Page 58 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 58
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Realizarea sarcinilor de plan Argumente în favoarea locului fruntaş
(Urmare din pag. 1) cuţiile individuale. Pen fermă, mai exigentă faţă Liceul economic din Pe verse prilejuri secretarul pentru cunoaşterea trecu
tru fiecare membru de de cei care, în adunări ge troşani este unica institu general al partidului, to tului istoric al judeţului şi
ţie. Mă refer la folosirea partid am introdus o fişă nerale sau cu prilejul u- ţie şcolară din judeţ care varăşul Nicolae Ceauşescu, al ţării, pentru a vedea
corespunzătoare a utilaje personală care cuprinde nor analize, îşi iau anga pregăteşte tineri în profi căutăm să-i formăm pe pe viu marile realizări, ob Tiflrzi
lor, atingerea parametri cele mai importante ele jamente, vorbesc chiar lurile finanţe-con labilitate tineri în spiritul patriotis ţinute de poporul nostru varâşul
lor la bateria nr. 4, re mente ale muncii şi vieţii critic şi autocritic faţă de şi economic pentru comerţ mului socialist, revoluţio- în anii socialismului, cu ‘“V, SC
sui de
ducerea costurilor, creşte lui. Pentru actualizarea a- propriile lipsuri, dar uită şi alimentaţia publică. Ac Mftr. Nu ne e indiferent precădere în perioada des C.S. 11
rea calităţii cocsului etc. cestora, birourile organi să-şi îndeplinească sarci tivitatea sa este întregită dacă un elev absentează chisă de Congresul al IX- că de
Considerăm o experienţă zaţiilor stau de vorbă cu nile. Or, un asemenea mod de o şcoală profesională de la ore. Aceasta ne dă lea al partidului. Cu acest lui api
rurgişt
bună operativele zilnice maiştrii, şefi de formaţii de lucru nu foloseşte ni care instruieşte lucrători de gîndit şi a doua zi pro- prilej, elevii au trăit pu liştl, (
care se ţin la comitetul de ş.a. Pe această bază, con mănui, dimpotrivă, dău comerciali. în meseriile fesorul-diriginte se depla ternice sentimente do mîn- — au
partid, la care participă vorbirile cu comuniştii, nează muncii, eforturilor vînzători, cofetari, bucă sează la domiciliul celui drie care îi vor însoţi te de o
in stal
secretari ai organizaţiilor concluziile desprinse din de realizare a sarcinilor tari. Beneficiind de spri mult timp după absolvi le I]
de bază, maiştri, şefi de acestea ne îndreptăţesc să pe care le avem. jin din partea Direcţiei re. în ultimă instanţă-, fie Nord,
schimb, cadre de condu afirmăm că am crescut in Gheorghe Vâjdea : Dis comerciale judeţene, de Şcoala - tactor care lecţie de limba şi li sa,
GcoagI
cere, membri ai activului eficienţă. ■ punem de mari rezerve îndrumarea Inspectoratu teratura română-, istorie Tuşnaii
de partid. Scurt, concis, se Victor Vlada, secretar nevalorificate şi cu cît ac lui şcolar judeţean, liceul hotărîtor în etc. conţin, puternice ele se cu
informează despre nivelul adjunct cu probleme de ţionăm mai serios ne dăm a obţinut în anul trecut educarea şi mente patriotice, la fel făcute.
