o l i c l i n i c a balnea'â
er de aver- necesită anumite reparaţii. I reorganizarea administratlv- „Grand"). beneficia din plin de o specific şi programe adec- i „tras... po dreapta". Aşa >
le descărcări Doar ştim cu toţii că lu­ i teritorială a ţării noastre, gamă diversă de prestaţii : voie, care vor agrementa ' zice, mai in glumă, mai j
it moderat crurile se mai uzează, se i Litoralul românesc, care a Alături de multiplele po­ de odihnă şi plimbare, cul­ frumoasele zile petrecute j
îd-est eu in- sibilităţi de odihnă şi a- in serios, pensionarul k
izolate pînâ mai strică... Acestea insă cunoscut metamorfoze In- tural-sportive şi gastrono­ in acest an pe Litoialul 1 Gheorghe Luţă din Ha- I
n/h. Tempe- sînt aduse intr-o stare ) noitoare, tumultoase, se grement, de băi in mare mice, de cură şi tratament de Aur al Mării Negre. ' ţeg. La o vîrstă de a- '
ninte vor fi şi de soare, pe nisipul balnear. Mai concret, ci- Aşadar, premiera sezo 1
ntre 8 şl 13 deplorabilă de locatari lip­ 1 prezintă cu o impresio- proope 70 de ani este |
■ele maxime siţi de col mai elementar i nantă carte de vizită, ca fin, curat, se poate pro­ teva : plimbări cu vaporul nului estival la Mare a avut l unul dintre cei mai har- J
¿7 grade. simţ gospodăresc .şi de răs­ 1 un veritabil ţărm al vacan- fita din plin şi de apa pe Canalul Poarta Albă - loc. C r.e doreşte să intre , nici participanţi la ac- [
pund ere. i ţelor pentru mai mult de mineralizată a mării, de Midia — Năvodari şi pe in scenă este bine p i v. t. '
, vremea se Şi scena este imensă, in- \ ţiunile de bună gospo- >
şi devine — Unitatea noastră asi­ ţ trei milioane de turişti din cea hipermanganată a lacul Mamaia (cu vizita­ dărire şi înfrumuseţare a (
Cerul va gură la orice oră din zi şi ’ toate colţurile ţării şi ale lacurilor, de nămolul sapro­ rea Insulei Ovidiu), excur­ căpătoare pentru mii de l
î început, a- \ lumii. sii pe Valea Prahovei şl in iubitori ai turismului pe oraşului • Deşi se poate «,
înnoura. Vor noapte, prin dispecerat, so­ pelic şi de turbă, de iz­ frumoasa Ţară a Mara­ 1/io. ai Vremea este bună. ) spune că a început se- |
mai ales cu luţionarea oricăror defec­ ( Abia stins ecoul verii voarele minerale sulfuroa­ zonul turistic ’88, lipsesc... *
aversă, în­ ţiuni. Avem şi patru lu- , '87, Litoralul a intrat in- se, mezotermale, radioac­ mureşului, in Delta Dună­ Vraja Mării cheamă idezis- l
cărcări elcc- 1 tr-o febrilă perioadă de rii, Histria, Adamclisi şi tibil... In plus, in această , ilustratele din unităţile j
moderat din crători-administratori care tive, care reconfortează ¿i Muriatlar, in Cheile Do- perioadă, pentru un seju 1 din Haţeg, Sintămâria- »
r
msificări lo- au în răspundere spaţiul ^ împrospătare şi dezvoltare, regenerează sănătatea".
50—00 k m / h . i de operaţii estetice şi im- brogei, tururi ale Litora­ pe litoral se beneficiază \ Orlea, Toteşti, Sarmizege- I
locativ al oraşului. Perio­ \ bunătâţiri funcţionale. ,,La Adevărate planete ale lului (cu avionul), specta­ de substanţiale reduceţi l tusa... Adică, tocmai de *
dic verificăm, în aparta­ 1 această oră sîntem pregă- frumuseţii, staţiunile Lito­ cole de teatru, de muzică de tarile. j *
ment, starea instalaţiilor ralului românesc, cu cele populară şl uşoară susţi­ pe traseele turistice. Şi |
sanitare, a canalizării, a i fiţi să primim mii de tu- staţiunile 580 unităţi hoteliere, insu- nute de formaţii cunoscuto DUMITRU GHEONFA ( nu-i normal ! *
rişti
)
in
toate
instalaţiilor de gaze natu­ l
rale şi electrice otc. Din