Page 53 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 53
CAMPANIA AGRICOLA DE PRIMĂVARA
fe Implicare responsabilă în buna
SOCIALISMUL organizare şi desfăşurare a lucrărilor
de întreţinere a culturilor
ORGHM BL COMITETULUI JUPUIAM HUMEDOABA Al . P C. In comuna Burjuc cam Duminică s-a muncit cu de jumătate din suprafa
pania agricolă do primă spor pe ogoarele coopera ţa ocupată cu această cut-
JII'JlBBil vară se desfăşoară sub tivei agricole din Burjuc. 1 u ră.
imperativele efectuării lu La cultura de cartofi se — Cum este participa
crărilor agricole în bune efeotua rebilonarea, la sfe rea la muncă a coopera
condiţii. cla de zahăr şi furajeră torilor? — am întrebat-o
Anul XL, nr. 9 485 MARŢI, 17 MAI 1988 4 pagini — 50 bani
— Toate cele patru bri se executa prima praşilă pe brigadiera din satu!
găzi ale unităţii noastre mecanică. Aceste activităţi Burjuc, Elena Tudosin.
au trecut, eu o puternică sc desfăşurau sub îndru — Foarte bună — ne-a
ÎN SPIRITUL EXPUNERil TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU mobilizare de oameni, la marea şi supravegherea răspuns interlocutoarea. La
întreţinerea culturilor pră inginerului şef al coope- întreţinerea culturilor iau
sitoare — arăta Ionel Vlad. parte nu numai membrii
e LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV preşedintele cooperativei. cooperatori, ci şi oamenii
—• Ce suprafeţe are cu Comuna Burjuc care lucrează în alic do
AL C. C AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C culturi prăsitoare G.A.P. menii. Au muncit şi mun
Burjuc ? cesc foarte bine Sabina
— Avem însămînţate, în rntivei, Cornel Stoica. Pi Burza, Floarea Mura, Oc
condiţii de înaltă calitate, uă în prezent au fost rc- tavian Burza, Mnrtiana
Oamenii de ştiinţă — participanţi activi de ha cu cartofi, 50 de bidoriate 30 de ha cu car Vlad şi alţii.
40
ha cu sfeclă de zahăr şi tofi, iar praşila mecanică La fel muncesc — adică
la sfeclă s-a efectuat pe
la planificarea şi conducerea producţiei mai mult de 10 ha. bine, străduindu-se să e-
furajeră, 15 ha cu legume’
fectucze o lucrare de înal
şi 50 de ha cu porumb.
Culturile au răsărit şi au Se lucrează, do aseme tă calitate — şi brigăzile
o densitate bună la hec nea, la praşila manuală din satele Tisa, condusă
La I.G.I.T.P.L.C.I.M. Pa guroase din punct de ve ţei româneşti, a tuturor tar, ceea ce dovedeşte hăr a legumelor, sfeclei de za de Lelica Muntean, din
va — prestigios institut do dere ştiinţific şi cu un oamenilor de ştiinţă la ac nicia cu care au muncit hăr şi furajere. Pînă acum care se evidenţiază coope
cercetare al centralei mi marc efeot aplicativ stabi tivitatea concretă din toa Ionel Pauşeniuc, Crăciun au fost săpate suprafeţele ratorii Ovidiu Furdui, Oc
nereurilor — există per lite pentru ştiinţa româ te domeniile vieţii econo- Gioază, Virgil Tudosin, ocupate cu conopidă şi tavian Vlad, Mnria Fur-
manent o puternică atmo nească. Acestor valoroase mico-sociale. Aşa cum s-a Petru Pătraşca şi ceilalţi varză dc vară şi a înce
sferă de creaţie, de i'ru- tradiţii de cercetare ştiin arătat, toate institutele lucrători ai secţiei de me put prima praşilă la mor TRAIAN BONDOR
mîntare efectivă pentru ţifică şi tehnică le-a fost de cercetare — din rlndul canizare condusă de Ionel covi şi pătrunjel. Sfecla
introducerea noului în pro imprimat, recent, un pu cărora facem şi noi parte Crişan. a fost săpată pe mal mult (Continuare în pag. o 2-a)
cesul de extracţie şi pre ternic impuls prin magis — trebuie să participe
parare a minereurilor. To tralele teze formulate de efectiv Ia activitatea de <’■
varăşul dr. ing. Nicolae secretarul general al parti- conducere a centralelor, a
Zăvoianu, directorul insti diferitelor unităţi ccono-
