Page 54 - Drumul_socialismului_1988_05

DRUMUL SOCIALISMULUI L
Pag. î

Clipa care sensibilizează şi înalţă}

La Cristur, în careul fla, desigur, şi fapta valului muncii şi crea­ El cu
ceremonialului pionieresc, demnă a celor 170 de ţiei „Cintarca României" TKU INI
CAKTIEI
Implicare responsabilă în buna organizare şi desfăşurat sub falduri purtători ai cravatelor — apreciază prof. Emi- pa^-Ji ai
au tîlan
lian
Boldor,
directorul
roşii cu tricolor. Faptă
tricolore, 170 de purtă­
desfăşurare a lucrărilor de întreţinere a culturilor tori ai cravatelor roşii cu încărcată de semnificaţii şcolii. Fiecare cadru di­ varii li 1 <
nil din
pentru că, iată, în preaj­
dactic şi-a asumat pre­
tricolor şi dascălii lor
ţiei nr
ascultau o lecţie de is­ ma acestor zile aniver­ gătirea şi menţinerea în continuă
toric, plătind-o cu vama
{iile fior
{Urmare din pag. 1) munal — are culturi — şi tei perioade: revizia si re­ vibraţiei şi a lacrimii. O sare, membrii unităţii de activitate a unei (sau tuarele.
pionieri de la Şcoala ge­
de cereale păioase şi de pararea combinelor ce vor mai multe) formaţii ar­ la astfel
lecţie despre patrie şi e-
catarii
dui ş.a., ca şi cca din sa­ prăşitoare — cu o stare lua parte — nu peste mul­ roism, despre luptele şi nerală din Cristur au re­ tistice. De la învăţătoa­ Franci sc
coltat peste 1 500 de ki­
tul Tătărăşti, coordonată bună de vegetaţie. Tocmai tă vreme — la strîngerea lograme plante medici­ rele Maria Tecăreanu, Nicolae,
do Elena Dragoş, printre de aceea ne preocupă or­ culturilor de orz şi grîu. sacrificiile făcute întru nale verzi (păpădie, trais­ Luiza Szenteş, Hortensia Gheorgln
cei mai vrednici coopera­ ganizarea şi desfăşurarea Secţia de mecanizare din împlinirile de azi, lecţie Murgu, Lengyel Elclka, Şerban,
tori de aici numărîudu-se întreţinerii culturilor în Burjuc dispune de şapte pe care profesorul Dumi­ ta ciobanului), au colec­ la profesorii Mioara Bu- pescu,
foni şi
Ana Petraşca, Ioan Igreţ timpul optim şi la nivel combine pentru recolta­ tru Susan o ştie realiza tat şi p r e d a t la nea, director adjunct cu numeroa
T.J.R.V.M.R. mai mult de
etc. Brigadierii urmăresc calitativ superior, activi­ rea păioasclor. Şase dintre cu haru-i izvorît dintr-un 1120 kg hîrtie, pionierii munca educativă, Caro­ patriotici
rea împ
îndeaproape calitatea lu­ tăţi în care sînt puternic acestea sînt puse la punct, neţărmurit ataşament şi Monica Soos (olasa a lina Susan, Viorica Me- curilor
crării, avînd grijă să so implicate organele şi orga­ alît în ce priveşte func­ o adîncă dragoste de ţa­ teşan, Oliviu Seleşan, Ni­ locuiesc.
