Page 70 - Drumul_socialismului_1988_05

DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2

Q T

* k!3 JL
■ A<
TIV-SA
" t v 9- coopera
Răcăştit
dţ -al ni
rzt a o
dirigenţie, alte acţiuni. „La
Liceul industrial nr. 1
Învăţăniîutul liimedorean Deva, unitate reprezenta­ Eforturi conjugate pe linia rîndul lor, cadrele didac­ rea „Fa
bolile
tivă a învăţămîntului hu- tice, ne mărturisea tova­ iar pen
puternic ancorat în nedorcan, pregăteşte, prin creşterii calităţii răşa Rusanda Burs, direc­ mi or ora
nedoare
urmăresc
torul
liceului,
cursurile liceale, de zi şi
la pregătirii forţei de muncă
serale, şi prin şcoala pro­ ridicarea continuă a pro­ cu tem
vieţii d<
(I ezvoltarea economico- fesională, elevi care conomiel naţionale. Sîn- de specialitate pentru a fi nile, or
priei pregătiri teoretice şi
di eu! iV
ntegra
:
absolvire sa vor
bucurat
socială a judeţului în. unităţi de producţie a- forţei de muncă. Liceul tem conştienţi că de mo­ în măsură să ofere efici­
industrial nr. 1 constituie
enţă fiecărei discipline de
parţinătoare Centralei mi­
nereurilor Deva (anual ter­ în acest sens o sursă im­ dul în care aceştia sînt învăţămînt. Prin măsurile MUNCII
SALE“,
mină cursurile liceului 384 portantă da primenire, de primiţi şi ajutaţi, familia­ pe care le întreprinde, s-a des<
în Expunerea prezentată totalul locurilor. Li se a- tineri cărora li se alătură întinerire a personalului rizaţi cu viitorul lor loc prin modul în care coor­ a Lunii
la şedinţa Comitetului Po­ daugă 3 licee cu profil si­ 200 absolvenţi de şcoală întreprinderilor aparţină­ de muncă, depind rezulta­ donează întreaga activitate politico-
litie Executiv al C.C. al derurgic, 3 pentru construc­ profesională — n.n.). Ti­ toare centralei. Pentru a- tele ulterioare. încercăm organizaţia de partid se t ural-cd
P C.n. din 29 aprilie a.c., ţii şi materiale de con­ nerii sînt pregătiţi în me­ ceasta, aici au fost reparti­ în continuare să acordăm o dovedeşte, la rîndul ei, un vc, org
sil iul i
secretarul genei al al parti­ strucţii, unul energetic, seriile : mineri, prepara­ zaţi 17 ingineri şi 13 mai- atenţie sporită realizării catalizator al întregii şani de
dului, tovarăşul Ni col at care dispun de o bază di- tori, topografi, mecanici ştri-instruetori cu temei­ planului de şcolarizare al munci educative. şi cui tu
Ccauşescu, evidenţia teza dactico-materială şi de maşini şi utilaje, electro­ nică pregătire, care s-au liceului cu rezultate be­ Despre calitatea proce­ genericii
muncii
de mare însemnătate pri­ producţie dezvoltată ce o- mecanici, electronişti, pre­ integrat în rîndul cadrelor nefice pentru potenţialul sului instructiv-educativ Manifest
vitoare la rolul determi­ ferâ condiţii optime pen­ lucrători prin aşchicre, didactice. Urmărim, de a- productiv al unităţilor desfăşurat şi temeinica complex
bogat pi
nant al ştiinţei şi învăţă- tru buna pregătire profe­ turnători-modelori. semenea, îndeaproape spo­ noastre". pregătire profesională a care, în
mînlului în întreaga dez­ sională a tuturor elevilor; „Avînd în vedere exigen­ rirea bazei materiâle ne­ elevilor vorbe¡c premiile zile s-<
voltare economico-socială a Printr-o apreciată colabo­ ţele mereu sporite puse de cesare procesului instruc- Eforturi susţinute pen­ şi menţiunile obţinute la deosebit
ţării. Aceasta impune tre­ rare dintre inspectoratul către conducerea partidu­ tiv-educativ. Punem un tru ridicarea calităţii pro­ etapa pe ţară a concursu­ partea f