tutului, arăta: „Obiectivul mico-sociale. Pe drept cu-
fundamental al muncii I.C.I.T.P.L.C.I.M. vînl, sublinia 'secretarul
noastre este foarte precis general al partidului, tre
conturat — creşterea ba DEVA buie procedat în aşa fel
zei de materii prime a ţă îneît nu numai să afir
rii ! El rezultă din hotă- măm, dar să şi punem în
dului, tovarăşul Nicolae
rîrile adoptate de Congre practică, în toate dome
sul al Xlll-lea şi Confe Ceauşescu, în Expunerea niile, implicarea activă a
rinţa Naţională ale parti la şedinţa Comitetului Po ştiinţei, a cercetării în în
dului, din sarcinile şi o- litic Executiv al C.C. al treaga dezvoltare — inclu
ricntările formulate de că P.C.R. din 29 aprilie a.c.". siv la elaborarea, şi reali
tre secretarul general al — Vă rugăm, tovarăşe zarea planurilor, a politi
partidului nostru, tovară director, să ne spuneţi ce cii generale de dezvoltare
şul Nicolae Ceauşescu. sarcini şi idei se desprind a societăţii noastre. Re
Totodată, cercetarea, mun în principal din Expune zultă că, do acum, omul
ca noastră ştiinţifică în re, pentru activitatea ştiin do ştiinţă trebuie să fie
general n beneficiat din ţifică ? în „prima linie" şi la pla
plin de îndrumările pre — Conducătorul iubit al nificare şi la conducere şi
ţioase ale tovarăşei acade partidului şi statului nos la activitatea concretă de
mician doctor inginer tru a accentuat din nou producţie. Adică, să nu
Elena Ceauşescu, iar nive rolul determinant al ştiin lipsească de acolo unde se
lul profesional la care am ţei şi învăţămîntului în hotărăşte viitorul societă-
ajuns, experienţa bună întreaga dezvoltare econo-
dobîndiiă se datorează mico-socială. Aceasta este MARIN NEGOIŢĂ La c.A.P. Gcoagîu se lucrează la întreţinerea mecanizată a culturilor ele plante
tocmai respectării cu con şi ideea de bază: partici prăşi toare.
secvenţă a principiilor ri parea mai activă a ştiin (Continuare în pag. a 2-a)
Un „indicator de circulaţie Cu hărnicie, pentru
rubrica tineretului
mereu în atenţie: prioritate aspectul civic al aşezărilor
Luna educaţiei politice, pentru... rezultatele pozitive — în satele aparţină află şi uite acţiun* gos
podăreşti şi de înfrumu
revoiuţionar-patriotice şi culturii Dacă în 1987 întreprin — Este adevărat, în 1987 toare — subliniază Maria seţare. în Bălata, terenul
na Nan, primarul comunei
preajma
balastierei,
Şoimuş — acţiunile de cu
din
derea de transport auto am desfăşurat o activita răţare a şanţurilor şi stră unde s-au adunat de mai
socialiste pentru tineret bune rezultate din întrea te susţinută, fructuoasă, zilor continuă. Fiecare să multă vreme stive de mo
Deva a obţinut cele mai
pe care o continuăm în
ga sa existenţă, o bună acest an la cote superioa tean are datoria să facă loz şi pămînt, se nivelează
acum cu ajutorul unui ex
ordine atît în propria gos
Cea de a doua săptămî- • „Coordonate ale pro parte de contribuţie a a- re — releva ing. Gheorghe podărie, cit şi în faţa cavator, urmînd ca locul
nă a „Lunii educaţiei po gresului tehnic în siderur vut-o şi colectivul A.T.A. Bolcu, şeful A.T.A. Deva. casei. Acele şanţuri care să fie fertilizat, să se are
litice, revoiuţionar-patrio gia românească" a fost te Deva. Desfăşurîndu-şi ac Realizările pe patru luni mărginesc terenurile C.A.P., şi să fie redat în circui
tice şi culturii socialiste matica simpozionului or tivitatea în şapte autoco- sînt elocvente, cred, în a- între Şoimuş şi Bălata, tul agricol. De asemenea,
pentru tineret' a fost de ganizat la Combinatul si loane (patru de călători, ceastă privinţă. Astfel, am au fost repartizate, pentru se fac finisări la. boxele
1
dicată activităţii tchnico- derurgic Huned:nra. două de marfă şi una mix depăşit venitul brut plani a fi întreţinute, unor .ce maternităţii pentru creş
