Page 59 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 59
rag. 3
î • MIERCURI, 18 MAI 1988
Consfătuire ele lucru
W Ê sÊ Ë M Ê lÊ Ê Ê tm i ţ f e n e s c ■ ; o consfătuire de lucru pe de planificare şi conduce
perfecţionarea
-activităţii
Ieri, ia Deva a început
probleme de informatică re a economiei judeţe
şi utilizare a tehnicii dc lor —, cît şi prin prezen
DIN POŞTA SAPTĂMTNII
ihina şi caicul, organizată de Cen tarea de aplicaţii informa
Dc la to- trul teritorial de calcul tice concrete de către uni
antirj Vâe- în"ÎNTRECERE cu timpul electronic Deva, cu spriji tăţi economice reprezen
1 co ţ ''«itetn-
H «5- la derii „Vidra", la adresa ffig^OlTITORII nul a două prestigioase in tative din judeţul nostru.
ra, aflăm uneia dintre sutele de fe stitute de cercetare din în ce priveşte locui ales
putui anu- mei care lucrează aici.
30 do slde- Bucureşti — Institutul cen pentru desfăşurarea aces
lari, furna- — Mă ocup de organi tral pentru industria elec tei importante consfătuiri
lamlnator] zarea şi normarea muncii trotehnică şi Institutul de — Deva — am consemnat
iat de blle- ÎNTREBĂRI - RĂSPUNSURI cercetare ştiinţifică şi in- două păreri competente.
1 tratament din atelier, activitate care
unara, Băi- îmbină o multitudine de gnerie tehnologică pentru Matematician Dumitru
c, Eforie probleme. Dar cînd le de Vasile Constantinescu — Noul deţinător va achi tehnică de calcul .şi infor Sandu, directorul C.T.C.E.
ia, Pucloa- Hunedoara. Conform arti ta taxa pentru mijloace de matică. Participă cadre de Botoşani (unitate caţ;e a o-
Moldova, păşeşti cu bine, satisfacţia
Vaţa-Bâl, este mare — ne destăi colului 20 din Decretul transport auto incepînd cu conducere şi specialişti din cupat locul ai 11-lea Î11
întorcîndu- nuia Marieta Sabău. Fie 425/1981, taxele pentru luna în care s-a perfec centrele de calcul terito întrecerea socialistă pe ţa
sporite, rc- care dintre realizările e- mijloacele de transport tat contractul, precum şi riale şi departamentale, ră în 1987 şi se află, după
chipei — între care finali dobîndite, înstrăinate sau prima ADAS auto de 550 din unităţi de cercetare şi trimestrul I 1988, pe pri
ENTE NOf. zarea pentru calificativul scoase din evidenţa orga iei, după care i se elibe producţie de tehnică de mul. loc al întrecerii di.n
Ilatcg se nelor de miliţie în timpul rează adeverinţa pentru calcul şi informatică, pre acest an): „La C.T.C.E. De
preocupare „foarte bine" a fiecărui
entru Im- articol vestimentar con anului se percep, sau se înmatricularea autoturismu cum şi din alto unităţi e- va au fost asigurate, în
ne! sorti- dau !a scădere, cu înce lui la organele de miliţie. conomice. ultimul timp, condiţii mai
produselor fecţionat din materiale re- pere de Ia 1 ale lunii în Referatele şi comunică favorabile pentru crearea
el. Astfel, „Maistrul principal Ma folosibile — este rodul
lina vreme strădaniei întregului co care a apărut una din loan Bultea şi loan O- rile ştiinţifice prezentate unor lucruri deosebite".
