Page 56 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 9 485 • MARŢI, 17 MAI 1988
Pag. 4
Luna educaţiei politice
(Urmare din pag. 1) prezenţi un adevărat pro
gram iilerar-artistic.
Acţiuni pentru pace şi dezarmare riei externe continuă să j ţr ( ş; clştigătoarelc:
a
VIENA 1G (Agerpres). — hotărîte în sprijinul pocii afecteze în mare măsură concursului „Muncă, Tine locul I, Crislina Dîrlea (în
1 .uni, la Vicna a avut loc pe întreaga planetă, trans dezvoltarea economică a treprinderea de lianţi); lo
o nouă reuniune in cadrul mite agenţia TASS. ţării sale, împiedicînd rea reţe, Frumuseţe". Au par cul al 11-lea, Camelia
consultărilor dintre repre 9r lizarea unor importante o- ticipat cîştigăloarclc fazei Scurtu (întreprinderea e-
zentanţii statelor partici MANILA IG (Agerpres). biective economice. Astfel, de masă din întreprinde lectrocenlrale) şi Gabriela
pante la Tratatul de la — O comisie specială a ŞŞ VIENA. - într-un in Venezuela este nevoită să rile şi instituţiile localită Murgu (ţesăloria de mă
Varşovia şi N.A.T.O. în Parlamentului filipinez a terviu acordat revistei „In aloce nu mai puţin de 50 ţii. împletind armonios tase), iar locul al IIT-lca,
vederea elaborării manda început studierea unui ternaţional", cancelarul fe la sută din veniturile pro aptitudinile cu preferinţe Marcela şi Mariana Drăgo-
tului viitoarelor negocieri proiect de program do fo deral al Austriei, Franz venite din exporturile de le tinerelor, probele de iescu (întreprinderea de
referitoare la reducerea losire a teritoriilor in pre Vranitzky, a relevat că gu petrol pentru rambursarea recitare, interpretare mu
forţelor armate şi arma zent ocupate de bazele mi vernul ţării sale va pro datoriei externe a preci zică populară şi uşoară, lianţi). (DORINA ROŞU.
mentelor convenţionale de litare alo S.U.A. în inte mova şi în continuare po zat el. pantomimă, dans mo Comitetul judeţean al
la Atlantic şi pînă la U- resul economiei naţionale litica sa externă pornind dern —, au oferit celor U.T.G.).
rali. După cum relatează filipineze. Astfel, una din de la principiile neutrali H OTTAWA. - O puter I
agenţia TASS, s-a realizat tre bazele marinei ameri tăţii. Vranitzky a subliniat nică demonstraţie a repre
un progres într-o serie de cane va fi reamenajată în că neutralitatea constituie zentanţilor diferitelor or
probleme organizatorice şi şantier naval şi înlr-un baza politicii externe a ganizaţii progresiste cana
de procedură. mare port comercial, iar Austriei. El a chemat, tot diene a avut loc sub lo Cu hărnicie, pentru
•A' o bază aeriană — în ae odată, la crearea în Eu zincile .,Să se pună capăt
TOKIO 1G (Agerpres). — roport. ropa a unor zone lipsite rasismului în R.S.A.", ..Să
Peste 10 000 de persoane O parte din teritoriile de arme nucleare, exprî- ne unim în lupta împotri j aspectul civic ai aşezărilor
au participat duminică la afectate bazelor respective mîndu-şi părerea că ast va apartheidului", „Cana %
un marş al păcii organizat vor fi redate agriculturii. fel de zone pot deveni o da trebuie să rupă toate (Urmare din pag. 1) Toate aceste acţiuni vor
de diferite organizaţii pa Studiile respective se în realitate. în acest proces, legăturile cu rasiştii din fi realizate de către cetă
cifiste în insula Okinawa. treprind în legătură cu ţările neutre pot juca un R.S.A." în faţa clădirii Par ţenii din sate, prin parti
