Page 66 - Drumul_socialismului_1988_05

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

Atenţie deosebită pregătirii

noilor membri de partid

iniţiate în ultima perioa­ Mobilizare susţinută la efectuarea praşileior!
în practica organelor şi întîlniriior tinerilor comu­ acestor întîlniri-dezbavi i K)
organizaţiilor dc partid nişti cu activişti de partid, co
din municipiul Hunedoara cadre de conducere, lec­ dă în unităţi economice şi •3 a co
s-au conturat de pe acum tori ai cabinetului muni­ instituţii ale municipiului în cele trei unităţi a- ţia cerută de tehnologii ca turilor se desfăşoară şi pe e.\
o seamă de modalităţi de cipal de partid, alţi mem­ Hunedoara menţionăm pe gricole cooperatiste din lucrările de întreţinere să ogoarele C.A.P. Dîncu vc
acţiune menite să sporeas­ bri ai activului de partid cele referitoare la „Con­ cadrul comunei — Jele- fie făcute ori de cîte ori Mare. Astfel, mecanizato­ l>â
te
că pregătirea comuniştilor cu bogată experienţă în- cepţia revoluţionară, nova­ dinţi, Mărtineşti şi Dineu este nevoie şi de cea mai rii Nicolae Şerban şi lu- <ll>
«ou primiţi, să-i antrene­ tr-un domeniu sau altul, toare a secretarului gene­ Mare — se lucrează la bună calitate, manifestîn- liu Caraşca, oameni har­ lin
co
ze mai consistent în re­ în funcţie de nivelul de ral al partidului, tovarăşul întreţinerea culturilor. La du-se grija cuvenită pen­ nici şi pricepuţi, au rebi- l>e
zolvarea problemelor de pregătire şi domeniul de Nicolae Ceau.şescu, privind G.A.P. Jeledinţi, la execu­ tru asigurarea densităţii lonat cartofii şi continuă l»e
producţie sau în viaţa in­ activitate al acestora, în direcţiile de acţiune pen­ tarea lucrărilor de între­ stabilite pe culturi. Acţio- eu praşila mecanică la po­ îşi
ternă de organizaţie. Pu­ cadrul InIîInirifor sînt a- tru creşterea continuă a ţinere a culturilor î.şi aduc nîndu-se cu răspundere şi rumb, lucrare realizată pe
tem spune chiar că există bordate o mare diversitate rolului conducător al parti­ contribuţia toţi locuitorii operativitate s-a reuşit să pînă acum pe 20 ha din ve I
o experienţă bună în a- de probleme, atît de ordin dului în toate domeniile satului. se realizeze prima praşi- cele 75 cultivate De ase­ op
ccst domeniu în munici­ teoretic, dar, cu deosebire muncii economice şi so­ Mecanizatorii Adrian lă manuală la sfecla fura­ menea, s-au aplicat şi tra­ RO
piul Hunedoara, dobîndi- ciale. Perfecţionarea con­ Niculescu şi Ştefan Ludo­ jeră (10 ha), la sfecla de tamentele de combatere a fo
tă prin căutări continue cu referiri concrete ia vic au rebllonat întrea­ zahăr pe 20 na din 25, bolilor şi dăunătorilor la ni
sa
de a crea cadrul implică­ munca de fiecare zi a tinuă a activităţii politice ga suprafaţă cultivată cu s-au rebilonat toate cele cultura de in (30 ha) şi co
rii efective şi responsabile membrilor de partid nou şi organizatorice pentru cartofi, au realizat prima 25 ha cultivate cu cartofi sfeclă furajeră (15 ha). Pri­ ru
a noilor comunişti, după primiţi. Se pun întrebări întărirea spiritului de răs­ prăşită mecanică la po­ şi se lucrează la prima ma praşilă manuală la sfe­ i
re
cum există, în acelaşi şi se dau răspunsuri pe pundere, a disciplinei dc rumb pe 30 de ha şi s-au praşilă mecanică la po­ clă — preciza tovarăşa O- ţii