fuse în fa- rieta Sabău este o bună aceste situaţii. Deţinătorul prea - Brad. Potrivit pre în prima zi a consfătuirii Dr, ing. Marin Ene, şeful
sortlmente cunoscătoare a meseriei lectiv. Şi cînd ţi-e dragă va achita la zi taxele pen vederilor articolului 22 din au relevat importanţa co- proiectului sisteme infor
cum sînt : de confecţioner. Este un munca, cînd te dărtiieşti
lazăre, cîr- ei cu toată priceperea şi tru mijloacele de transport Legea nr. 1/1977, contri vîr.şitoare. ce o prezintă matice teritoriale din ca
îazăre, ma- adevărat exemplu de se răbdarea pe care le pre şi prima ADAS auto de buţia persoanelor fără co sarcinile şi obiectivele for drul I.C.S.I.T.-T.C.I. Bucu
¡omat. riozitate şi disciplină şi, 550 lei, apoi va solicita piii se plăteşte, incepînd mulate de secretarul ge reşti „Avem ca sarcină
în acelaşi timp, de modes supune o astfel de mese
II DIN AC- rie, aprecierile beneficia circumscripţiei financiare cu vîrsta de 25 ani, de neral al partidului, tova automatizarea .activităţilor
A N E X A. tie. Priceperea ei este du rilor nu întîrzie. eliberarea unei adeverinţe către toţi cei ce muncesc răşul Nicolae Ceauşescu, conducerii teritoriale, care
icnnan şi blată de dragoste pentru pe care o va prezenta în unităţi economice şi in în magistrala Expunere la . nu înseamnă numai apli
ce lucrea- muncă, fiind totodată o „Să-ţi fie dragă munca".
a anexă a Aceste cuvinte au reyenit Notariatului de stat la stituţii de stat sau unităţi şedinţa de lucru a Comi caţii de rutină, ci răspuns
;, se ocu- bună gospodină şi mamă. perfectarea contractului de cooperatiste, căsătoriţi sau tetului Politic Executiv al la imperativele „comandă
icţla de că- Iată de ce se bucură de mereu în dialogul cu mais vînzare-cumpărare. necăsătoriţi. C.C. al P.C.R. din 29 apri şi comunicaţie" — şi a-
au realizat încrederea colegelor ei de trul Marieta Sabău. Rosti
trecută din te simplu, firesc, aşa cum lie a.c., pentru accelerarea ceastâ în mod unitar, com
venit de muncă, a întregului nos SESIZĂRI - SOLUŢII întregii activităţi economi- patibil, jn reţea. Deci sîn-
tru colectiv, de care, la rîn- este întreaga ei atitudine co-sociale pe baza celor tem implicaţi atît în teh
dul ei este ataşată". Sînt faţă de colectivul în mij mai noi cuceriri a,le ştiin nică soit, cît şi bard.
cuvintele Elenei Dragomir, locul căruia lucrează cu • O anonimă trimisă pe să spre soluţionare scri ţei şi tehnicii româneşti, C.T.C.E. Deva este unul
secretarul comitetului de hărnicie, într-o continuă adresa redacţiei, din mu soarea - ne răspunde că
IZIUME partid din cadrul secţiei întrecere cu timpul. (ION nicipiul Hunedoara, pune acţiunile de muncă patrio dezvoltarea continuă a in din punctele noastre de
adevărat
un
formaticii în profil terito
avangardă,
din Hunedoara a întreprin- VLAD, corespondent). întrebarea dacă în acest tică, acţiuni la care au rial. model pentru aplicarea
an se vor mai efectua ac participat majoritatea ce Caracterul puternic a- ştiinţei informatice la dez
lejurnal « ţiuni pentru întreţinerea tăţenilor, continuă şi în plicaliv al consfătuirii este voltarea vieţii oconomico-
jaK Ex- zonelor verzi din jurul blo prezent. Se confirmă că imprimat atît prin tema- sociale dintr-un teritoriu
tove. jului curilor, în cartierul O.M., au început să apară pă ticile abordate în refeia- concret".
uşescu. Cu subliniind că trebuie luate sări domestice prin car lele teoretice — axate, în Lucrările consfătuirii se
ele proble- măsuri pentru păstrarea tiere. Ca urmare, s-a dis deosebi, pe implicarea cen încheie astăzi.