cerea la o nouă calitate şcolar judeţean, conduce­ lui, personal de secretarul accent deosebit pe modul cesului instructiv-educativ, rilor pe meserii. Despre
a procesului inslrucliv-e- rile liceelor şi centralele, general, tovarăşul Nicolne în care se desfăşoară in­ pentru pregătirea temeinică prestigiul de care se bu­
ducativ în vederea reali­ Ceau.şescu, în faţa mine­ struirea practică în atelie­ a forţei de muncă, a unor cură această instituţie spun
zării obiectivului său fun­ industriale, întreprinderile ritului, privind moderni­ rele şcoală şi mai ales în oameni de nădejde de­ mult rezultatele înregis­
damental de pregătire, la patronatoare, Oficiul forţe­ zarea proceselor de pro­ unităţile noastre — minele pune, cu deosebire şcoala. trate cu prilejul acţiunii de
un înalt nivel, a forţei de lor de muncă, s-a asigurai, ducţie, creşterea producti­ Deva, Coranda-Cerlej, Min- Aceasta este direct im­ preînscriere cînd, pe cele • 13,
muncă în raport de coman­ d eo potrivă, d im ensi on a rea vităţii muncii, a can­ tia-Veţel, I.M. Hunedoara, plicată prin disciplinele 216 locuri existente la La sfîrşi
damentele sociale. adecvată a planurilor de tităţii de minereuri I.P.S.R.U.M. Aici, elevii de învăţămînt, în cadrul treapta 1 în viitorul an de • 14,45
Potrivit specificului socio- şcolarizare. utile extrase — ne-a re­ au posibilitatea să îşi ve­ cărora se transmit cunoş­ învăţămînt, s-au înscris liticâ a
profesional al judeţului, De o reală eficienţă s-a latat tovarăşul Vasile rifice cu adevărat calită­ tinţele de bază, prin orele 290 elevi. Sînt aspecte e- rea proc
şcoala depune eforturi dovedit în acest sens ac­ Golda, director tehnic al ţile profesionale, volitive, suplimentare de meditaţii dificatoare, eu caro toţi Telejurn
stăruitoare pentru orienta­ ţiunea de orientare şcolară C.M. Deva — acordam a- de oameni ai muncii într- şi consultaţii efectuate, factorii implicaţi în acest encicloi:
rea profesională şi pregă­ şi profesională, cunoscută tenţie sporită pregătirii un domeniu prioritar al e- precum şi prin orele de nobil efort so pot mîndri". Melodii
tirea tinerilor astfel ca la sub denumirea de preîn- 20,50 Fi
absolvire, aceştia să se scricre, o iniţiativă cu legi de
poată integra cu bune re­ larg ecou, aplicată de In­ TROFEE ţi J T
zultate în meserii din do­ spectoratul şcolar judeţean R. Ge
meniile prioritare — mi­ începînd din anul 1982. LA CONCURSURILE tv. © 2
nerit, siderurgie, construc­ Roadele ei, coroborate cu PE MESERII • 22,30
ţii, energetică ş.a., avînd eforturile unităţilor şco­ Dovada că majoritatea ele­ gramulu
lumedoreni
au
în vedere că Hunedoara a- lare, n-au întîrziat să se vilor de o orientare benefi­
ciat
şcolară
sigură importante cantităţi vadă. în anul 1987, patru şi profosională realistă, în
de cărbune, energie elec­ din cele şase licee cu pro­ concordanţă cu preocupările
trică, minerale utile, oţel, fil minier din judeţ şi-au şi profesională realistă, în CjN
laminate atît de necesare de forţă de muncă ale jude­
o
ţului
dinamica
constituie
economiei naţionale, pen­ realizat planul de înscrie­ obţinerii diferitelor trofee la
tru producerea cărora este re, iar în acest an liceele concursurile pe meserii, in DL VA
care s e văd roadele unui pro­
nevoie de o forţă de muncă industriale nr. 1 Deva şi ces instructiv-educativ de (Patria);
(A
mereu crescîndă, cu o te­ Vulcan au înregistrat in calitate. Dacă în 1982, cînd a biţii Va