asigure o densitate optimă nizaţiile de partid, consi­ ţionarea, cît şi elanşeiza- ră. Ataşament şi dragos­ colae Ciobanu, fiecare şi
dc plante la hectar. liul popular, toţi factorii rea lor. La cea de a şap­ te validate în suprema toţi împreună afi colabo­
— Cooperativa agricolă de coordonare din Burjuc. tea reparaţiile _ efectua­ încleştare de la Păuliş, Mîndria faţă de rat la prezenţa şcolii TEI
din Burjuc — ne spunea Nu încheiem aceste rin­ te de mecanizatorii unită­ de acum 43 de ani, cînd, cuceririle patriei — noastre în întrecerea
ştefan Şerban, vicepre­ ei uri fără a face referire ţii — sînt înaintate şi se împreună cu alţi 1700 de în centrul muncii şi creaţiei cu for­ o 20,1
şedintele biroului executiv şl la o altă sarcină de ma­ vor încheia în decurs de elevi, adolescentul Du­ activităţii educative maţii de cor, grup vocal,
al consiliului popular co­ ximă însemnătate a aces­ cîteva zile. mitru Susan, crescut — brigadă, teatru, dans 20,25
cum mărturisea —cu tri­ popular, proces literar, Expuneri
colorul pe piept, a revi- V- a), Claudiu Vodă, Eu­ moment poetic, parte din Nicolae
Activi toii politico-educative talizat cu preţul vieţii gen Ilorvath (clasa a ele cu şanse pentru eta­ privire li
deviza strămoşilor de la VI- a), Paraschiva Balaş pele superioare ale între­ me ale
desfăşurate de sindicate Oituz şi Mărăşeşti: „Pe (clasa a VH-a), Marcel cerii. vitâţii e
le, ale i
aici nu se trece". Eveni­
Hulpoi (clasa a VUI-a),
mentele aniversare — 67 Călin Lăzăroni (clasa a La Cristur — unde pri­ ce şi pc
o Casa de cultură din o „Preocuparea consilii­ binatului siderurgic Hu­ de ani de la făurirea măvara şi-a orînduil co­ precum
Colan a fost gazda unei lor oamenilor muncii şi nedoara a iniţiat o con­ Partidului Comunist Ro­ Il-a), Rita Ilorvath (cla­ rola de flori şi verdeaţă internaţi
dezbateri organizate de comitetelor sindicatelor sfătuire cu tema „Respon­ mân, 111 ani de la pro­ sa a IlI-a) şi mulţi alţi şi în merii şi prunii din Temeiuri
consiliul orăşenesc al sin­ pentru recuperarea şi va­ sabilitatea maistrului pen­ clamarea independenţei colegi fiind printre cei livada lotului şcolar, în a fi tin
dicatelor cu tema: „Parti­ lorificarea superioară a tru realizarea produselor de stat a României şi 43 mai harnici. în raportul zarzavaturile şi porum­ Românie
dul Comunist Român — materialelor rcfolosibile" destinate exportului". de ani de la victoria po­ pionierei-comandant erau bul semănate de copii, ta ţie la
centrul vital al naţiunii a fost tematica consfătui­ • „Criza economică mon­ poarelor asupra fascis­ incluse şi strădaniile .ca­ sub supravegherea „gră­ din Timi
noastre socialiste. Creşte­ rii organizate de consiliul dială. Concepţia Partidu­ mului — s-au constituit re au condus la creşte­ dinarului şef" (prof. Mi­ te, cori
rea rolului conducător şi orăşenesc al sindicatelor lui Comunist Român, a se­ în pagini de incomensu­ rea procentului de pro- oara Bunea), peste sola­ opere şi
perfecţionarea activităţii Vulcan. Au fost prezenţi cretarului general al parti­ rabilă trăire patriotică, movabilitate, şi locurile rul ce adăposteşte plan­ co' nt
partidului în noua etapă preşedinţi ai comitetelor dului, tovarăşul Nicolae reverbcrînd în inimi de I pe care colegii ei, Flo­ tele viguroase ale pătlă­ lej j|
de dezvoltare a Româ­ sindicalelor, maiştri, ca­ Ceauşescu, privind căile copil şi părinte, emoţio- rina Peşti şi Ionică Ivan gelelor pe care elevii le derea p
niei". dre do conducere. de depăşire a crizei pe nînd şi îndemnînd. în­ Băiţar, lo-au cucerit la udă în, fiecare zi — pio­
a Ziua activistului sin­ © La întreprinderea mi­ demn cald, firesc, la în­ faza judeţeană a con­ nierii învaţă să înveţe şi
dical a fost marcată in nieră Dilja, comitetul sin­ plan mondial". Aceasta a văţătură şi muncă, la re­ cursului de orientare tu­ să muncească într-un M>*
municipiul Petroşani şi de dicatului a organizat masa fost problematica dezbate­ cunoştinţă, prin fapta ristică (la categoria 11— statornic şi cald îndemn
consfătuirea: „îmbunătăţi­ rotundă „Tehnici şi meto­ rii organizate de Casa de demnă de fiecare zi, 12 ani), şi locurile V şi pentru dragostea de ţară.
DEVA :
rea calităţii produselor, cultură a sindicatelor Pe­ pentru liniştea, pacea şi VI la etapele municipa­ (Patria);
factor important al creşte­ dologii privind prevenirea troşani la întreprinderea lumina în care copiii au le ale întrecerilor „Prie­ Evenimentul istoric c Şerpi (Ai
rii eficienţei economice. avariilor, accidentelor de di.’ utilaj minier. tenii pompierilor" şi „Sa­ pregătit cu grijă, o >z- RAţ Vaj
riilo i-II
La acţiune, iniţiată do muncă şi asigurarea secu­ bucuria să crească şi să nitarii pricepuţi". vorît din idoca realizării Calo libi
consiliul municipal al sin­ rităţii în funcţionarea in­ Rubrică realizată se împlinească pentru — Strădania întregului, unui moment de suflet, ii); Extc
dicatelor, a participat un stalaţiilor". cu sprijinul mii ne. nostru colectiv, elevi şi de aceea el — momentul gonţlc
important număr de mem­ a Comitetul sindicatului Consiliului judeţean în raportul pionieresc dascăli, s-a confij-mat şi — ca şi cel din acest TROŞAN
1
bri ai activului sindical. de la uzina iir. 4 a Com­ al sindicatelor pe care Carmen Chitara, la trecerea in revistă a mai aniversar, sensibili­ cită (Pai
de fagi
comandanta unităţii, l-n formaţiilor artistice în zează şi înalţă. zile din
prezentat în această zi cadrul etapei de masă a LUI’ENI:
de mai aniversară, sc a- ediţiei a VH-a a festi- LUCIA LICIU tural); \
cloble pc
cea farul)
este oini
norul); .