lucerii acti- spaţiilor cu flori, deoarece trelor de calcul electronic
unico-socia- copiii se joacă cu mingea pus de către comitetul e- în asistarea informatică şi MARIN NEGOITĂ
xecutiv aplicarea de a-
:ii ideologi- în preajma acestora, tre- menzi celor care, fiind lo
j-ed^cative, cînd adesea peste flori şî
ale situa- iarbă. De asemenea, sem catari în bloc cresc pă SESIUNE DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE
ţionale • nalează că au început să sări, această situaţie fiind începute ieri, azi ■ ¡a Hu L. Ceucă, Ida şi I. Felser,
ţie, patrie apară multe păsări domes urmărită cu multă con nedoara se încheie lucră C. Ilompoth, I. Sămărghj-
suri şi cîn- tice care distrug zonele secvenţă de către asocia rile sesiunii de comunicări ţan, Maria Sărăcilă, I. Bu
:e • 21,00 verzi şi murdăresc aleile. ţiile de locatari şi lucră ştiinţifice comune", ' prile niceii!, O. Bena, , Maria
iconomie ® Consiliul popular al mu tori ai sectorului de salu juită de aniversarea a 20 Chiriea, Elisabeta Irimie,
ritul muncii nicipiului Hunedoara - or britate din cadrul I.G.C.L. de ani de la darea în ex Septimia Nicoară, Adriana
;
ţară. Pre- gan căruia i-a fost trimi Hunedoara. ploatare a noului edificiu Mihai, M. Crăciunescu,
ru viaţă a Noul liotei din Petroşani. al spitalului municipal, e- Eva Ille.ş, Emilia Biber,
•aţii - cea veniment ce a însemnat Aurora Romoşan, Naslasia
;ţ investiţie un adevărat salt în ceea Joldiş, F, Paţachia, V. Paş-
lejurnal • ce priveşte asistenţa me t in. Si don ia Medrea, M.
Cînd aprindeţi ţigara, gîndiţi-vă la sănătatea dicală pentru locuitorii Rai cu, Ana Maria June,
irea progra-
municipiului de pe Cerna. R. Olaru, Lidia Hei a, E.
în cadrul acestei mani-’
proprie, dar şi la a celor din ]ur î festări au fost cuprinse Iiauer, Gh. Fărcaş, V. Jur-
cău, Ioana Venu.şa Mihu,
comunicări susţinute de D. Jujeseu, Agneta Nagy,
Înainte de a porni în les. O făceau însă cu ne aici, la restaurantul „Bu în ceea ce priveşte ordi medicii: E. Olteanu, C. Camelia • Bîrcean, R. Zu-
raidul nostru la Hunedoa saţ cei care îşi beau cafe- levard", din Petroşani, să nea, curăţenia, buna ser Belu, Gh. Basarab, I. Vă berecz, V. Ivaneu, S. Fis-
•să itită ra am făcut un 1 calcul 1 luţa. Ştim că pe tema fu servesc masa de prînz, de vire — complexul de ali dan, P. Alic, I. Iancoviei, eher, precum şi de cadre
nătc. de
IIUNEDOA- municipiul, împreună cu matului aici, la linia de oarece între orele 10 şi 17 mentaţie publică „Stadion", Natalia Florea, P. Iacob, medii ale ' spitalului mu
îdul — şe localităţile componente, autoservire, au fost păreri fumatul este interzis — a- din Hunedoara, unitate a- M. Ştefan, I. Ciugudean. nicipal.
derii — A) ; numără aproape 100 000 contradictorii. Pînă la Urr răta maistrul miner Aurel parţinăboare G.P.A.D.M.