timp, strădanii de a îm­ loc, se împărtăşeşte din partid", „Statutul P.C.R. prăşit manual cele 10 ha rumb. în executarea aces­ tilia Rusan, inginer şef — re
bunătăţi permanent aceas­ experienţa bună dobândită despre calitatea de mem­ cultivate cu sfeclă furaje­ tor lucrări se evidenţiază s-a efectuat pe 10 din cele !)‘
tă activitate. Cu atît mai în siderurgie, minerit, con­ bru al partidului. Conţinu­ ră. De asemenea, s-au a- mecanizatorii Viorel Solo- 15 ha cultivate, evidenţiin- <>i
necesar es*e acest lucru, strucţii, industria uşoară tul, normele şi criteriile plicat tratamentele fito- mon şi Gheorghe Coman, du-se Lenufa Căndroi, Mă­ El
cu cîl la şedinţa Comite­ Se insistă, dc asemenea, înscrise în statut". san'tare la culturile de in precum şi cooperatorii din ria Rădulescu, Ioana Tirâ- Io
tului Politic Executiv a! asupra sarcinilor ce revin De asemenea, au fost şi sfeclă. Totodată, o for­ brigăzile Turmaş, Mărti­ nescu, Viorica Ga.şpăr, sil
C.C. al P.C.R. din >9 apri­ oamenilor muncii hune- prezentate şi discutate pro­ maţie special’zată de me­ neşti şi Tămăşasa, între Denia Ţîrlea, Denia Prc- Ol
Iii
lie a.c., secretarul gene­ doreni în acest an şi în­ bleme legate de „Forma­ canizatori au recoltat se­ care se numără Ioan Co- secan, Aurelia Rădulescu
tregul cincinal.
ra] al pa.tidtilu', tovară­ rea şi dezvoltarea perso­ cara masă-verde de pe zac, Ioan Birescu Cioba- şi ceilalţi cooperatori din
şul Nicolae Ceauşescti, a Despre felul în care se nalităţii comunistului în 20 de ha, realizîndu-se 500 nu, Ana Niţescu, Victoria brigada a II-a.
subliniat necesitatea unei acţionează în această di­ procesul muncii de partid. tone de siloz. Neagoie, Ioan Nistorescu, în aceste zile am întâl­
mai intense muh ¡1 de ri­ recţie, grăitor este faptul Rolul adunărilor genera­ La G.A.P. Mărtineşti, Tzidor Moldovan, Ileana nit zeci de oameni la pră-
dicare a nivelului de con­ că numai în primele patru le în educarea şi creşterea Petre Dumitru, inginerul Coman şi alţii. De menţio­ şitul porumbului în tar­
ştiinţă, al spiritul'.) revo­ luni ale acestui an, la în- spiritului de răspundere şef al unităţii, . sublinia nat, ca un lucru pozitiv, laua „Poieniţa" la C.A.P. 2C
luţionar al comuniştilor, tîlnirile iniţiate au parti­ al comuniştilor în realiza­ că, pornindu-se de la fap­ este şi faptul că s-au a- Orăştie. La această unita­ P'
al tuturor oamenilor mun­ cipat aproape 1 500 de co­ rea sarcinilor încredinţa­ tul că în obţinerea unor plicat tratamentele filosa- te s-a terminat prima pra­ N
cii. munişti primiţi în rîndu- te", „Organizarea ştiinţifi­ recolte bogate hotărîtoare nitare la culturile de in şilă mecanică pe toate su­ P<
Una dintre formele prin rile partidului in ultimii că a producţiei şi a mun­ sînt numărul praşileior, (30 ha) si de sfeclă de za­ prafeţele cultivate cu po­ m
care comitetul municipal doi ani. cii, mecanizarea şi auto­ dar şi calitatea acestora, hăr şi furajeră — 35 de rumb, sfeclă de zalău- şi vii
de partid acţionează în a- Din generoasa proble­ matizarea — imperative în toate brigăzile şi echi­ ha. furajeră, s-au făcut tra­ le
ccst sens, este şi 'aceea a matică abordată in cadrul majore ale creşterii pro­ pele, la formaţia de me- Aceeaşi activitate susţi­ ta mentale fitosanitare »■' Ci