Oamenii de ştiinţă linii, cîin
citoresc)
bre ale
tezat); !
(Urmare din pag. 1) însă va trebui, de pe a- slructorii de utilaje şl cu ml inv
ceastâ bază, să ne ampli­ beneficiarul au fost înlă­ roşie); (
ţii noastre! Să răspundă ficăm participarea la ac­ turate multe neajunsuri şi faptă şi
trin) * M
pentru acest viitor ! tul dc planificare şi con­ s-a reuşit atingerea para­ (Ii i)
Aceste idei generoase, ducere a întregii activi­ metrilor © Un mic exem­ BA .»la
privind implicarea depli­ tăţi. Cred că este necesar plu: s-a observat că pe — seriih
cultură);
nă a I.C.I.TîP.L.C.I.M. De­ să nu considerăm nieicînd timp friguros uleiul pen­ Amaru i
va intr-o serie de sarcini că ni’-am încheiat defini­ tru lagărele morilor auto­ Omagiu ,
na Radu
imediate, concrete, au fost tiv misiunea civică, socia­ gene şi cu bile nu ajungea reţtil făr
continuate de ing. Liana lă, de adevăraţi oameni în locurile stabilite. A cultură);
Vesa, secretarul comitetu­ de ştiinţă — în vreunul fost reproioctat montajul Simbad
lui de partid al institutu­ din obiectivele pe care instalaţiei de ungere, s-n roşul) ; I
uita nici
lui. „Şi pînă în prezent — le-am proiectat şi la con­ scurtat traseul şi defec­
menţiona interlocutoarea strucţia cărora am contri­ ţiunea a fost înlăturată •
— am participat, pe plat­ buit". Practic, cu linia 4, inves­
formele unor mari obiec­ Adevăr bine exprimai. tiţia de la Uzina de pre­
tive, la soluţionarea con­ Una din cerinţele majore parare Roşia Poieni s-a Rezultat
cretă a tuturor probleme­ pentru oamenii muncii încheiat, insă în lumina tipie din
lor ce confruntau colecti­ din I.C.I.T.P.L.C.I.M. De­ Expunerii secretarului ge­
vele de muncă. Am făcut va este, în lumina Expu­ neral al partidului, specia­ Kxtr.
asta în calitate de proiec­ nerii, prezenţa continuă în liştii I.C.I.T.P.L.C.I.M. De­ 83, <;n,
tanţi şi cercetători ai do­ miezul fierbinte atit ai va vor participa în conti­ Extr.
meniilor respective. Acum activităţilor proprii, cît şi nuare la planificarea şi 78. 47.
ale C.M. Deva, de care conducerea activităţii C.M.
fa;
aparţine. Inginerii ' Doina Deva, implicit a obiecti­ Kxtr. a
(Urmare din pag 1) atenţia permanentă acor­ Miţiu, secretarul organi­ vului respectiv • Funicu- 29. 78, 43.
Prioritate pentru... dată utilizării la capacita­ zaţiei de bază a atelieru­ larul şi noua uzină de pre­ Extr. a
(C.U.P.) ? Prin mai buna te a maşinilor şi reduce­ lui de cercetare şi proiec­ parare ale Minei Coranda- 9. 20, 09,
Extr. a
organizare a lucrului, prin rezultatele pozitive rea staţionărilor la încăr- tare tehnologică (ACPT), Certej sînt alte două im­ 7*5, 30, 90
Extr.