(Modern —
ral la diri- de oameni. Ciţi dintre a- mă a învins fumatul. Dar Negru, de la mina Dîlja. Deva. Este adevărat că a a efectuat o excursie de
:ăra); PE- ceştia fumează este greu au pierdut nefumătorii, cei Părerea mea este că fuma fost dată în folosinţă doar documentare cuprinsă în
' fata feri- de stabilit. Dar un ade care mănîncă zilnic aici. tul ar trebui oprit aici pe de opt luni, deci este
; Pădurea programul de acţiuni me
Noiembrie): văr este incontestabil: nu Şi mai cu seamă, sănăta tot cursul zilei. nouă, dar tot atît de ade nite să aniverseze 140 de
ut (Unirea); mărul celor care nu fu tea tuturor. Altă faţă are şi restau vărat este şi faptul că lu- ani de la Revoluţia din
•aontd (Cul- mează esté mai mare de- — Am pus un afiş de rantul „Central", din Pe • crătorii unităţii depun • „Vorbeşte istoria 18-18. în judeţul nostru
:AN: Paso cît al fumătorilor. Şi nu atenţionare să oprim fu- troşani, de cînd s-a inter- strădanii pentru a menţi
trei (Eu- neamului". La Bo.şdrod au fost vizţta.te locuri cu
■ONEA: I,o- mărul acestora din Urmă ne aici o ordine desăvîr- s-a deschis săptămîna profunde rezonanţe is
1 (Minerul); 'scade mereu. Cu alte cu şită. cultural-educativă „Vor torice — Ţebea, Brad,
Pîine, aur, vinte, oamenii devin con — Prima condiţie ca să beşte istoria neamului", Crişan, Deva şi s-au or
■Horesc); A- ştienţi de răul pe care îl FUMATUL un pericol se păstreze curăţenia şi
Mihail, cîi- organizată de Comitetul ganizai îutilniri, şezători
funcltorcsc); aduce sănătăţii fumul de pentru SÂNÀTATE ambianţa plăcută, consu judeţean de cultură şi e- cu cititorii din Curabar-
eţiunea Au- ţigară, preferă aerul cu matorii să vină cu plăce- ducaţie socialistă şi con za, Brad, Deva. Cu acest
c t e z a t) ; rat. Mergînd mai departe ' re la noi este să nu se fu siliul comunal de educa prilej, au citit dhi crea
gerul invin- pe firul ideii se pune în- meze — sublinia Mihai
roşie); o- ţie politică şi cultură ţia lor scriitorii Negoi-
pă faptă şi trebarea : în ce măsură se Leu, şeful unităţii. La noi socialistă. Cu acest pri -ţă Irimie, Domiţian Ce-
ria); Mâr- ţine seama de creşterea Raid anchetă prin •■unităţi de alimentaţie vin familii cu copii şi mă lej, în cadru] manifestă săreanu, Constantin Zăr-
e (Flacăra); numărului nefumătorilor nîncă în aer curat, într-o
ugiu roman- publică din H.unedoara, Petroşani, rii, aflată, la a XlX-a e nescu, Constantin Cuble-
Radu (Da- în reţeaua dc alimentaţie ambianţă care-i determină diţie, s-a desfăşurat sim şnn, Dan Damasehin, ton
I: Călăreţul publică, prin a le asigura Haţeg, Călan să... revină, să împărtă pozionul cu tema ..Plat Sîngereanu, Petre Bucşa,
asa de cul localuri fără fum ? şească şi altora impresii
ţi A: Casa —: Sin tem la restauran forma lUncanilor, stră Eugen Uriearu, Teodor
(MurO’ţid): le lor bune despre „Sta veche vatră de cultură Tanco, ton. Ardelcanu,
I voi Uliu' tul „Tic Tac", din auto matul între orele 12—16, zis fumatul. Este mereu dion şi civilizaţie". Cuvîntul Nicolae Prelipceanu, Vio-
amina). gara, unitate care cunoaş cînd oamenii mănîncă la plin, oamenii servesc ma în contrast cu cele afir de deschidere a fost pre rel Cacoveanu, Aurel
te o mare şi permanentă noi — ne spune Grigore sa în aer curat. mate cu justeţe de tova zentat de Ieronim Gre- •Rău, Mariana Bojan,
afluenţă de consumatori. Bădăcin, şeful restauran Afluenţă permanentă de răşul Mihai Leu, am întîl- cu, primarul comunei. Au Denisa Comănoscu.
