Page 67 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 67
9 488 • VINERI, 20 MAI 1988 Pag. 3
Oameni şi constructori de nădejde „Să ne luminăm trecutul şi să salvăm mărturiile lui“
Activitatea desfăşurată curi tehnico-ştiinţifice prin clasa a Xl-a — instalatori, Societatea de istorie şi Decebal şi Traian, aici tre şi urme de locuire. Ce
IMIJ DE EXPE- de şcolile de toate gra ie care elevii se familiarizea care în etapa finală a con arheologie a judeţului Hu s-au luptat pe viaţă şi pe să spunem despre Ţara
CENTROCOOP cursului pe meserii a ob nedoara şi-a desfăşurat
a centrală a le solicită eforturi tot mai ză, se introduc în tainele moarte. Din această luptă Haţegului unde la fiecare
el or (le credit susţinute din partea ca tehnologiilor moderne. în ţinut locul I şi diploma de activitatea în perioada au ieşit victorioşi ro pas ne lovim de mărturii
at, , ** Deva» drelor didactice, sub în cadrul acestora s-au fina onoare a C.C. al U.T.C., 1080—1914, atunci cînd în manii care au colonizat ale trecutului !“.
ea Ci.’inib de
i a coopcrati- drumarea organelor şi or lizat trei referate cu care care confirmă locul de cel istoriografie pozitivismul acest pămînt Dacia şi, în Manifestul a fost pre
crcdit. Pârtiei* ganizaţiilor de partid. în se va participa la o apro mai tînăr instalator din cîştiga un teren conside zentat publicului în ziua
ntanţi din ţoa direcţia creşterii nivelului piată- sesiune de comuni ţară. primul rînd, teritoriul de
le de acest fel rabil. Acest curent punea azi al judeţului Hunedoa- de 16 noiembrie 1879. A-
Astăzi, pe baza calitativ al procesului îu- cări ştiinţifice. Este vorba „Obiectivul nostru — a accent pe faptele „pozi sistenţa a fost în unani
■tici mai vechi slructiv-educativ, legării de temele: „Stocarea ener conchis prof. Silviu Vladis
entrală a coo- tive", confirmate de acti mitate de acord cu nece
r de credit (ie lot: mai stiînse a acestuia giei solare în lichide" lav, directorul liceului — vitatea practică. în numă Din activitatea sitatea înfiinţării unei so
CENTROCOOP cu cercetarea şi producţia. (Mirela Constantinescu, e- rămîne pregătirea temei
a Deva şedinţa Acest aspect a fost accen levă în clasa a XII-a), „E- rul 31/1879 al revistei „Hu Societăţii de istorie cietăţi istorice. La o ana
nai a c.o.m. nică a forţei de muncă nedoara" a fost lansat un liză atentă a textului ma
t ATIVITATE. în tuat cu putere de secre nergia geotermică şi utili- necesară I.A.C.R.S.H. De şi arheologie
lescărcării cu tarul general al parti aceea, facem tot ce de apel intitulat „Să ne lu a judeţului nifestului reiese intenţia
ate a două va* minăm trecutul şi să sal de a trezi interesul şi pa
sosite pentru dului, tovarăşul Nicolae pinde de noi ca cei 626 văm mărturiile lui". Ti Hunedoara siunea pentru istopie, pen-ţ
rmizegetusa, au Ceauşescu, în Expunerea Legarea strînsa elevi ai liceului şi cei 105
ilizaţi un nu- la şedinţa Comitetului Po a învâţâmîntului tlul este semnificativ, în tru ceea ce reprezintă ea
• (ie locuitori al ai şcolii profesionale să mod cert fiind formulat
iiobiţa-(>rădişte, litic Executiv al C.C. al cu producţia — dobîndească cu adevărat ra, care în timpul stăpî- ca ştiinţă care studiază
i de brigadie* P.C.K. din 29 aprilie a.c., ca un precept pozitivist nirii romane a atins o în dezvoltarea societăţii u-
uidru Suciu. imperativ al şcolii tainele şi vocaţia de con de studiu al istoriei. Sco mane.