ductivităţii muncii". canizare se acordă aten- nută la întreţinerea cul- s-au rebilonat cartofii. Pi
in
Şi cooperatorii din Tur-
Tematica acestor întîl-
„Mîndria noastră - calitatea niri vizează o gamă mult Răspundere sporită daş dau zor cu lucrările re
sc
mai largă de probleme le­ de întreţinere. Ei au rea­ ai
produselor pe care le realizăm“ gate de munca şi activita­ faţă de producţia de legume lizat prima praşilă meca­ zc
nică la sfecla de zahăr
noilor
tea
de
membri
partid. Ne referim, bună­ preindustrializa o cantiui­ (40 ha), la porumb mai au A
di
(Urmare din pag. 1) Nccş — secretarul comi­ oară, la cele privind apli­ (Urmare din pag 1) te mai mare de produse. de prăşit doar 11 ha, au ci
rebilonat cartofii (40 ha),
tetului de partid pe fabri­ carea noului mecanism e- Măsurile întreprinse pî- au făcut lucrările de com­ di
că, a multor altor munci­ conomico-financiar, căile nă acum iu cele două fer­ Si
— La compartimentul tori, de fapt, a întregului de ridicare a eficienţei e- în cuburi sau ghivece, cu me de şelarii dau certi­ batere la sfeclă şi au re­ v<
1
C.T.C. sînt doar cîţiva oa­ colectiv, este prezentă per­ conomice şi calitatea pro ardei, roşii, varză şi cono­ tudinea că legumicultorii coltat cele 16 ha cu seca­ 2
ră masă-verde, din care
meni, nu pot cuprinde în­ manent răspunderea pen­ ducţiei, autoconducerea şi pidă. de la A.E.S.C.H. Deva îşi a rezultat 300 tone siloz. ti
tregul proces de muncă tru calitatea produselor. Cu autogestiunea, reducerea întrucât culturile plan­ vor îndeplini în cele mai Terenul respectiv a fost to
Noi toţi şi fiecare în par­ nouă noi măsuri concrete costurilor de producţie etc. tate au o bună stare de bune condiţii sarcinile ce arat, pregătit şi în aceste T
te sîntem controlorii de s-a îmbunătăţit planul de Avînd în vedere răspun­ vegetaţie, în aceste zile le revin din programul zile va fi însămînţat cil c
calitate ai propriei noastre acţiune al consiliului oa­ derile mari ee revin hu- intră în actualitate acţiu­ judeţean de dezvoltare a porumb pentru siloz. Aici
activităţi — arăta Ana menilor muncii în dome­ nedorenilor în a da econo­ nile de copilit palisat ia legumicultura, adueîndu-şi a începui şi cositul finu­
Neamţu, operator produse niul calităţii, în urma dez­ miei naţionale cantităţi roşii, precum şi efectua­ astfel o contribuţie însem­ lui de pe şanţurile drumu­
refractare. baterii ideilor din expu­ sporite de oţel, minereuri rea praşileior manuale. nată la asigurarea auto- rilor.
— La locul meu de mun­ nerea şi cuvin tarea tovară­ şi alte produse, în prezent, Cei 60—65 lucrători ce par­ aprovizionării teritoriale. N. ZAMFIR
că îmi place să-mi asum şului Nicolae Ceau.şescu, comitetul municipal de ticipă permanent la mun­
întreaga răspundere. De rostite în şedinţele recente partid are în atenţie îm­ că în solarii reuşesc să a-
executant şi controlor de ale Comitetului Politie E- bunătăţirea conţinutului, copere întregul volum dc „Recuperare"
calitate. De peste trei luni xecutiv al C.C. al P.C.R. creşterea gradului de a- acţiuni stabilite, detaşîn- în stil original
dc zile nu am avut nici Dacă de peste trei luni tractivitate şi legarea mai du-se prin hărnicie şi bu­
!
