Page 57 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 57
PROLETARI DIN TOATE ŢĂfflLC UNIŢI.-VÂ!
întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor -
JUDITUl HUMtOOiBRl
lucrări ce trebuie să se bucure de mai multă aîentie!
Cooperativele agricole de Buiieanu şi Ioan Nodiş cadraţi in alic sectoare,
producţie din Deva şi au prăşit mecanic 50 din printre aceştia aflîndu-se
Gristur au importante su
ORGAN Al COMITETULUI JUPETEAM HUNEDOARA AL P.C. prafeţe ocupate cu culturi cele 60 de ha ocupate cu Ilic Petre, Lucia Dalie.
Cornel Fini ţa, Marin Ol
această cultură. A fost de
SI ■ Al C O IM S III U LUI P O P U L A R J U D E T I A prăsitoare şi, în acest caz, clanşată si cunoaşte o pu tean şi mulţi alţii.
este firesc, să se acorde
Din păcate, sini şi nu
ternică participare de oa
atenţie maximă întreţine meni prima praşilă ma meroşi membri cooperatori
rii acestora. ' nuală! Printre primii ce caro nu s-au prezentat
Anul XL, nr. 9 486 MIERCURI, 18 MAI 1980 4 pagini - 50 bani La cartofi, prunul rebi- încă la lucru pe ogoarele
lonat se apropie de sfîrşit cooperativei agricole din
în ambele cooperative. La C.A.P. DEVA Deva. Menţionăm cîţiva
C.A.P. Cristur această ac dintre ei : Li viu Almăsun
ÎN SPIRITUL EXPUNERII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU tivitate este efectuată de Şl C.A.P. CRISTUR (de la G . T . G . C . D o r u l
mecanizatorul Gheorghe Kurdui (de la trustul an
LA ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC EXECUTIV Beteag, iar la C.A.P. Deva trepriză generală construc-
de Nicolae Lupuţ, care se au ieşit la sapă — am re ţli-monlaj), Re mus Furdui
străduiesc şi reuşesc, sub ţinut din spusele preşedin şi Ioan Roba (de la Sec
AL C. C. AL P.C.R. DIN 29 APRILIE A.C. îndrumarea atentă a spe telui unităţii, Avram O- ţia minieră Muncel). Gra-
cialiştilor, să realizeze o prişa -— se numără Corne ţian Şerban (de la C. S.
lucrare de bună calitate. lia Tgna, Aurelia Todea, Hunedoara), Adam BOjnn
mai activă a muncii politico- în plină desfăşurare în şan şi alţii, din brigada (de la Liceul nr. 2 Deva).
La G.A.P. Deva se află
Loghin Meier. Ilic Âlmă-
La C.A.P. Cristur a în
ceput prima praşilă me
treţinerea sfeclei furajere. condusă de Iulian Păcu- canică la sfeclă, lucrare
Mecanizatorul Vasilc Bob
organizatorice în scopul mobilizării oamenilor tratamentul raru. De remarcat că în TRAIAN BONDOR
a
efectuat
această
iau
primăvară
parte la activitatea din a-
pentru combatere a dău
nătorilor, iar Gheorghe gricultură şi oamenii în (Continuare in pog. o 2-a)
muncii la realizarea sarcinilor de plan
RED. Una dintre ideile celor peste 2 900 de co me ne-ani străduit să spo
de mare valoare practică cu munişti. Acest lucru, înce- rim a-olul adunărilor ge
prinsă în Expunerea tova pînd cu membrii comite nerale în rezolvarea pro
răşului Nicolao Ceauşescu tului de partid pe combi blemelor cu care se con
la Şedinţa Comitetului nat şl continuînd cu cei fruntă oamenii. Am avut
Politic Executiv al C.C. ai activului nostru. S-a şi avem în vedere stabi
al P.C.R. din 29 aprilie a.c. realizat o nouă repartiza lirea tematicii, pregătirea
este şi aceea potrivit că- re a sarcinilor şi răspun ■ materialelor, stimularea
i'cia „trebuie să acţionăm derilor fiecăruia dintre spiritului -critic, autocritic,
pentru îmbunătăţirea ro noi, s-a statornicit practi stabilirea unor măsuri şi
lului organizaţiilor şi or ca analizei exigente faţă răspunderi concrete, cu
ganelor de partid, în toate de felul în care se duc termene exacte şi realis
domeniile de activitate". la îndeplinire sarcinile. te. O dată pe săptămână
In acest context, este sub Insistăm, de asemenea, comitetul de partid anali
liniată nece.sitatea impli zează ceea ce s-a realizat,
cării hiai active, cu în cauzele care au dus la
treaga răspundere, a fie Dezbatere la neîndeplinirea unor sar
cărei organizaţii, a fiecă cini, luînd măsuri pe loc
rui membru de partid în Combinatul şi stabilind noi responsa
desfăşurarea în cele mai siderurgic bilităţi.