realizării sarcinilor zilni propagandă a comitetului seama de marile posibili locul I în întrecerea socia- cum materiile de specia Hi S
ce, se stabilesc măsuri şi de partid de la turnătoria tăţi pe care le avem. Am listă organizată pc judeţ formarea litate care se predau în La I.P
termene, se trasează sar 1: Pentru că s-a vorbit de îmbunătăţit, şi-va trebui între unităţile de învăţă- conştiinţei liceu vizează educaţia e- manile
per mai
cini, se urmăreşte realiza nevoia sporirii nivelului să perfecţionăm şi în con mînt cu profil neindus conomică. bogătir
rea sarcinilor pe schim de cultură şi conştiinţă, aş tinuare sistemul de 'evi trial, loc acordat pentru revoluţionare Rod al eficienţei cres- mental
buri. vrea să menţionez că a- denţă, urmărire şi înfăp calitatea procesului in a tineretului cînde a unor astfel de ac destina
numai
RED. : în spiritul orien vem încă multe de făcut tuire a hotărîrilor de structiv, pentru rezultate ţiuni, tinerii din liceul e- au fos
tărilor trasate de secreta în această direcţie. Avem partid, atît a orga le obţinute în domeniul conomic petroşănean au bricaţi,
rul general al partidului rezultate bune în produc nelor superioare, cît şi pe muncii educaţionale. Im o comportare demnă, îşi de coi
în Expunere, problema ţie, . chiar depăşiri pe pri cele proprii. Avem, de portant este faptul că în cauză. Acest lucru e înţeleg menirea. Au înde costiţă
năclorl
care se pune eu mare a- mele patru luni dar încă asemenea, în vedere creş printr-o muncă formativă valabil şi pentru dirigin- plinit planul economic de zăre îi
cuitate la Combinatul si nu am reuşit ca activita terea rolului secretarilor, desfăşurată cu răbdare şi ţii de la seral, care ţin recuperare a materialelor
EH V)
derurgic din Călan este tea pplitico-ideologică de birourilor şi organizaţiilor pricepere de cadrele didac legătura cu şefii, de foi'- refolosibile în proporţie TIVIT,
aceea a necesităţii perma formare a conştiinţei revo de bază în bunul mers al tice, cei aproximativ 150 maţii şi unităţi în care e- de ICO la sută, au efec Gheorf
nentei perfecţionări a for luţionare, a omului nou, treburilor producţiei, spo absolvenţi care părăsesc levii lor lucrează. Prezen tuat un mare număr de Ionel
melor organizatorice, a să devină o forţă mai pu rirea rodniciei întregii lor anual băncile liceului, au ţa bună la ore a condus ore de muncă patriotică, ză în
C.A.I*.
metodelor şi stilului de ternică, să lichidăm ră- activităţi. Va trebui să dobîndif, majoritatea mo la obţinerea unui procent plantînd pomi ornamen pă cu
muncă ale organelor şi or mînerea în urmă a con accentuăm rolul informă tivaţia pregătirii lor — a- de promovabilitate de 99 tali, întreţinînd zone verzi rute. (
ganizaţiilor de partid. Cum ştiinţei. Iată de ce trebuie rii şi raportării cadrelor ceea de a se încadra în la sulă, la reducerea me şi baza materială de care în pci
acest
se acţionează în această să îmbunătăţim activita- de partid şi de conducere producţie, indiferent de diocrităţii". dispune şcoala care tre 30 000
direcţie ? tea de propagandă, s-o le în faţa organelor de partid, unitatea în care vor fi re Acţionînd pentru o efi buie să servească în ace
Marian Gheorghe : Aş găm mai strîns de pro precum şi eficienţa mun partizaţi. cientă muncă de educa eaşi măsură generaţiilor
continua cu ce am făcut ducţie, de întreaga noas cii de control, să mani „Intr-adevăr, munca in- ţie patriotică, organizaţia de tineri care le vor urma
noi la cocseric. Am pornit tră activitate. Mă refer, festăm răspundere în fi structiv-educativă desfăşu de partid, conducerea şco celor de astăzi. Nu întîm-
de la lipsurile şi deficien în primul rînd, la învăţă- nalizarea tuturor măsuri rată de cadrele didactice lii, organizaţia U.T.C. au plător, pentru rezultatele
ţele pe care le-am avut în mîntul polilico-ideologic, lor stabilite. Drumul as se răsfrînge pozitiv asupra iniţiat mese rotunde, dez obţinute, organizaţiei U.T.G.