o observaţie cu privire la de zile la F.P.R. Baru nu strinsă a tematicii acestor nă organizare Ilie Momeu. buri, cu intenţia vâd ‘o
calitate — preciza Ioana s-a înregistrat nici un re­ întîlniri cu activitatea Georgeta Pană, Irina Pitiş ca acestea să nimeri-
Barboni, de la sortare. proş, la calitatea produse­ practică şi sarcinile de zi şi alţi legumicultori. Zilele trecute, am fost în conteinerul afiat în spa­
In secţia I de produc­ lor înseamnă că lucrurile cu zi ale noilor membri de Deoarece preindustriali- martori la un mod ori­ tele edificiului respectiv
ţie, condusă de subingine- sînt pe un făgaş bun. care partid. zarea legumelor, aplicată gina) de a „recupera" cio- Nu punem in discuţie
rul Tiberiu CrLşan, la noua se cere consolidat în mun­ pentru prima dată în anul ‘burile de sticlă. Elalîn- „reuşita" procedeului, ci
secţie, coordonată de sub- ca de fiecare zi a fiecă­ ION ALEXANDRU, trecut, s-a dovedit a fi o du-şi calităţile de bun o- modul cum se înţelege, în
inginerul Ştefan Manea, în rui muncitor, în fond exe­ activist al metodă eficientă- de valo­ chitor, cineva de la etajul unele locuri să fie strînse
munca maiştrilor Pavel cutant şi responsabil pen­ Comitetului municipal rificare superioară a pro­ IV al clădirii I.P.IL, a şi valorificate materialele
|||ă)ia. Viorel Albu. Pavel tru calitatea lucrului său. de partid Hunedoara ducţiei, in acest an se va aruncat o găleată de cio­ refolosibile (?).
Anul 1988 va rămîne succes a acestui dificil ta­
înscris în epopeea edifi­ Pe amenajarea hidroenergetică Rîu Mare — xam en de către dulgherii
cării noilor izvoare de lu­ lui Francisc Tancâu. fie-
mină de pe Riu Mare ca rari-betoni.ştii conduşi do
anul masivelor puneri în noi însemne ale vredniciei muncitoreşti ion Sumănaru, instalatorii
funcţiune. Din datele fur­ din echipa lui Costache
nizate de tehn. Dina Dră- Onu, betoniştii lui Grigorc
ghici, de la compartimen­ a grupului nr. 2, Centrala taj, cînd au muncit alături practic în echipele de con­ faţă de ritmul şi calitatea Drăgescu, mecanicii coor­
tul plan-urmărirea produc­ hidroenergetică Ostrovu de formaţiile specializate structori ai A.C.IL Cerna- lucrărilor executate de donaţi de Vasile Ilorum-
ţiei al întreprinderii elec- Mare a pulsat pentru ale brigăzilor energomon- Mehadia şi de montori, constructori şi montori. bă, zidarii şi zugravii din
trocentrale Haţeg, am re­ ţară o cantitate de ener­ taj. Se poate afirma deci, ajutând la finalizarea lu­ — întrecerea socialistă formaţiile lui Florin Apop;
ţinut că în cursul acestui gie electrică de peste 570 cu toată încrederea, că crărilor. la care au fost antrenate şi, respectiv, ioan Spînu,
al treilea an al cincinalu­ MWh. Din motive tehno­ C.I-I.E. Ostrovu Mare se în ultima „linie dreap­ toate colectivele de con­ de toţi cei care am efec­
lui 1986—1990, urmează să logice, dictate de pregăti­ va afla şi de acum înain­ tă" au intrat constructo­ structori ai obiectivelor hi­ tuat acest volum mare :le
fie racordate la sistemul rea punerii în funcţiune a te pe mâini bune. rii din brigada Sebeş, con­ droenergetice din aval de lucrări însumînd 35 090 mc
energetic naţional 11 lii- centralei Cirneşti I, în ulti­ La centralele Toteşti I şi dusă de ing. Francisc He- centrala subterană „Rete­ turnări betoane, 300 U;p, mc i'r
droagregate, a căror pu­ ma perioadă a fost sista­ Cirneşti II sînt în plină gheduş, care au edificai zat" a stimulat în mod umpluturi şi 150 000 mc ri c;
rar
tere instalată va însuma tă producţia de energic activitate atît. constructo­ centrala Cirneşti H. In pre­ deosebit ambiţia noastră, excavaţii. Vrednicia şi cădi
peste 160 MW. Nu s-au înregistrat „timpi rii cît şi montorii. Pentru zent, concentrarea de forţe a celor ce alcătuim briga­ competenţa oamenilor din şi l
Osirovu Mare. Toteşti i. morţi" la Ostrovu Mare, da A.C,II. Bistra — Poiana brigadă garantează buna inse
caii
Gîrne.şti 1 şi II vor repre­ activitatea dc aici fiind Ritm şi calitate In realizarea Mărului (Caransebeş) — comportare în timp a no­ sufl.