bune condiţii a activităţii Marian Glieorghc, secre
productive. Dezbaterea ,,Victoria" Călan tar adjunct cu probleme
noastră îşi propune rele organizatorice al comitetu
varea unor forme şi me lui de partid cocsificare:
tode politico-organizatori- asupra sporirii eficienţei Legarea mai strînsă a în
ce concrete de acţiune, transmiterilor de sarcini, tregii munci politice şi or
demersurile iniţiate pen instruirilor periodice, ra ganizatorice de sarcinile
tru ca, într-adevăr, aces portării în faţa organelor concrete ce revin cocsari- C.A.X’. Oraş tie. Se lucrează la întreţinerea mecanică a culturilor prăsitoare.
tea să stimuleze şi să a- de partid, inclusiv a* ca lor, îmbunătăţirea şi per
sigure participarea nemij drelor de conducere. fecţionarea acesteia con
locită a întregului poten Ion Trocan, secretarul form noilor exigenţe au
ţial de care se dispune la comitetului de partid constituit şi pentru comi
realizarea obiectivelor sta G.E.T.: De fapt, trebuie tetul nostru do partid, ÎN ZIARUL DE AZI :
bilite. să spunem că.acestea se pentru cele cinci organi
Gheorghe Vâjdea, secre resimt şi în munca celor zaţii de bază preocupări
tar adjunct cu probleme 10 organizaţii de bază de ale muncii de fiecare zi.
organizatorice al comitetu la noi. Avem mari răs Am avut probleme deose 19 Curier social-cetăţe-
lui de partid din combi punderi în asigurarea bite cu realizarea planu nesc
nat: in ultimele două luni combinatului cu cantităţi lui. Avem şi acum, dar tmeretii
activitatea colectivelor sporite de energie elec faţă de aceeaşi perioadă a B Argumente în favoa
noastre a cunoscut serioa trică, abur tehnologic, aer anului trecut treaba mer rea locului fruntaş „Eu ştiu de unde să în sint trecute cu succes. Este,
se îmbunătăţiri. A crescut etc. Nu ne putem achita ge mai bine. Faptul se da B Carnet cultural cepem ? Fabrica e marc. zicem noi, dovada pricef
producţia de cocs, fontă, de acestea dacă nu impli torează unei abordări mai
de piese turnate şi alte căm aşa cum trebuie în directe, mai .hotărâte a u- B Consfătuire de lucru Deşi nu iiinţaază decît de perii şi hărniciei meseria- I
trei ani, mi se -pare că şi lor noştri, a ¡naltei râs- |
produse. Toate acestea re tregul efectiv, dacă nu nor probleme de produc- nici nu i-a împlinit, are punderi patriotice, cu care
flectă, de fapt, o reorien- folosim şi nu sporim con Dezbatere organizată de B Sport
' tare şi o reconsiderare a tribuţia tuturor pîrghiilor VALENTIN NEAGU deja aproape 7 400 de oa muncesc". 1
ne
planul,
facem
meni,
întregii munci a celor 83 politico-organizatorice. De ciştigăm bine, am auzit la Alexandru Bulz a venit
de organizaţii de bază, a exemplu, în ultima vre (Continuare în pag. a 2-a) I.P.S.R.U.M. Deva in
vorbe frumoase la adresa urmă cu trei ani. Era fre
colectivului. De unde să zor. S-a afirmat repede, a
începem li propunem absolvit şcoala de maiştri
Nicolae
Ritmuri înalte de înainfare spre noi cîmpuri miniere lui Întreţinere Iştoc, reparaţii ţie in cadrul atelierului
lăcătuş şi acum conduce o forma
şi
la
maşini-unelte, care a fă uzinare. „Executăm în jur
în magistrală Expunere —. în acest an hotărâ ganizare, în ordine şi dis tă între unităţile din do cut această introducere a de 70-80 de repere şi pie
la şedinţa Comitetului Po tor pentru îndeplinirea e- ciplină. Sarcinile fiecărei meniul extracţiei şi pre reportajului nostru de la se de schimb, .de la buc
litic Executiv al C. C. al xemplară a sarcinilor în zile de muncă sînt înde lucrării minereurilor. A- I.P.S.R.U.M. Deva s-o por şele pentru motoarele \