HA:
meinică pregătire profe­ această acţiune surplusuri început acţiunea de preîn­ riile I-II
sională. apreciabile. O dovadă e- scriere, eievii hunedorenl Cale lib
obţineau. în etapa republica­
Pentru a răspunde a- locventă că personalul di­ nă, 34 premii şi menţiuni, Ii); Ext
gen ţie
eeslui deziderat s-a avut dactic a înţeles finalitatea în acest ah şcolar, numărul TKOŞAN
lor a ajuns la 118, din care :
(Pî
cită
in vedere o structură a- acestei iniţiative, rolul a- o Liceul industrial nr. 1 de fagi
decvată a învăţămîntului parte ce revine şcolii în Deva — 11 premii şi menţiuni Duel ul
liceal şi profesional. Din pregătirea forţei de muncă în meseriile : minori, prepara­ PENI: 'I
tori, mecanici maşini şi uti­
(Cultural
cele 28 licee existente, 8 necesară mineritului, al­ laje. electricieni de mină ; Ridicarea calităţii procesului instructiv-educativ implică deopotrivă moderniza­ doua va
pregătesc forţa de muncă tor domenii prioritare ale • Liceul industrial nr. 4 rea sa. In fotografic — tul aspect de la cercul de informatică al Liceului industrial rul); LC
pentru industria minieră, economiei judeţului şi în­ Deva — 6 premii şi menţiuni nr. i Deva. grădina
constructori
în meseriile :
cuprinzînd 20 la sută din tregii ţări. structuri, finisori şi instala­ ful); Ai'
tori ; goste l.
(Mundto
Deva — H premii şi moţi- Climat generator de rezultate superioare Jandarm
e
Liceul
nr.
industrial
3
Poligonul tehnologic de la Liceul Industrial nr. 4 DC- ţiuni la profilele : silvicultu­ (*'
\a — locul unde sute do tineri dobindosc temeinice cunoştinţe ră şi exploatări forestiere, întrecerea, socialistă din­ resc muncii oamenilor de Deva, „Marmura" Simeria, Ti <
profesionale. materiale de construcţii, pre­ le II
lucrarea lemnului, mecanică. tre unităţile de învăţămînt la catedră în f iun le cu co­ sau unităţile Inspectoratu­ ORAŞTJ1
copilărie
hunedorene, organizată de muniştii. lui silvic judeţean". Ioane d<
către Inspectoratul şcolar „Ceea ce caracterizează Un rol meritoriu in an­ căra);
judeţean, a cteal un ca­ activitatea cadrelor didac­ samblul muncii formative Pe aripii
dru favorabil obţinerii u- tice — profesori, ingineri revine organizaţiei U.T.C. riile I-IJ
cultură)
¡101' rezultate de valoare maiştri instructori —, re­ caro îşi. face tot mai mult 7. a n om
pe linia ridicării nivelului lata prof, Bogdan Poraicu, simţită prezenţa; in rîndul cia) : P
la învăţătură al elevilor, directorul' liceului, este tinerilor • prin acţiunile i de lui Nen
(
Al. AN
îmbunătăţirii stării disci­ preocuparea statornică de educaţie patriotică, revolu­ seriile I-
plinare, a eficienţei în­ a sădi în sufletul elevilor ţionară, ele realizare a pla­ turâ) : v
tregii munci educative. în motivaţia învăţării, a pre­ nului economic. Eficiente tul lui II
sul)
cadrul întrecerii pe anul gătirii profesionale, dra­ se dovedesc, de asemenea, spi (’
cercurile pe discipline de
trecut, Liceul industrial gostea pentru meseria a-
nr. 3 Deva a ocupat locul leasă. Aceste eforturi se i n văţăm în t, lehni eo-a p 1 i -
cative cure dezvoltă apti­
al doilea. Instituţia eta­ văd în comportamentul ti­ tudinile elevilor. Toate a- = m
lează un profil divers, e- nerilor, marea lor majo­ costea— se constituie in e-
levii pregătindu-se aici în ritate integrîndu-se la ab­ ficiente modalităţi ce con­ Re/ultii
domenii ca : silvicultură solvire în întreprinderile tribuie hi formarea unor 20 mai i
