Page 61 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 61
Toţi locuitorii satelor
la întreţinerea culturilor prăsitoare
— Avem 100 ha desti zal la sapă un mare nu uniform — a fost, încă dc
nate producerii de legu măr de cooperatori. în zi mai inulta vreme, reparti
me, 50 cultivate cu car lele cînd s-a putut munci zată pe formaţii do lucru
tofi, 80 cu sfeclă do za în cîmp, înainte de ploile şi cooperatori si a începui
ORGAN Al COMITETULUI JUDETIAIN HUNEDOARA Al P C. R. hăr şi furajeră, 94 de lin din ultima vreme, pe o- praşila mecanică a aces
cu porumb — arăta Ioan goare au venit la lucru teia, lucrare efectuată dc
SI Al COM ŞUI U L U I P O P U L A R 1 J U D E Ţ E A N Rob, inginerul şef ai sute. de oameni. Din spu Ioan Bucla.
C.A.P. Geoagiu. Este, deci, sele preşedintelui unităţii, O activitate susţinută sc
un mare volum dc muncă losif Cherccheş, am reţi desfăşoară în grădina dc-
ce presupune organizare nut că cel mai bine au legume a cooperativei. Din
Anul XL, nr. 9 487 JOI, 19 MAI 1988 4 pagini - 50 bani
şi desfăşurare ireproşabilă muncit, pînă acum, briga cele 30 de lin ocupate cu
a activităţii din legumi da din salul Suseni, con- ceapă, prima praşilă ma
cultura şi din elino. nuală s-a efectuai pe 28
de ha, a fost săpată toată
— în ce stadiu sc află
P L E H A Í A C O M I T E T U L U I J U D E Ţ E A N mecanică a C.A.P. GEOAGIU suprafaţa ocupată cu var
întreţinerea
ză timpurie. Printre cele
culturilor ?
:— Din cele 50 do ha cu mai harnice legumicultoa
K P A R T I D C U A C T I V U L cartofi s-au rebilonat 30, dusă de Elena S.pan şi cea re se află Silvia Zerbea,
din Gelmar, coordonată do
Elisabeta Cărăguţ, Marin
lucrare ce o execută me
Rusii.
Ioan
Sleia
iar
Homoiiodean,
canizatorul
Ioan Bocşi, Traian Popa printre primii ce au ieşit Marian, Cecilia Galea, Ma
ría Şnndru şi alţii. Siste
Ieri a avut loc, Ia Deva, hunedoreni, în lumina te tarului general al parti şi Shnion Trosan au în la sapă se numără Marin mul de irigaţii sc află in
plenara Comitetului jude zelor, conceptelor şi o- dului, marea profunzime cheiat praşila mecanică a Baba, Ana Moţa, Romulus perfectă stare dc funcţio
ţean de partid cu activul. rientărilor de inestimabilă şi originalitatea gîndirii color 30 de ha cultivate Necşa, Vela Adămescu, nare şi este folosit ori de
Da lucrările plenarei au valoare teoretică şi prac sale creatoare, revoluţio cu ceapă, ca şi a supra Veta Golea, Ana Ganea, cile ori este nevoie. La
participat membrii şi tică din magistrala expu nare, extraordinara forţă feţei ocupate. cu varză Marin Crişan şi mulţi alţii. activitatea din legumicul
membrii supleanţi ai Co nere a tovarăşului Nicolae de analiză şi sinteză a pro timpurie. Pe cele 80 do ha Brigadierii şi conducerea tura participă zilnic un
mitetului judeţean de Ceauşescu, rostită la şe blemelor stringente ale lu cu sfeclă s-a efectuat tra cooperativei urmăresc în mare număr de elevi ai
partid, membrii Comi dinţa Comitetului Politia mii contemporane — con- tamentul pentru combate deaproape calitatea lucră liceului agroindustrial din
siei judeţene de revizie, Executiv al C.C. al P.6.11. stituindu-se pentru între rea dăunătorilor. rii veghind să se păstreze localitate, care au o con
ai Colegiului judeţean de din 29 aprilie a.e., cu pri gul partid şi popor înti’-un Conducerea unităţii agri o densitate optimă dc tribuţie dc seamă la buna
partid, ai aparatului Co vire la unele problema ale nou şi strălucit program cole din Geoagiu a hotă- plante la unitatea de su desfăşurare a activităţii în
mitetului judeţean de conducerii activităţii eco- de studiu .şi de acţiune vît ca prima praşilă la sfe prafaţă. grădina de legume.