zenta, in curînd, răspun­ concentrată pe aducerea menţiona ing. Cristian He- dului hidrotehnic (came­ Teu.
surile concrete, prin fapte, în faza de probe a grupu­ IN VESTI ŢI HOR roiu, şeful brigăzii care a ra de încărcare, casa va­ vor
ale constructorilor şi ener- lui nr. 1, care, spre sfîr- înălţat centrala hidroelec­ nelor, evacuatorul lateral, şi 1
xi m
geticienilor de pe marea şitul lunii, va funcţiona trică de la Cirneşti I. înce­ conductele forţate, centra­ «rac
La
A menajare hidroenergetică în paralel cu primul grup, ultima decadă a acestei este la montarea genera­ perea, în ziua de 14 mai la şi bazinul de liniştire), ri î
Riu Mare-Retezat la vi­ centrala atingând astfel pu­ luni este prevăzută pune­ toarelor, termenul de pu­ a.c., a admisiei apei In precum şi a deviaţiilor (ca­ ceri
brantele chemări adresate terea nominală stabilită rea în funcţiune a grupu­ nere în funcţiune a obiec­ canalul de aducţiune şi nale de fugă, de aducţiu­ Loc;
în repetate rînduri de to­ la 15,9 MW. Tînărul colec­ lui nr. 1 de la C.H.E. To­ tivului fiind foarte apro­ camera de încărcare, în ne şi peree). cari
varăşul Nicolae Ceauşcseu, tiv coordonat de maistrul teşti I, la mijlocul lunii piat (15 iunie a.e.). Şeful vederea începerii probelor Numărătoarea inversă a de
dos'
secretarul general al parti­ Teofil Deheleanu a preluat viitoare urmând să produ­ viitoarei centrale hidroener­ cu apă, a fost un moment început la C.H.E. Cirneşti tul
dului, de a da patriei tot spre exploatare instalaţii­ că şi cel de-al doilea grup. getice, maistrul Dionisie important pentru noi, cer­ T. împreună, constructor, Ip*
mai multă energie electri­ le şi agregatele „din mers". Muncitorii din formaţia Iordan, inginerul I-Ians tificând calitatea lucrărilor montor şi beneficiar vor
că. O sarcină de onoare, Tinerii electricieni şi me­ condusă de maistrul Vasile Stampf şi sing. Florin Do­ executate în cursul unui consemna, încă din aceas­
care cunoaşte noi împli­ canici, oameni provenind Păcura ru, care voi’ asigu­ boş (di riginţi de şantier an întreg. Locul I pe care tă lună, deschiderea unei
noi porţi de lumină pe a-
niri chiar în aceste zile de din zona Haţegului, s-au ra pe mai departe exploa­ din partea beneficiarului ii ocupăm în întrecerea peie Rîului Mare.
mai 1988. familiarizat cu uzina încă tarea şi întreţinerea noii — LE. Haţeg) au avut nu­ socialistă trebuie încunu­
De la punerea in funcţiuni’ din timpul fazei de mon­ capacităţi, s-au integrat mai cuvinte de apreciere nat şi de promovarea cu MIRCEA DIACONU