şi exploatări forestiere, ma­ de materiale de construc­ oameni de nădejde pe mă­ Extr. 1
teriale de construcţii, pre­ ţii, de prelucrare a lemnu­ sura imperativelor puse în 7S, s:i, i
i:\tr
lucrarea lemnului, meca­ lui, forestieră de exploa­ faţa şcolii de documentele 20, 87, 4
nică. Rezultatele se dato- tare şi transport, de lianţi de partid şi de stal. Fond
718 ‘IIii
Liceu] industrial nr. 4 cabinetele de specialitate
Deva s-a impus de-a lun­ Colaborarea — întreprindere şi instruirea practică in
gul anilor ca una dintre atelierele şcoală. Am ur­
instituţiile liceale de bază patronatoare reală, eficientă mărit, de asemenea, do­
ale judeţului, care s-a tarea modernă a ateliere­
remarcat prin calitatea lor, înzestrarea acestora Pentru
p rocesu lui i n s truc t i v-edu- utilaje, lăcătuşi mecanici, Cirpaci (clasa a Xl-a), A- am sporit, an de an, baza multifuncţionale, clubului, cu utilaje, aparate, S.D.V.- fi caldă
eativ realizat de Cadre di­ sudori. nabei Sebestyen (clasa a de producţie a instituţiei, bibliotecii ş.a. uri de înaltă performanţă, variabil,
trccătoai<
dactice cu o temeinică în acest an, la etapa pe Xll-a). Aproximativ 25 Iu în momentul de faţă dis­ „Ca întreprindere patro­ care permit realizarea o- scara. <
pregătire teoretică şi de ţară şi minister, elevii sută dintre absolvenţii de punem de o bază de in­ natoare, completa tovară­ bie.ctivelor pregătirii în voi căti
specialitate. De la înfiin şcolii au cufes frumoase liceu se îndreaptă anual struire practică şi tehno­ şul Gheorghe Cărăbaş, di­ meserie la sote înalte de ploaie, î
ţa rea sa in anul 19GG insti­ roade la concursul pe me­ spre invăţămîntul superior logică proprie alcătuită rector tehnic al T.A.G.C.M. calitate şi eficienţă". descărcări
frecvente
tuţia a pregătit aproape serii. Aceşti tineri. care de specialitate. din trei poligoane şi o Hunedoara — Deva, am Sînt aspecte ale unei co­ deal şi m
7 000 de tineri prin cursu­ azi se pregătesc cu deplină Aşa după cum ne relata hală de prefabricate, hale sprijinit, atît cit a fost laborări, preocupări co­ sufla si
rile liceale, de zi şi serale, responsabilitate' pentru tovarăşul Robert Singer, de instalaţii, de mecanică necesar, liceul nr, 4. în din scctoi
perut urile
şcoli profesionale şi de viaţă, învăţînd şi muncind, directorul liceului, rezul­ pentru maşini şi utilaje, privinţa bazei materiale mune, serioase, şcoală — cuprinse
maiştri. Absolvenţii pot fi se numesc Arnold Zsok tatele obţinute se datoreso două ateliere de lăcătu.şe- pot menţiona în primul întreprindere patronatoare, grade, i?
întiiniţi pe şantierele mu­ din clasa a Xl-a, Ferdinand unei reale şi eficiente co­ rie, care se alătură celor rînd poligonul tehnologic, ce conferă consistenţă ac­ între 22
nicipiului gazdă, ale Văii Hanzeros, clasa a Xll-a, laborări dint>» şcoală şi 30 cabinete, laboratoare şi probabil o realizare deo­ tului instructiv-formativ.
Jiului şi întregului judeţ Gabriela Borotă (anul J, î n t repri n derea patron a toareamfiteatre, bazei sportive sebită în ţară, element de
piofesind meserii de con- şcoală profesională). Va­ — T.A.G.C.M Hunedoara cuprinzînd o sală de sport legătură între realitatea
sL'Uc'oi'i şi finisori, insta- lentin Mang (anul I, şcoală — Deva. Cu sprijinul trus­ cu vestiare, săli speciali­ procesului de producţie Pagină realizată de |
lalori. mecanici maşini şi profesională), Ana Marin tului şi prin autodotam zaţi*, terenuri de sport din şantier, activitatea din MINEL BODEA