mun.ca de fiecare zi. Nu propaganda vizuală, în cendent pe care ne aflăm elevilor, ne spune tovară bateri, au fost comemora de aici i-a fost acordată
putem spune că le-ani di general tot ce înseamnă în prezent ne dă încre şul Gheorghe Ana, direc te evenimente deosebite Diploma do Onoare a C.G. 25
minuat pe toate, dar am munca educativă. dere şi ne angajează şi torul liceului. Ţinem în din viaţa partidului şi po al U.T.C. Sint argumen , -inert
îmbunătăţit simţitor mul Ion Trocan : Adevărul mai mult în materializa primul rînd la ordine şi porului nostru. Deosebit de te care confirmă deopotri Nicolc
te laturi ale activităţii po este că organele şi orga rea marilor obiective ce disciplină. Elevii sint con instructive s-au dovedit vă locul I ocupat în în privire
litice şi organizatorice. în nizaţiile noastre de partid ne revin în acest an şi în ştienţi de acest lucru ;.i orele educative, învăţă trecerea socialistă. me al
tre acestea, menţionez dis trebuie să ia poziţie mai perspectivă. acţionează ca atare. Aşa mântul politic, excursiile vităţii
cum -ne-a indicat cu di cu tematică organizate MINEL BODEA le, aii
spre noi cîmpuri miniere precui
ţiei
20,45
(Urmare clin pag. 1) noastră, a minerilor şi ganizarn şi normării mun româr
preparatorilor ţării, ne-am cii', ridicarea nivelului de
revăzut programele de ac calificare şi policalificarea tece f
Priorii'
miniere, de la începutul ţiune din toate domeniile oamenilor muncii, mai cu 21,20
-
anului, 105,4 la sută, iar noastre de activitate — seamă în meseriile de
echipa lui Martin Drumer continua ideea tovarăşul mineri, artificieri, fore- Întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor şi iub
gătirei
— 113,1 la sută. Deci, prin maistru Adrian Gligor, se zori, mecanici maşini şi
aceste ritmuri înalte la cretarul comitetului de utilaje, preparatori. (Urmare din pag, 1) în ambele unităţi porum furajelor. La C.A.P. Cris- tinerei
mai c
înaintare vom pune au partid pe mină. Atenţia ...Climat bun, sănătos de bul a răsărit frumos şi u- lur a fost tăiat finul de
rind în valoare noi şi bo noastră se îndreaptă în muncă la mina Coranda- ce o efectuează Marton niform. Suprafaţa ocupată pe circa 3 hectare, iar la • 21
22,00
gate resurse de materii mod deosebit spre creşte Certej. Cei peste 520 de Dani. întreţinerea manua cu această cultură a fost C.A.P. Deva cam tot de mului.
prime, de minereuri com rea eficienţei economice a comunişti, constituiţi în 11 lă a culturii respective erbicidată. Conducerile ce pe atîtea. Ambele unităţi
plexe, pe care le vom întregii activităţi, prin în organizaţii de bază, între n-a început încă. De ce ? lor două unităţi trebuie au suprafeţe însemnate cu
valorifica superior în pre- cadrarea în normele de gul colectiv muncitoresc Fiindcă — cum ni s-a să repartizeze cultura pe lucernă şi trifoi. Culturile
paraţiile noastre. consum planificate, redu de mineri Şi preparatori spus —..plantele abia acum formaţii de lucru şi coope promit o recoltă bogată.