partid, primii secretari şi nomico-sociale, ale muncii fermă în întreaga activi clă să se facă doar ma Cultura de porumb —
secretarii comitetelor de ideologice şi politico-edu tate politico-organizatorică nual. De aceea, a mobili- toată răsărită frumos şi TRAIAN BONDOR
partid municipale, oraşe- - cative, precum şi ale si şi econom’co-socială.
neşti şi comunale, secre tuaţiei internaţionale — Pornind de la aprecie
tarii comitetelor dc partid document de excepţională rea tovarăşului Nicolae
şi conducătorii unităţilor însemnătate pentru teo Ceauşescu, potrivit căreia
economice şi instituţiilor ria şi ¡practica noii etape evaluarea eficienţei activi
din judeţ, reprezentanţi ai de construcţie socialistă tăţii organelor şi organi
organizaţiilor de masă şi în patria noastră, de înăl zaţiilor de partid, a con
obşteşti, cadre cu munci ţare a României pe noi siliilor oamenilor muncii
de răspundere, ziarişti. culmi do progres şl civi din cadrul unităţilor eco
Plenara a adoptat urmă lizaţie. S-a dat o înaltă nomice şi centralelor in
toarea ordine de zi : apreciere rolului hotărîtor dustriale nu se poate face
1. Raport privind ana al secretarului general al decit pc baza rezultatelor
liza, în spiritul ideilor, partidului în aplicarea concrete obţinute, partici
o r i e n t ă r i 1 o r şi in creatoare a adevărurilor panţii la dezbateri au re
dicaţiilor formulate de to generale ale socialismului levat, într-un profund spi
varăşul Nicolae Ceauşescu ştiinţific la particularită rit revoluţionar, de ana
la recentele şedinţe ale ţile concrete ale actualei liză principială şi angaja
Comitetului Politie Execu etape de dezvoltare a pa re .patriotică, necesitatea
tiv al C.C. al P.C.R., a triei noastre, în generali perfecţionării necontenite
modului în care este con zarea experienţei revolu a organizării conducerii în-
dusă activitatea cconomi- ţiei si construcţiei socia liCgii vieţi oconomico-so-
co-socială, munca organi liste în România, în ana cialc, adoptării de măsuri
zatorică si politico-educa- liza profundă, cuprinză şi iniţierii dc acţiuni po-
tiva de către organele şi toare a situaţiei interna litLco-organizatorice şi e-
organizaţiile de partid, de ţionale şi promovarea u- ducativo menite să mobi
organismele democraţiei nor soluţii realiste pentru lizeze energic comuniştii, După recoltarea furajelor masa-verde, se efectuează arături ţătirea ««'renului
muncitoreşt ¡-revoluţionare, întărirea colaborării şi a- colectivele dc muncă la pentru însămînţarea culturilor duble.