Participanţii s-au pronun expirarea, în anul 1991, a rol extrem de important, a lamentului din Ottawa. ciparea lor efectivă la
ţat împotriva prezenţei ba acordului aniericano-fi’llpi- apreciat cancelarul Aus pîrîului Boholt, pe 1500 acţiunile de muncă pa
zelor americane în insulă, nez care reglementează triei. 13 HARARE - în capita metri, s-a curăţat vegeta triotică organizate de con
ccrînd, totodată, imediata statutul bazelor americane la Republicii Zimbabwe au ţia lemnoasă. Aceeaşi lu siliul popular. Şi este
ci demilitarizare şi acţiuni din Fiii pine. 19 HAVANA, - Preşedin luat sfîrşit lucrările celei crare s-a efectuat şi pe momentul să adăugăm că
tele Organizaţiei Poporu de-a 50-a reuniuni a Co malurile rîurilor Găian şi
lui din Africa de Sud- mitetului de Eliberare al cetăţenii Antonie Vasiu,
din ţ ă r i l e S O C I A L I S T E Vest (S.W.A.P.O.), Sam Organizaţiei Unităţii Afri Fornădia pe cîte 2 200 şi, Ioan Certejan, Ilie Şan-
0 PRAGA. — Utilizarea de roboţi, acest lucru pre- Nujoma, referindu-se, în cane (O.U.A.) prin adop respectiv, 1 000 metri — dru, Vasile Jula, Mihai
acţiuni la care au răs
pe scarâ largă a roboţi supunînd dotarea indus cadrul unei conferinţe de tarea Declaraţiei de la puns prezent, la chemarea Popa, Ghcorghe Chemeciu,
lor industriali devine una triei cu circa 7 000 roboţi presă, la convorbirile cva- Harare. în document se deputaţilor, aproape toţi Roman Oneţiu, Aurel Su-
din sarcinile prioritare in şi manipulatoare. Folosirea dripartite de la Londra relevă necesitatea elimină sătenii din Bejan, Chiş- ciu, Gheorghe Butar din
cadrul economiei naţiona lor va conduce la realiza privind normalizarea situa rii imediate a apartheidu cădaga, Păuliş, Căinel şi Şoimuş, Ştefan Gav'rilă şi
le a Cehoslovaciei. Progra rea unor produse de ex ţiei conflictuale din Afri lui şi decolonizării com Boholt. Viorel Pîrva din Sulighete,
Iosif Pogan şi Petru Male
mul de stat pentru utili port în valoare de 1,44 ca australă şi dobîndirea plete a continentului a- în următoarele zile, în din Căinel, Petru Moga şi
zarea roboţilor în proce miliarde coroane. independenţei Namibiei, a frica n. satul centru de comună, Petru Tarţa din Păuliş,
sele tehnologice în peri criticat regimul rasist de Noul preşedinte al co pe şoseaua naţională, se deputaţii Dorel Pârău,
oada 1986-1990 prevede, O PHENIAN. - Fondu la Pretoria, care tergiver mitetului, Nathan Shamu-
rile bugetare alocate anul sează procesul de deco yarira, ministrul de exter va finaliza transportul mo Ştefan Chici, Cornel Jic,
ca orientare generală, tre acesta cercetării ştiinţifice lonizare a Namibiei. Pre ne al Republicii Zimbabwe, lozului de la demolarea Martâ Mangu, Petru Turcu,
cerea de la folosirea izo şi progresului tehnologic toria — a spus el — con a declarat că, în cele pa unor construcţii vechi şi Leonid Vasiu, Mariana
lată a roboţilor indus în R.P.D. Coreeană înre tinuă să menţină pe teri tru zile ale reuniunii, a terenul va fi însămînţat cu Henţ, Cornelia Vasiu, mulţi
triali de mare capacitate gistrează o creştere’ de 40 toriul Namibiei importante fost dezbătută noua stra plante furajere. De aseme alţii — indiferent că a
şi productivitate la utiliza
Ia sută faţă de 1987 — baze militare, cu un efec tegie în vederea sprijinu nea, în atenţia consiliului fost vorba de repararea