cooperatorii ca- care a evidenţiat rolul de de toate gradele structori de care are alî- florire rapidă. Fără glas,
irticipat la ac- terminant al ştiinţei şi în- ta nevoie municipiul şi pul deja mărturisit al vii dar totuşi semnificative, Societatea dc istorie şi
•spectivă s-au văţămîntului în întreaga toarei societăţi a fost „sal sînt mărturiile trecutului arheologie a judeţului Hu
Mi hai Vasioni, judeţul nostru într-o pe
onuţ, Marioara dezvoltare economico-so- zarea ei în instalaţiile din rioadă de mari împliniri, varea mărturiilor trecutu aici în Hunedoara: inscrip nedoara, înfiinţată în anul
)priţa Zgîrcea, cială. construcţii" (Ştefana Vaţa, lui judeţului Hunedoara, ţiile de la Veţel şi Min 1880, a avut un rol în
mica, Marioara Sub semnul unui astfel specifice „Epocii Nicolae
precum şi alţi clasa a Xlt-a), „Instalaţie Ceauşescu". Depunem, în aducerea la lumină a is tia... pe malul Cernei sînt semnat în cercetarea Isto
ai satului cum de deziderat, elevii de la de stocare cu pat de roci" toriei încă necunoscute mărturii ale Hunedoarei rică dar şi în salvarea u-
ii Todoni, Nelu Liceul industrial nr. 3 Hu (Daniela Sologiuc, clasa a acelaşi timp, eforturi pen
liron şi lancu nedoara cu profil de con tru ridicarea nivelului la cum trebuie a acestui ţi voievodale, iar la Ghelari nor valoroase piese şi mo
şi alţii. XII-a). învăţătură, a prestigiului nut". Grija pentru izvoa exploatări ancestrale ale numente istorico, mărturii
strucţii, învaţă şi muncesc „Ştiţi — a adăugat ele şcolii ai cărei absolvenţi rele istorice ale acestui fierului; pe Valea minu
într-un climat de respon va Cristina Cociorvă, din nată a Streiului (Sargetia) ale unui trecut glorios al
EVIZIUNE sabilitate şi angajare, de clasa a Xl-a — noi, ele să devină oameni cu ade pămînt românesc a reieşit poporului român.
dăruire cu gîndul ia v>- vii, ne pregătim astfel în- vărat". (IOAN VLAD, co şi din textul manifestului: apar mărturii de impor Prof. GHEORGHE FIRCZAK
toarea lor profesiune „Pre cît, la absolvire, să fim respondent). „Cei doi uriaşi ai istoriei. tanţă istorică, aşezări, pie
0 Telejurnal •
dezbatere : Ex- gătirea în„ meserii ];n ra capabili să ne asumăm şi
tovarăşului mura construcţiilor, ne in să rezolvăm problemele
Ceauşescu, cu forma ing. Delia Gaiţa, di complexe ale meseriei
1 unele proble- rectorul adjunct al liceu noastre. Ştim că relaţia
:onducerli acti- lui, constituie o preocu dintre calitatea muncii şi
calitatea vieţii îşi găseşte
:onomico-socia- pare statornică a cadrelor
temei şi în modul în care
îuncii ideologl- didactice şi specialiştilor, noi reuşim să ne impli
litico-educative, în acest sens, instituţia căm, să fim competitivi,
ţi situaţiei noastră beneficiază de 8 să ridicăm mereu gradul
>nal. Aplica- ateliere şcoală care asigu pregătirii profesionale".
ă a principiilor ră instruirea practică a e-
i de retribuire; levilor din treapta I, cei Şi tinerii ştiu să-şi res
global - reali- clin treapta a doua dobîn- pecte cuvântul. Hotăiârea
:erinţe • 20,45 dind tainele viitoarei pro lor se regăseşte în rezul
larea lecţie a fesiuni pe şantierele Hu tatele obţinute în produc
i de tară. Do nedoarei. Pentru o legare ţie. „în cadrul brigăzii
r 21,00 Ca- mai strînsă a învăţămintu- noastre — ne relata i.ng.