dăruire şi competenţă pro­ care-descărcare (Grigore Ignat Brustureanu, adjunct portante obiective care au 45. 57. a 6l»
fesională — factori ce au care-şi fac datoria cu plă­ cu beneficiarii şi o înaltă Moldovan, şofer pe o au­ şef ACPT, Remus Gabor, „consumat" multe ceasuri Extr. a
determinat s p o r i r e a cere .şi conştiinciozitate — conştiinţă profesională a tobasculantă de 16 tone). şeful atelierului electro­ de muncă ale specialişti­ 5G, 40,
„C.U.P.."-ului la marfă cu aprecia sing. Sever Vida, lucrătorilor noştri, sperăm — Angajat dinamic şi mecanic şi alţi oameni cu lor institutului • Dacă Mi­ Extr. a
peste 36 la sută pe patru şeful atelierului exploata­ ca şi în continuare să ob­ ferm pentru îndeplinirea care am discutat au adus na Coranda-Certej se află V\ 72, 58,
Fond to
luni din 1908 faţă de pe­ re şi preşedintele comite­ ţinem realizări la nivelul exemplară a sarcinilor de noi argumente la ideea de — conform ultimului cla­ 1 457 022 h
rioada similară din 1987 şi tului sindicatului din au­ mobilizatoarelor sarcini de plan, a hotărîrilor Congre­ implicare mai activă a co­ sament întocmit — pe pri­
a locului în autobuz cu 8 tobază. Aşa sînt, de exem­ plan pe care le avem în sului al XlII-lea şi Confe­ lectivului I.C.I.T.P.L.C.I.M. mul loc în întrecerea so­
la sulă. plu, lancu şi Aurel Iacob, acest al 111-lea an al cin­ rinţei Naţionale ale parti­ Deva în direcţiile aminti­ cialistă pe ţară, din acest VRE
De altfel, planificarea Ghcorghe Damian şi Gri- cinalului. dului, colectivul A.T.A. te. Consemnăm în conti­ an, trebuie să se ştie că a-
şi organizarea temeinică a gore Moldovan — şoferi Din discuţiile cu inter­ Deva a încheiat, în cin­ nuare, cîteva dintre ele i eest. fapt se datorează şi co- Pentru .
muncii în autocoloane şi pe autobasculante, Nicolae locutorii am mai notat stea zilei de 1 Mai, un • La uzina de preparare lectivuiui I.C.I.T.P.L.C.I.M. fi în gen
autogări, folosirea judici­ Cristea şi Eugen Iacob — strădaniile depuse de co­ prim bilanţ pe anui în a Combinatului cuprului Deva • Un angajament iul va i
oasă, la capacitate maxi­ şoferi pe autovehicule cu lectiv pentru creşterea curs, bogat în realizări, din Roşia Poieni s-au a- general pe care l-am auzit Trecător .'
mă, a mijloacelor dc trans­ două remorci, Ion Lugo- continuă a coeficientului şi a început o nouă peri­ tins, recent, parametrii des repetat de către inter­ averse de
de descări
port de mare capacitate, a jan şi Ion Kosoroş — şo­ de utilizare a parcului au­ oadă de activitate, pe care proiectaţi la linia nr. 4. locutori: în conformitate cursul dur
autovehiculelor cu două feri pe trailere, Viorel to şi exploatarea cît mai şi-a propus-o mai energi­ Pentru aceasta, de la în­ cu sarcinile şi orientările tul va s
remorci, întreţinerea şi ex­ Moga, Simion Bistrian, Io­ raţională şi mai eficientă că, mai spornică — a a- ceputul actualului cin­ cuprinse în tezele formu­ la inodor;
rile mlnii
ploatarea raţională a ma­ nel Faur, Cornel Popa, a mijloacelor de transport dăugat, în încheiere, ing. cinal (1986), mai mulţi late de secretarul general prinse
şinilor au devenit coordo­ Roman Dud, Ionel Cioară (Mircea Aniculesei, şeful Gheorghe Bolcu. Stă în specialişti din cadrul al partidului, tovarăşul grade, iai
na'.-’ cotidiene, obligatorii — şoferi pe autobuze, şi autocoloanei nr. 4 Mintia); puterea oamenilor noştri, I.C.I.T.P.L.C.I.M. Deva au Nicolae Ceauşescu, presti­ intre 21 şl
ale tuturor celor ce lucrea­ lista ar putea continua. preocupările vizînd res­ in frunte cu comuniştii, fost prezenţi continuu ia giosul institut devoan do­ lat cea(S
ză în cadrul A.T.A. Deva. Prin activizarea aulore- pectarea programelor de să culeagă noi roade în faţa locului şi au condus, reşte să fie la.,, temelia
— Adevărul este că a- morehorelor şi utilizarea circulaţie şi îmbunătăţirea angrenajul vast şi complex efectiv, linia de prepara­ ocupării a cît mai multe
vem şi muncitori foarte „plin-plin" a autovehicu­ solicitudinii faţă de călă­ al transporturilor auto re nr. 4 • Prin observaţii, locuri fruntaşe de către
buni, harnici şi pricepuţi, lelor cu două remorci, tori (Ion Manea, şeful au­ din municipiul Deva şi din ştiinţifice şi tehnice direc­ ■unităţile centralei mine­
pasionaţi de meseria lor, printr-o hună conlucrare tocoloanei nr. 1 călători); judeţ. te, prin cooperare cu con- reurilor !