şliinţifice şi a cuprins o tă) şi trei autogări (Deva, ficat cu 17 la sută, veni
seamă de acţiuni cu o lar * Dezbaterea de la In-
gă participare a tinerilor. t reprindorea electrocen tra- Fiecare localitate, unitate, ioc de muncă-
Aducem în atenţie cîteva le Mintia a adus în aten
dintre cele mai importan ţia participanţilor o seric 4SJNE GOSPODĂRITE, ORDONATE Şl CURATE
te : de „Noutăţi în industria
energetică românească — Simeria şi Ilia), efeeluînd tul la transportul marfă tăţeni, între caro îi amin terea ‘purceilor. Notăm că
* La Institutul de mine preocupări actuale în pro prestaţii pentru mai mult cu 2J3 milioane lei şi ve tesc po Cornel Oargă, Au- valoarea lucrărilor edili-
Petroşani şi Liceul indus movarea .progresului teh de 80 dc beneficiari din nitul la transportul călă gust in Ilenţ, Petru Lucaci I: i r-gos pod ă roş ti real i za I e
trial nr. 4 Deva au avut nic". municipiul Deva şi din tori cu circa o jumătate şi Joan Savu. în paralel, pînă acum reprezintă a-
loc înlîlniri ale tinerilor alie localităţi ale judeţu milion lei, tonele kilome sc lucrează la împrejmui proape 50 la sută din pla
cu cercetători şi cadre din ® „Duminica muncii şi lui, dispunînd de o bază trice cu 2G la sută şi to rea unui teren aflat, peste nul anual prevăzut
domeniul cercetării ştiinţi entuziasmului tineresc" a tehnică solidă şi de un nele transportate cu 35 la drum de şcoala generală, — O acţiune dc am
fice. cuprins acţiuni de muncă colectiv unit, disciplinat, sută. Dc menţionat că, teren care a fost arat şi ploare, care a antrenat,
patriotică pentru recupe de o conducere fermă şi faţă do aceeaşi perioadă a plantat cu nuci, şi este participarea sătenilor —
® Consfătuiri cu tema rarea materialelor refolo- competentă, Autobaza de anului trecut, coeficientul folosit pentru producerea precizează lonn Mandula,
„Aportul creaţiei ştiinţifi sibile, înfrumuseţarea par transporturi auto Deva se de utilizare a parcului de de furaje necesare creşte secretarul biroului execu
ce la rezolvarea proble curilor şi zonelor verzi, constituie în cea mai pu autobuze a crescut cu 4,5 rii iepurilor din gospodă tiv al consiliului popular
melor tehnice şi tehnolo precum şi seri culturai- ternică subunitate a între la sută, iar a parcului de ria anexă a şcolii. Tot comuna , a fost repararea
1
gice, reducerea consumu distrative. prinderii. între principalii mijloace transport marfă acum se continuă amena drumului comunal Fornă-
rilor, asimilarea dc noi beneficiari ai serviciilor cu 10 la sulă, deşi capaci jarea unui nou local pen dia—Sulighote, pc o distan
produse şi găsirea unor MUNCA, TINEREŢE, sale se numără T.A.G.G.M., tatea de transport pentru tru grădiniţă, în incinta ţă dc 4 km, 120 dc cetă
soluţii optime pentru creş FRUMUSEŢE D.J.D.P., I.D.P., unităţile ambele activităţi a scăzut. şcolii, lucrare efectuată ţeni au franspoptat 280
terea eficienţei şi calităţii subordonate C.M. Deva — Cum s-a realizat totuşi prin contribuţia în muncă mc pietriş, pe rave l-au
produselor" s-au desfăşu La Deva s-a desfăşurat din municipiu (precum şi creşterea coeficientului de a cetăţenilor comunei, cu folosit la nivelarea gro
rat la întreprinderile mi recent faza municipală a I.M. Moldova Nouă şi u t i l i z a r e a parcului materialo recuperate din pilor. De-a iungu! cursului
niere Lupeni şi Vulcan, G.M.C. Roşia Poieni), demolarea unor construc
la cea de lianţi Deva şi I.J.P.I.P.S., O.J.T., U.J.G.M., DUMITRU GHEONEA ţii mai vechi. ESIERA ŞINA
ia Combinatul siderurgic I.M.G., unităţile comercia Pe agenda de luciu -t
„Victoria" Gălan. (Continuare în pag. a-4-t») le etc. (Continuare în pag. a 2-a) consiliului popular s? mai (Continuate in pag. a 4-a)