sndial * 21,15 lui cu producţia, discipli Anderca Albu, adjunctul
tiinţific : „Unl- nele de specialitate şi teh şefului brigăzii 64 din
rterie, viaţă" o nologice se predau în tim I.A.C.R.S.H. — lucrează
zureaţi ai Fes- pul perioadei de practică mulţi absolvenţi ai liceu
naţional „Cin- lui industrial nr. 3. Ei sînt
măniel" • 21,15 atît în cabinele şi labo integraţi în echipe de zi
al • 22,00 în- ratoare, cit şi la locurile dari, dulgheri, instalatori,
i programului. de practică ale elevilor. sudori unde dovedesc pri
Se pune accentul pe însu cepere, competenţă profe
şirea de către tineri a unor sională. Planul de produc
tehnologii noi, apli.ate in ţie oferă fecăruia un spa
cadrul întreprinderii pa ro ţiu amplu de manifestare
1
ii at oare“. a hărniciei, iniţiativei". O
: Şapte pacato
; Anotimpul iu Sub semnul creativităţii, dovadă elocventă a bunei
rta); nu MODO A* al promovării noului, in lor pregătiri o constituie
gabonduJ — se-
(Modern — A) ; cadrul liceului îşi desfă şi succesul obţinut de ele
•eră (Modern — şoară activitatea trei cer- vul Alexandru Costa din
emporal la cl i i i -
(flacăra) ; PE-
JJ: C à feri-
arîiik. Pădurea
(7 Noiembrie) ;
(Unirea); LU- Un imens covor floral, Faţa proaspătă a hotelu derne, intr-o arhitectură o suprafaţă de 8 000 mp, „Cap Aurora", „Saturn", In VENUS surprinde
rotul se plăteşte cu o neasemuită paletă de rilor „Lotus", „Sulina", variată, cu o plajă de 4 alte dotări turistice — toa situate la 10, 3, 2, 1 kilo intimitatea şi bunul gust
1); VULCAN: A
triant ă (Lucea fă- frumuseţi la această vre „Neptun“, „Doina", „Flo kilometri lungime şi cu te puternice argumente in metri de staţiunea-mamă Conferite de îmbinarea ar
)N1;a : Recital in me de mai, oglindit gene ra" şl Meridian", amena lăţimi intre 25 şi 100 me favoarea unei vacanţe plă Mangalia) - se prezintă monioasă a arhitecturii
cu pitici (Mine- ros în limpezimea Mării jarea primelor ceainării la tri, staţiunea Eforie Nord, cute în această staţiune — ca o veritabilă oază de li construcţiilor - hotelurile
NINO ASA; Dra nişte şl frumuseţe, cu per „Dana", „Raluca", „Adria
la Las Vcgas Negre - tulburător de... hotelul „Naţional" şi la situată la 15 kilometri sud decan de vîrstâ al litora
jresc); u mc ANI: albastră şi ae liniştită -, grădina japoneză, plajele de Constanţa şi avînd în lului românesc, dar extrem manenţă in activitatea tu na", „Silvia", „Carmen",
ml şi iaiularmo- se intinde diafan la picioa „etalon" din dreptul hote apropiere lacul Techirghiol de nouă şi îmbietoare. ristică de odihnă şi trata „Felicia", „Lidia", „Zamfi
ltetezat); BRÂU: ment, cu cea mai mare ra", ,,Florica", „Nina" —
de aur — sorjj- rele vizitatorilor Litoralu lului „Bucureşti" şi al ba - cu ştiutele lui beneficii NEPTUN - purtînd nu
(St caua roşie) ; lui prin toată salba sa de rului „Metod y". terapeutice —, poate riva mele zeului mării şi al a- capacitate de cazare (pe cu cadrul natural deose
ARZ A : Aţipi staţiuni, una mai mindrâ Mamaia - staţiune pen liza cu staţiuni recunoscu pelor din mitologia grea ste 36 000 locuri in hote bit, cu aranjamente peisa
oare (Minerul) , luri, vile, căsuţe, popasuri gistice de un rafinat bun
L: Unde eşti. ca alta, abia ieşite din tru toata vlrstele — vă aş te din Europa şi din lume. că — valorifică din plin
*... (Patria); Ba, creuzetul împrospătării teaptă cu drag... turistice) şi cu două sana gust.
■e curcubeu (Fia* Cine nu a poposii de EFORIE NORD - staţiu torii balneare. In CAP AURORA - cea
IlAŢECI: Tarzan. mult pe superba rivieră ne balneoclimaterică per Personalitatea şi atrac mai tînără staţiune de pe
nainiuţă (Dacia) ; litoralul românesc - im
Secretul lui \r- românească a Mării Ne manentă, prin modernul Chemarea Litoralului (II) ţia staţiunii - a staţiuni
CALAN: Aoropor- gre va li plăcut impresio complex sanatoriol compus lor — sînt conferite de presionează faţadele pas
seriile l-II (Casa nat de oazele de odihnă plajele întinse, cu nisip telate ale hotelurilor cu
ură); SIMKRT.A : din hotelurile „Dellinul", nume de pietre preţioase
I lui Nemeşi« şi de sănătate de aici, „Meduza" şi „Steaua de ioarte fin, de falezele înal
il) . ILIA : Cuibul care captează la cel mai mare" şi policlinica bal Ea oferă zilnic plajă, apă, ambianţa deosebită a me te, de-a lungul cărora, „Onix", „Coral", „Dia
;pi (Lumina). înalt nivel atenţia turismu neară „Grand" (dotate cu soare, distracţii, tratament diului înconjurător - la printre arbori şi grădini mant", „Rubin", „ Salir",
lui estival in România. mijloace moderne de in balnear. Cine doreşte se curile de pe malul mării apar siluetele elegante ale „Agat", ,,Cristal", „Topaz",
Acestea se numesc : vestigaţii funcţionale şi de poate convinge... şi pădurea Comorova. Far construcţiilor moderne, cu „Opal" şi cu condiţii ex
EfWEAl^ mamaia - veritabilă tratament) - poate asi eforie sud - cea moi mecul staţiunii este con balcoane larg deschise că celente de confort şl a-
perlă a Litoralului româ gura zilnic tratamente fi- veche staţiune de pe lito ferit şi de casele de odih tre soare. grement, ca şi aleile şl
u a/.i: \ W- mea \n nesc, cu o plajă amena ziobalneare unui număr ralul Mării Negre, aflată nă cu elemente ale arhi In MANGALIA domină spaţiile verzi, dotarea tu
lă, cu cerul tempo- jată in lungime de 15 ki de peste 2 000 de pacienţi. la 19 kilometri sud de Con tecturii tradiţionale româ complexul hotelie cu ace ristică bogată.