pentru înfăptuirea hotărî- părarca păcii în întreaga transpunerea în viaţă a
rilor Congresului al XIII- lume. hotărîrilor de partid, la
lea şi Conferinţei Naţio O preocupare majoră a îndeplinirea neabătută a
nale ale partidului. partidului nostru după cel sarcinilor de plan. în a-
2. Program special de de al IX-lea Congres, o cest context a fost eviden Generaţii ridicate spre
măsuri adoptat de plenara constantă, a gîndirii şi ac ţiată activitatea de la în
Comitetului judeţean de ţiunii tovarăşului Nicolae treprinderile miniere Pa-
partid cu activul pentru Ceauşescu, o reprezintă roşeni şi Lonea, Bai-za şi comorile cunoaşterii \
înfăptuirea sarcinilor ce perfecţionarea sistemului, Hunedoara, de prospecţiuni
revin din Expunerea tova de conducere şi organiza şi explorări geologice, dc Ne aflăm la Şcoala ge şcolarii clasei a IV-a A, dic la Spitalul C.F.R., o- l
răşului Nicolae Ceauşescu, re, ca verigă principală a materiale de construcţii, nerală nr. 2 din Simsria. pe care o are în acest an, cum pensionar. In acest
organelor şi organizaţiilor îmbunătăţirii activităţilor de lianţi şi exploatare fo Ideea de a scrie despre tot ceea ce poate face un an şcolar voi încheia cu )
dc partid, dc masă şi din toate domeniile vieţii restieră şi transport De învăţătoarea Doina Moi- dascăl spre buna instrui cea de a noua promoţie, ^
obşteşti în direcţia perfec economico-sociale, în fie va, de tricotaje Hunedoa sescu ne-a venit In timpul re şi educare a fiecăruia. urmind să preiau anul vii- i
ţionării stilului şi metode care etapă nouă a con ra şi Petroşani, de bere dialogului purtat cu ea Am aflat că are o mare tor a zecea. îmi sini dragi 1
lor de muncă ale acestora, strucţiei socialiste. în a- Haţeg, la minele Deva şi despre responsabilităţile putere de muncă pe care copiii şi-mi pare rău do ţ
creşterii rolului activului ceastă perioadă istorică, Goranda-Cerlej, Cariera familiei. Aveam în faţă o o pune In slujba profe cei pe care familia ii ne- 1
de partid şi dc stat, în ri România a adoptat o sea minieră Veţel-Mintia şi lemeie energică, hotăritâ, siei, că face numeroase glijează. /
dicarea la nivel superior a mă de măsuri deosebit de altele, unde s-a acţionat cu sulletul şi chipul tinăr, observaţii privind psihicul ...Rosteşte cuvintele cu )
întregii activităţi econo importante privind reor cu perseverenţă şi respon în ciuda celor peste trei copiilor, că se deplasează o anume nostalgia, dar şi |
mico-.sociale, organizato ganizarea şi perfecţiona sabilitate pentru îndepli decenii de activitate. la domiciliul lor, unde ie incrcdcren celui con-
rice şi politico-ideologice, rea societăţii socialiste, nirea prevederilor de plan, — învăţătoarea Doina
îmbunătăţirea pregătirii activităţii statului, a parti obţinîndu-se rezultate bu Moisescu este ceea ce se
politice a comuniştilor, a dului, precum şi dezvolta ne în producţie. cheamă un spirit mereu La panoul de onoare — oamenii,
cadrelor dc partid şi de rea democraţiei muncito- Ca urmare, pe ansam activ, care se bucură din
stat, a celorlalţi oameni ai re.şti-revoluţionare, pornind blul industriei judeţului, toată Inima de un lucru faptele lor de muncă,
muncii, dezvoltării con de la principiul că socia în primele patru luni ale bine făcut. Există o comu de înalt patriotism
ştiinţei socialiste şi a spi lismul se construieşte pen anului s-a înregistrat o niune de suflet intre ca
ritului r e v o l u ţ i o n a r tru popor şi cu poporul, creştere a producţiei mar şi copiii clasei. Cînd ceva
în muncă şi viaţă, întări că poporul este factorul fă dc 810 milioane lei fa o nemulţumeşte, se iră- explică, celor care înţeleg ştient că şi-a împlinit cum 1