rea lor pe scară largă, informează agenţia ACTC. tiv total de peste 100 000 lui luptei de eliberare în popular se află şi alte lu drumurilor săteşti din
ceea ce va contribui la Majoritatea alocaţiilor sînt de soldaţi, informează a- Africa de Sud şi Namibia. crări cum ar fi: amena Chişcădaga şi Sulighete,
creşterea accentuată atît destinate accelerării pro genţia Prensa Latina. jarea unui izvor în Bălaia de plantarea de nuci pe
a cantităţii, cit şi calităţii ceselor de automatizare, pentru asigurarea unui marginea şoselelor şi di
producţiei. După cum se computerizare şi robotiza CARACAS. - Minis debit mai mare de apă gului de la Mureş, a sute
picconizează, pină în anul re a activităţii industriale trul planificării al Vene- potabilă la bi-igada din de sălcii pentru consoli
1990 urmează să fie insta şi agricole, zootehniei şi zuelei, Modesto Freitas, a sat a C.A.P. Şoimuş; în darea malurilor apelor,
late cel puţin 3 725 linii biotehnicii. declarat că povara dato- treţinerea mai bună a dc multe alte lucrări gos
izvorului de apă mine podăreşti — s-au aflat în
rală din zona Păuliş, pen primele rînduri ale hăr
tru agrement local, în care niciei, pentru ca satele in
scop s-a reparat şi lărgii
R.S.A. — Sume colosale pentru armată ¡ i drumul care duce spre care muncesc şi trăiesc
să devină tot mai fru
acest loc pitoresc, pe o lun
moase, aspectul lor 1ol
Armata npasa greu in stagii dc mai multe luni. noaştere". Din cei 220 lel-urile şi Caspin-urile S i gime de aproximativ 2 km. mai civilizat.
viaţa fiecărui sud-afri- în tabăra de antrenament selecţionaţi din grupa — dispozitive de transport I
ean. După doi ani de a marinarilor, la 120 km mea, povesteşte Roelf, ale trupelor de depistare
serviciu militar obliga de Capetown, în deşertul .şase dintre noi am fost a minelor.
toriu, bărbaţii din aceas Karoo, comandantul Că aleşi. Da Bloemfontein Cantitatea mare de ar \ I
tă ţară trebuie să parti rei Briekman explică: am întîlnit accidental a- mament comandat de D E C E S E
cipe la S.A.D.F. (Forţe „Am mereu 150 la sută ceste comandouri. „în a- armată .şi antrenamen «1iM P S ......
cetăţeneşti), etalate pe o voluntari pentru a mer ceste corpuri de armată tul intensiv al recruţilor o PĂRINŢII Mircea şi
perioadă de 12 ani. Ei ge şase luni în Nami e.şli mereu ocupat. Para costă scump în Africa PUBLICITATE Ana, sora Iulia, fratele
vor fi apoi mobilizabili bia". Picior, fost student şutaţi în spatele liniilor de Sud. Bugetul S.A.D.F. li Cristi şi bunica Ana, cu
timp de 20 de ani în la ştiinţele politice, tra în Angola, membrii a- a crescut în acest an ndincă durere în suflet,
anunţă dispariţia fulge
cadrul forţelor do co duce un sentiment des- cestor comandouri aduc cu 22,G la sută. El se va A N I V E R S Ă R rătoare a fiului lor
mando. dubla în patru ani pen ANDREI GR AŢI AN ION
(NEI.U) de 21 ani
Tinerii sint supuşi mai tru a atinge 25 miliarde • - ASTAZI, cind primăva- Corpul neînsufleţit este
înlîi unui antrenament DIN P R E S A S T R Ă I N Ă franci, adică o cincime ra-ţi surîdo pentru a :!3-a depus la locuinţa din
extrem de aspru dc nouă din cheltuielile statului. oară în viaţa. îţi dorim dra str. Gojdu, bl. 48.
înhumarea
17
marţi,
luni, consacrat mai ales Aceste cifre provoacă mai 1988, cimitirul de pe
gherilei orăşeneşti şi lul.de general: „în o-‘ cu ei otravă pentru ca fireşte nemulţumire în gă Dimofte Viorica multă strada Călugăreai, Deva.