'— Am. luat măsura îm tului „Intim". Pentru în consumatori se întîlne.şte nit la mulţi şefi de uni prezentat ■ comunicări :
părţirii localului în două, ceput. şi la linia de autoservire tăţi părerea, greşită, zicem prof. Rafila Iacob, pre • „Tribuna ideilor".
să zic aşa. Ea linia de au — Mănînc zilnic aici, la din complexul comercial noi, că oprind fumatul ar şedintele Comitetului ju „Revoluţia tehnico-ştiin-
: vremea va toservire, undo oamenii „Expres". Aş prefera să o „Galeşul", din Haţeg. Va pierde clientela. Nu îm
int frumoa- Vin să mănînce, fumatul fac în aer curat, fără fum rietatea meniurilor, buna părtăşim această idee. Ne-- deţean de cultură şi e- ţifică contemporană —
•ul variabil. ducaţie socialistă, dr. factor al strategici dez
cădea ploi este strict interzis — aflăm — ne spune pensionarul servire şi... absenţa fumu-i fumătorii au dreptul — în Toan Andriţoiu, de la voltării intense a econo
;a şi earac- de la Aneta Secăreanu, Emilian lonescu. lui de ţigară atrag la masă concordanţă cu numărul Muzeul judeţean, profe miei naţionale" a fost
5. Vîntiil va şefa unităţii. Clienţii noş — De ani de zile ser tot mai mulţi oameni, în lor tot mai mare — la lo
t din socto- vesc masa de prînz la , schimb, la linia cu auto sorii loan Sicoe şi Ion tema recentei ediţii a
remperaturl- tri au apreciat această mă caluri fără ameninţarea Groza, instructori ai Co Tribunei ideilor organi
>r fi cuprin- sură. „Union". Găsesc-că se pro- servire a restaurantului fumului.
i j:l grade, Ne oprim la alia linie . cedează foarte bine ca la „Perla Streiului", din Că Lupta împotriva fumu mitetului judeţean de zată de Casa de cultură
ime între 22 de autoservire foarte mult linia de autoservire fuma lan, -pereţii, nu de mult cultură şi educaţie socia din Orăştie la întreprin
de. Izolat, lui de ţigară, atît de dău listă, Marin Băicoanâ, derea „Vidra" din loca
va prod urc solicitată de consumatori^ tul să fie interzis, lucru zugrăviţi sînt plini dc nător fumătorilor, dar şi responsabi lu 1 ce rcu 1 u i litate. în cadrul manifes
cea de la parterul canti- ce ar trebui aplicat şi la fum, feţele de masă gău celor din jurul lor, tre Speologic „Proteus" din tării au prezentat comu
nei-restaurant „Siderurgis- alte unităţi' de alimentaţie rite de jarul ţigărilor.. buie dusă cu consecvenţă Hunedoara. nicări prof. Aurelia Mar-
tul". Aproape toate mese
«¡1 le erau ocupate, a-şa cum publică —• era de părere Mulţi consumatori renun pe toate planurile. Este • Excursie <le docu •eultural-ştiinţifice şi prof.
cu, rectorul/ universităţii
numai in beneficiul sănă
laminatorul Aurel Lăzări-
ţă să mănînce în aseme
sînt în tot cursul zilei. Cei
în raidul nostru am in-
mai mulţi oameni mîn- că. — Eu nu sînt fumător. nea condiţii. tăţii noastre, a tuturor. mentare. Asociaţia scrii- Ana Popa, instructor al
torilor din Cluj-Napoca
casei de cultură.
cau. Nu fumau, bineînţe- De aceea prefer să vin tîlnit şi o unitate etalon G. IGNAT