— în spiritul exigenţe cerea cheltuielilor, creşte acţionează cu înaltă răs răsar (?). Conducerea coo ratori şi să se treacă la Trebuie urmărită îndea
lor sporite pe care tova rea mai accentuată a pro pundere şi dăruire pentru perativei trebuie să ia praşilă, imediat ce se va proape- evoluţia acestora
)EV
răşul Nicolao Ceauşescu, ductivităţii muncii, moder a da patriei, zi de zi, can cele mai urgente măsuri putea intra în cîmp. pentru a se trece la re ,'atrb
secretarul general al parti nizarea proceselor de pro tităţi tot .mai însemnate pentru mobilizarea oame O altă lucrare aflată în coltarea lor la momentul Şerpi
dului, le pune în faţa ducţie, perfecţionarea or- de minereuri complexe. nilor la această activitate. desfăşurare este recoltarea oportun. RA: ’
riile I
Cale
1 «); e
1 (Urmare din pag. 1) Schultz sint şi ei împăr din miinile lor renaşte via tuim un tot unitar, un nu să înveţe, să învingă. Sar iiii ei. Noi trebuie s-o slu genţie
TROŞ/
ţiţi pe „Belazuri" de 40 ţa acestor mijloace de cleu solid, conlucrăm foar cinile de plan au crescut, jim cu credinţă, cu devo cită (
la Vălişoara l-a Hunedoa tone, pe excavatoare de transport, Sint oamenii lui te bine şi reuşim să tre a crescut şi răspunderea tament. O vom face prin de fa
Zile d
ra — la marele combinat 4,4 şi 8 mc. Timpul pre Marinei Nicşa - ni se spu cem cu succes frecare exa noastră. Am asimilat noi munca noastră, prin fap LUPEI
siderurgic — şi a-i rămîne sează. Acesta ni-i amin ne. O formaţie de elită în men la care sîntem che mărci de oţel, am turnat tele noastre". tural);
mai mult timp pentru gos teşte in fugă pe cei mai; repararea motoarelor aces maţi, pentru că fiecare in premieră blindaje din in cununa de frumuseţi doble
podăria sa de la {ară, loan buni lucrători din forma tor maşini. Se repară ca nouă lucrare este un nou fontă înalt aliată cu crom a patriei, a judeţului Hu ceafăr
Huh a venit acum trei ţia sa — Gheorghe Pe- pital, le încearcă in stan şi sever examen in mun pentru morile autogene cu nedoara, I.P.S.R.U.M. Deva ruri î:
PETRI
ani la I.P.S.R.U.M. Deva. treanuŞtefan Hegeduş, durile atelierului, apoi te ca noastră" — sublinia tî diametrul ■ de 2700 mm, este cea mai recentă nes nagan
Este unul dintre cei mai Lazăr Gliga, Tiberiu Valea, duc la beneficiari unde nărul mecanic Ionel Co turnăm deja fontă pentru temată, dar care se afir NI NO.
buni meseriaşi ai atelie Nicolae Hodirnău mai asigură asistenţă tehnică diţă, care a părăsit in trebuinţele întreprinderii, mă cu fiecare zi. Pentru ne de
URICz
rului uzinare. Lucrează pe schimbă citeva cuvinte cu la o nouă probă, după urmă cu 18 ani Tulcea na- ne aflăm in probe tehno că tînărul ei colectiv pro tobuzi
un strung SPA 10 de colegul său, maistrul lla- logice cu linia mecaniza movează cu modestie şi BRAD
„5000". „îmi îngrijesc ma rion Negreanu, apoi alear tă de turnare. Va ii mai curaj, examenele cotidie clbil
şina, mă ascultă şi îm gă la maşina ce-l va duce bine...". ne, nu puţine, dificile ta RAŞTi
răspla
preună realizăm numai la Moldova Nouă. ¡n ur Din colectiv, deja se a- care este chemat să răs t uri sil
piese de calitate superi mă, llarion Negreanu ne firmă o serie de munci pundă. Inginerul şei ii AŢEi
oară" — ne spune tînărul vorbeşte despre competiţia tori cum sint Aron Bobo- Gheorghe Barbu ei însuşi ţel —
da);
strungar. „De fapt, Iu ie' hărniciei din atelierul de ra, Damian Vescan, Mir- un cadru de conducere ti- fără (
lucrează şi ceilalţi tineri reparaţii auto şi întrajuto care se întorc şi iau in tată pentru a se logodi cea Munich, Victor Coţo năr, schiţează in citeva tură):