P.C.R. din 29 aprilie a.c., tregului cincinal acţionăm plinite şi depăşite. vem încă resurse interne nim chiar din imensa hală pneumatice şi pînă la cele
precum şi în cuvântarea cu înaltă răspundere pen — Tovarăşe director, in ce se cer valorificate şi unde am intrat. Adică din pentru morile autogene şi
rostită la şedinţa Comite tru îndeplinirea şi depăşi faţa sectoarelor care asi puse în valoare în folosul atelierul uzinare, secţia re cu bile cu diametre da
tului Politic Executiv al rea sarcinilor de plan şi gură materii prime pen creşterii continue a . bazei paraţii. Cu inginerul Vio- 2 500-3 600 mm, ne spune
C.C. al P.C.R. din 6 mai a angajamentelor asumate tru economia naţională se de materii prime a ţării. rel Bota, şeful acestei sec tinărul maistru. Şi le fa
a.c., tovarăşul Nicolae Aceasta este, de fapt, sar ţii, schimbăm doar citeya cem bine, nu avem pro
Ceauşescu, secretarul ge cina de căpătîi încredin cuvinte. Are nişte urgenţe bleme cu calitatea. Adică
neral al partidului, a in Patriei —■ cît mai ţată de tovarăşul Nicolae pentru Întreprinderea Mol nu au băieţii noştri vred
sistat în mod deosebit a- Ceauşescu tuturor mineri dova Nouă. „Scrieţi despre nici ca Ion Huh, Stelan
supra necesităţii sporirii lor şi preparatorilor, che oamenii noştri, despre ti
necontenite a producţiei de multe minereuri! maţi să .asigure cantităţi nereţea şi afirmarea lor" Cernat, Nicolae Szabo,
materii prime, cu accent sporite de materii prime - ne spune. care scot piese cu preci
pe cărbune, minereuri fe economiei noastre naţio Lucrătorii din cele trei zia micronilor. Dar şi cei
roase şi neferoase.. Colec nale. No îndreptăm aten lormaţii ale atelierului, lalţi lucrează Irumos, or
tivul de muncă de la mina MINA CORANDA—CERI fcJ ţia spre lucrările de in conduse de maiştrii Ale donat, la nivel tehnic ri
Coranda-Gertej ocupă un vestiţii, pentru conturarea xandru Bulz, Cornel Gîrjob dicat".
loc fruntaş pe ţară în în şi punerea în exploatare a şi Dumitru Cazan au sar Siluete scunde parcă se
trecerea socialistă. Bilan în întrecerea socialistă ■— pun sarcini sporite. Cum rezervei de minereuri cini precise la maşinile lor joacă cu uriaşele strunguri
ţul după patru luni do ne spunea tovarăşul ingi gîndaşte consiliul oameni complexe din partea su unelte de gabarit şi com „Carusel", cu maşinile de
muncă arată o depăşire la ner Ioan Bîrsan, directorul lor muncii de ia mină, ca perioară a zăcământului de plexitate tehnică. „Fieca- danturat de mare precizie
sortimentele fizice de pe minei. La sectoarele mi organ colectiv de condu ia Băiaga. Brigăzile de . re piesă executată este o şi randament, cu celelalte
ste 500 tone de sulf, a- niere I şi II —• Certej, cere, să acţioneze pentru mineri conduse de Gheor nouă probă a maturităţii maşini-unelte. Pentru a
proape 70 tone ele plumb', Bocşa şi Băiaga, la carie a le îndeplini. ghe Pricop şi Petru Poda tînârului nostru colectiv, scurta distanţa navetei de .
10 tone de cupru, mai bi ra Goranda, la uzinele — Nu ne putem declara ni au realizat, la înaintări apreciază noul şef dl ate
ne de 8 tone zinc, alto mi noastre de preparare a mulţumiţi cu rezultatele spre aceste noi cîmpuri lierului, ing. Viorel Pani- DUMITRU GHEONEA j
nereuri, valoarea produc minereurilor, precum şi la obţinute, deşi, repet, ele can. Şi cutezăm să spu
ţiei marfă obţinută în plus funicular şi sectoarele de sînt bune, ne situează pe GH. 1. NEGREA f nem că toate aceste probe (Continuare în pag. a 2-a) ^
prevederilor planului de întreţinere mecanică se locul I pe ţară în între -----------------------------------I
păşind 12 milioane lei. munceşte înlr-o bună or- cerea socialistă desfăşura (Continuare în pag, a 2-a) ■*'’