luptelor convenţionale. O raşele-satelit nu-mi pla zul în care ar fi cap universităţile sud-africa- sănătate, fericire şl „l,a mulţi Te vom păstra mereu
companie do 90—100 oa ce. Să to baţi împotri turaţi". ani !“. Gliifă, Cosmln şl Coz- în suflete. (1776)
mina. (1954)
meni poate trage 115 000 va oamenilor cu convin în scopul de a-.şi putea ne, unde tot mai mulţi
cartuşe în 90 de zile pen geri şi pe caro îi înţe duce operaţiunile la bun studenţi albi contestă • AStAZI, cînd prinzi în • UNCHII, măt uşile, veri
tru a învăţa tirul... Fie legi..." Brant afirmă: sfîrşit, pe mii de kilo justificarea „bugetului de buchetul vieţii tale a 18-a ga şorii şl verlşonrele sint ală
că sînt încorporaţi în „Băieţii vorbesc foarte metri în teritoriul an securitate" şi acţiunea roafă, dragă Kodlca llcrţa, turi de. draga lor Aua în gre
cele două divizii ale puţin despre politică. De golez, S.A.D.F. dispune armelor în oraşele-sate- mama, tata, bunicii, surorile, lele clipe ale despărţirii de
S.A.D.F., în brigada pa- altfel ei nu ştiu ce se dc o infanterie şi o ar lit. S.A.D.F. ia foarte Felicia şl Angola îţi urează iubitul ei fiu
ANDREI GR AŢI AN ION
raşutistă sau în cele zece oetrece în străinătate". tilerie motorizate remar în serios mişcarea de sănătate, zile senine şi „La (NEI.U)
Vel rămîne viu in inimile
comandamente teritoriale, Batalionul „de elită" ai contestare a serviciului mulţi ani !“. (c. 4) noastre. (177S)
cei chemaţi sub arme S.A.D.F. a fost botezat cabile. Eland-urile sînt militar, care se dezvoltă
FAMILIA Andrei Miluii,
•
sînt practic trimişi cu Recce, prescurtare pen copii îmbunătăţite ale în rîndul trupei. („Le Nuţi şl Alin şi familia Bor-
toţii în Namibia pentru tru „comando de rccu- Panhard-urilor 90 ; Ra- Figaro"). deunu sînt alături «le fami
VÎNZĂRI lia Andrei în greaua încerca
re pricinuită prin pierderea
fiului lor
VÎND apartament ANDREI GRAŢI.VN ION
(NEI.U)
camere, confort doi. oră ştii 5 , Nu te vom uita niciodată.
FABRICA DE PRODUCŢIE INDUSTRIALĂ AUTOBAZA T. A. D E V A str. Pri cazului, bloc St, np. (1777)
15. (1003)
S! PRESTĂRI SERVICII HUNEDOARA str. Depozitelor, nr. 17
o DIN partea foştilor
cu sediul în Hunedoara, O vînd casă, comuna I5ă- colegi «le Ia I.E. Deva,
cia, nr. 112. Informaţii joi şi atelier PRAM, un ultim
str. Ecaterina Varga,nr. 3 Î N C A D R E A Z Ă simbătă, intre orele 14—16. omagiu celui care a fost
ANDREI GRAŢIAN
ÎNCADREAZĂ DE URGENŢĂ ® conducători auto posesori ai permi- (1982) Transmitem condolean
® trei paznici de noapte — bărbaţi, în sului de conducere ctg. B. C , D. E. ţe familiei îndoliate. (1976)
conformitate cu prevederile Decretului nr. încadrarea se face conform legilor nr. P I E R D E R E
477/1983. 12/1971 şi 57/1974. Relaţii suplimentare 0 FAMILIA îndurerată a-
nunjă moartea celui care a
Relaţii suplimentare la telefon nr. 957/ se pot obţine la biroul personal din Auto- o PIERDUT certificat de fost soţ, tată, bunic şi stră
calificare, pe numele Diaeo-
12933, 13657 - biroul P.P.I.R. baza Deva, telefon 13030, 13031.' nu Elena, eliberat de Trustul bunic MEDKEA IOSIF
de 75 ani.
de construcţii Deva. 11 de
Inmormînlarea azi, în si
clar nul. (1974) merin. (1981)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şef). Gheorghe Pave! (redactor şef adjunct), NicoIaeTircob j 44055
REDAGŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 33. Telefoane! 1Î275, 12157, 11505. Telex i 72280. TIPARUB Tipografia Dsva, str. 23 August, nr, 275.