ioros Local vor stanţa, se bucură de o a- neşti - cu streşini, c'ane laşi nume. Pentru acest se In JUPITER se remarcă
ploi. ea re voi avea lometri şi o capacitate de La dispoziţia turiştilor stau
raeter de aversă, cazare de 35 000 locuri in 48 de hoteluri, însumind şezare deosebit de priel şi detalii decorative de zon estival au lost reno in primul tind hotelurile
:.e izolat de descăr- hoteluri şi vile .şi circa 1000 peste 9 600 locuri, intre nică, avind profit mixt - lemn -, ca şi de moder vate şi modernizate hote „Cozia" şi „Tismana",
Mectriee. Vin tul va in popasuri turistice. Flan de curo balneară şi de o- nele hoteluri „ Apollo", lurile „Astra", „Orion", prin construcţia for speci
slab lu moderat, care „Europa", „Lira", „U- fică, complexul „Scoica",
.râturile m i n i m e cată de ţărmul mării şi de nion", „Brad", ,,Bran’, dihnă. Cazarea se asigură „Belvedere", „Panoramic", „Zenit", „Zefir", aflate in
i cuprinse între ;» cel al lacului Ovidiu, sta „Bega", „Neptun", „Putna" in 35 hoteluri cu o capa „Mioriţa", „Romanţa" şl tr-un cadru natural deose barul de noapte „Paradis*
grade, iar ceh* ma- ţiunea nepereche la Ma citate de peste 4 800 lo altele din cele 37, cu cir bit. şi restaurantul „Meteor",
între 23 si 28 de - încălzite şi deschise in
rea noastră, Mamaia îşi toate anotimpurile -, 21 curi, 100 vile cu 3 781 lo ca 15 000 focuri de caza In SATURN lasă ima care dispun de discoteci
munte : vremea va scaldă generos in aceste vile, cu apartamente sau curi şl patru popasuri tu re, de vegetaţia bogată, gini de neuitat construc şi săli de dans, justificate
general caldă, cu ape limpezi chipul zvelt camere cu 1-2 paturi (260 ristice însumind mai mult cu arbuşti ornamentali şl ţiile elegante din beton motive pentru opţiunile ti
temporar noros. nerilor turişti.
vor cădea ploi, conferit de hotelurile locuri), trei popasuri turis de 3 000 locuri, ronduri cochete cu flori in' şi sticlă, cum sînt hotelu
vor avea caracter „Parc” şi „Perla", de toa tice (753 locuri), căsuţe Nou la Eforie Sud: re toate nuanţele, drnd sta rile „Cerna", „Balada", Dar litoralul olerá şi
/ersă, însoţite de te cele 55 asemenea paraţii, modernizări, intl- ţiunii un aer romantic par „Hora", „Atena" - reno multe surprize plăcute pe
rcări electrice. Vin (414 locuri). care le vor descoperi sin
ii sufla moderat, cu construcţii, invitindu-şi ire Imens parc, cu o vege mizări la restaurantul ticular. vate şi modernizate, gră
îificări de 45—55 zistibil oaspeţii la odihnă taţie exuberantă, cu ar „Splendid", la barul „Gro MANGALIA — oraş înflo dinile cu multă verdeaţă, guri, la faţa locului, cei
* din sectorul şi recreere, promiţindu-le bori bătrini şi arbuşti de ta nimfelor", la piscina ritor şi staţiune balneară parcurile de distracţii şl care vor merge in acest
o multitudine de servicii, corativi — care ii conferă „Flamingo", montarea de de renume Internaţional agrement, terenurile de an la Mare...
de bucurii şi satisfacţii. şi atributul de staţiune- instalaţii solare pentru sau cinci staţiuni intr-una sport şi, bineînţeles, plaja
Ce oferă nou Mamaia ? gradină, cu construcţii mo.- prepararea apei calde pe singură („lupiter", „Venus", dumitru gheonea
I