rii continue a ordinii şi hotărîtor al construcţiei ţă de aceeaşi perioadă a mintă, caută soluţii şi nu mai greu sau celor care se cuvine menirea. Timp /
disciplinei. noii societăţi. anului trecui, întregul spor renunţă pină nu le-a gă au absentat, flecare lecţie. de c/'ie patru ani a des- )
Raportul la ¡primul punct Vasta experienţă cave avînd la bază depăşirea sit — ne relata prot. Au De ani îndelungaţi Doi cliis fiecăruia porţi căt'e ^
al ordinii dc zi a fost pre s-a acumulat în direcţia productivităţii muncii cu relia Filip, directorul şcolii. na Moisescu este o acti comorile cunoaşterii, i-a i
zentat de tovarăşul Ion perfecţionării şi organi şapte la sută. I-a produc „Are o gîndire creatoa vistă obştească dc nădej învăţat să desluşească slo- )
Popa, prim-secretar al Co zării, conducerii şi plani ţia fizică -se detaşează plu re, este profundă in tot de: preşedinta comitetului ve, cuvinte, apoi rosturile ^
mitetului judeţean Hune ficării economico-soo.nU, surile dc 459 tone cupru, ceea ce întreprinde. Este orăşenesc al femeilor, se vieţii. II are in clasă pe l
doara al P.C.R. în crearea cadrului org i- plumb şi zinc în concén un adevărat exemplu care, cretar adjunct cu proble Ovidiu Ivonici, al cărui ^
In cadrul dezbaterilor nizatcric, profund demo trale, Ó 500 tone oţel, datorită experienţei sale me sociale şi deputată frate, Paul, acum in clasa ,
din plenară au luat cuvîn- cratic, de natură să pună 12 000 tone profile grele, in munca de dascăl, da într-una din circumscripţii a Xll-a, a fost tot elev 1
tul tovarăşii : Sabin Faur, mai puternic în valoare 2 G00 mc prefabricate din torită competenţei profe le electorale ale oraşului. de-al ei. E mindră că las- 1
Ii io Lavu, Mihai Teleanu, resursele materiale, tehni beton armat, 5 000 mc be sionale, dar şl Iaptului că Continuă şi acum activi tul ei elev, Cosmin Poenar, i
Fclicia Andreşoiu, George ce şi umane de care dis ton celular autoclavizat, a pretins mereu de la ea tatea obştească prin or azi in clasa a Vlll-a, a «
Homostean, Benone Gosti- pune societatea ' noastră, produse ale industriei u- mai mult decit au pretins ganizarea a numeroase participat pentru a treia ţ
naş, Nicolae Oargă, Vio- scoate în evidenţă faptul şoare, alimentare şi altele. alţii, s-a aliat mereu în lectorate cu părinţii la oară la concursul de ma- (
rel Faur, Cornelia Vizitiu, că în prezent nu se pune Raportind însă realiză afirmare" — completează şcoală, liindu-i încredinţa tematici pe ţară, iar Silviu }
Dionisie Frenţoni, Valeriu problema de a aduce mo rile din bilanţul celor pa proi. Mariana Palioca. tă răspunderea de a se Lădaru la olimpiada de j
Coandrăş, Gheorghe Roşea, dificări structurale, ci de tru luni din an la sarci Nc-am bucurat să ascul ocupa de copiii-problemă biologie pe ţară, că patru ^
Maria Zaiu, Dan Beton, a asigura valorificarea mai nile şi exigenţele formu tăm asemenea aprecieri. şi de familiile din care
Teodor Baciu. bună a acestui cadru prin late de s e c r e t a r u l Cuvinte ce completau mi provin. ESTERA SiNA
Plenara cu activul a dez perfecţionarea continuă a general al * partidului, nunat impresia ce ne-o - Am lucrat timp do 34
bătut sarcinile ce revin activităţii. t o v a r ă ş u l Nicolae făcuse această femele, de ani aici, in acest oraş.
organizaţiei judeţene, or Plenara a relevat cu Ceauşescu, în expunerea stâpînită de dorinţa nestă Aş putea zice, o viaţă. Şi
ganelor şi organizaţiilor pregnanţă tezaurul dc idei. la şedinţa Comitetului Po- vilită de a face pentru eu şi soţul meu, fost me- (Continuare în pog, a'3-a) \
de partid, comuniştilor, iniţiative şi opţiuni cu «
tuturor oamenilor muncii prinse în expunerea secrp- (Continuare în pag, a 2-a)