colegi ai mei, cu toţii a- rarea intre muncitori, de primire alte maşini „bol definitiv cu plaiurile hune- fene i, Petria Lică, Dănuţ cuvinte dinamica unităţii. de lin
nimaţi de fierbintele sen spre spiritul lor de dărui nave". Şeful acestei echi dorene. Crişan, Ştefan Gheorghioni, „In trei ani, colectivul a U.JA:
niciodi
timent patriotic de a fi cît re şi autodepăşire profe pe este un bun meseriaş Adevărate probe de foc loan Rus şi alţii. „Am ve crescut de şapte ori, pro
mai utili societăţii". sională, evidenţiindu-i, din şi un mare sufletist, mai se consumă zilnic, la pro nit de la O.S.M, II - C.S. ducţia marfă de peste trei
O nouă probă a depli subordinea sa, pe loan aflăm. Nu are astimpăr priu şi la figurat, la secţia Hunedoara, ne spune loan ori, activitatea s-a dezvol
nei maturităţi a tinereţii Văduva, Ştefan Cheţa, lo- pină nu ştie că lucrul e turnătorie, Deşi de la ela Bobora. Acolo era ceva, tat şi modernizat, a cres
o consemnăm doar la ciţi- sii Imre, Vasile Dani. „A- terminat şi e făcut „să ţi borarea primei şarje de aici e altceva. Vom face cut mult baza tehnică, s-a
va paşi de strungul lui vem în modernizare un nă". „Adevărul este că oţel, în ianuarie 1986, n-o treabă bună, in orice caz. diversificat gama presta Pont
loan Huh, in atelierul re CAMAZ de 12 tone, ne băieţii, deşi foarte tineri, trecut prea mult timp, co Se simte un climat sănă ţiilor, am preluat din mers fi pre
paraţii auto. în jurul unui spune, ii vom face ca nou. media de virstă a forma lectivul a prins contur, a tos, un spirit _angajant în multe sarcini, probleme să.
Izolat
rotor de grup diferenţia!, Recondiţionăm o multitu ţiei, 21-22 de ani, sint pri acumulat oarecare expe muncă. Colectivul s-a fil majore, răspunderi spori care \
'maistrul Marinei Nîcşa dis dine de repere şi suban- cepuţi şi conştiincioşi — a- rienţă, perseverează con trat. Cei care au rămas te. Şi, in pofida unor greu ter de
cută cu vreo 7—8 munci samble - punţi faţă, bene, preciază Marinei Nicşa. tinuu, „Sigur, începutul o îşi văd de treabă. Ne vom tăţi, sîntem bucuroşi să sufla
tori. Caută defecţiunea. şasiuri, cilindri suspensie, S-au specializai din mers fost greu, nu exista tra perfecţiona in continuare, spunem că la proba Iap rul ve
le min
„De fapt o ştiam, dar le radiatoare, în siirşit, tot pe subansamble şi opera diţie in turnarea oţelului, vom reuşi lucruri tot mai telor oamenii noştri, in se int
arătam băieţilor cum să ce se mai poate folosi. ţii, ştiu bine ce au de fă veneau oameni din multe bune". „Sint aici de la în majoritate -tineri, şi-au do iar ce!
facă reglajul la pinionul Trebuie să lucrăm repede, cut şi fac bine ceea ce localităţi ale ţârii, subli ceput, m-am calificat tur- vedit maturitatea politică şi 27
diminc
de atac“, . ne spune tină- bine şi economic". ştiu. Mă refer ia Ion Re- niază ing. Nicuşor Becea- nător-formator, îmi dau şl profesională, conştiinţa ceaţă.
rul maistru. „Băieţii sint Pe imensele autobascu siga, Ionel Codiţă, Gheor nu, şeful secţiei. Insă am seama că progresăm din patriotică, revoluţionară.
din formaţia lui Friederich lante de 55 tone oamenii ghe Jiprigan, Vasile Bo- strins rindu/ile, am pus în zl in zi, constată Petria Este de acum un bun cîş-
Schultz, insă un sfat, o vor aproape nu se zăresc. Sint dran, Lenufa Bodea, Va valoare fiecare ce ştiam şi Lică. Avem şl noi mindria tigat, pe care-l vom con
bă bună sint întotdeauna puţini, sint foarte tineri, sile Munteanu, dar şi ia am pornit. Apoi oamenii să demonstrăm că putem. solida, ¡1 vom amplilica ne
de folos. Meseriaşii lui lucrează in linişte, însă ceilalţi". „De altfel, al că aveau să se formeze aici, Ţara are încredere in toţi contenit...".