Page 73 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 73

k ..  ^ * u R & I
                                                                                                       Pentru ca siderurgiştii să aibă zilnic


                                                                                                   calcar destui, de cea mai bună calitate


                                                                                                Sus,  în  „cariera  albă"   —  Deci,  ar  veni  1  600   calcar  de  cea  mai  bună
                fe
                                                                                               de  la  Grăciuneşti  munca   tone  pe  schimb.  Cît  s-a   calitate,  a  intervenit  mais­
                                                                                               nu  conteneşte  nici  o  cli­  făcut în schimbul de noap­  trul   principal   specialist
                                                                                               pă.  Siderurgiştii  de  la  Hu­  te ?                 Garol  Hentchy.  Ne  mai  în­
                                                                                               nedoara  şi  Călan  au  tre­  —  Aproape 1 500 de to­  curcă  transportul.  Auto  si
                                                                                               buinţă  de  tot  mai  mult   ne.  O  mică  restanţă  pe   pe calea ferată...
                                                                                               calcar,  zi  şi  noapte,  iar   care  nu  numai  că  o  vom   —  Astăzi  transportăm  cu
                                                                                               minerii, forezorii,   artifi -  recupera,  dar  luăm  şi  un   11  autobasculante  de  10
                                                                                               ciorii  şi.  excavatoriştii,  şo­  bun avans acum, în schim­  tone  —  precizează  tovară­
                                                                                                                                                     şul  loan  Duna,  şeful  nulo-
                  ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN H UNED0ARA Al P C I 31                         ferii  şi  lucrătorii  de  la  ca­  bul  de  dimineaţă  şi  în  cel   coloanei  de  transport  Cr-ă-
                                                                                                                          de  după-amiază,  în  aşa  fel
                                                                                               lea  ferată  cărora  li  s-a  în­
                                                                                                                                                     ciuneşti  a  autobazei  clin
                  SI Al C O N S I L I U L U I   P O P U L A R   J U D E        1 3 3  7 IB 1   credinţat  „misiunea  calcar“   ca  sarcinile  zilei  să  fie   Brad. La şase maşini nu
                                                                                                                          îndeplinite şi depăşite.
                                                                                               depun  eforturi  pentru  a-.şi
                                                                                               onora exemplar sarcinile.
                                                                                                 Ne-am  început  .şi  noi  o
                   Anui XL, nr. 9 490       DUMINICA, 22 MAI 1988       4 pagini - 50 bani     zi  de  muncă  o  dată  cu      W o o U c m  rm c A
                                                                                               muncitorii   din   schimbul
                                                                                               de  dimineaţă  de  la  carie­  rea liza tă  exem p lm  // d e M
                                                                                               ră.  Ea  apelul  maistrului
                                                                                               principal  loan  Legrand  au
                în lumina, orientărilor şi sarcinilor stabilite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu  răspuns   prezent   minerii   —   No  mobilizăm  toate   avem anvelope,   l'nlmic
                Spirit revoluţionar, iniţiativă creatoare In activitatea                       Constantin  Aniţă,  Anghel   forţele   pentru   a   creşte   să primim...  a  l t e  .'Uitli­
                                                                                                                                                      —  Vedem şi
                                                                                                                          mereu  producţia  de  calcar
                                                                                               Buta,  Gheorghe  Josan,  fo­
                        tuturor colectivelor de oameni ai muncii                               rezorii  Nicolae  Mihăilă  şi   necesar  siderurgiştilor  dc   basculante care   st au pe
                                                                                               loan  Ursa,  cu  formaţiile   la  combinatele  din  Hune­  dreapta. De cc ?
                                                                                               lor,  excavatoriştii  Nicolae   doara  şi  Călan.  Acum,  in   —  A  lui  Gheorghe  Ho­
                                                                                               Sevastiţa  şi  Iustin  Borza,   perioada   de   primăvară-   ţiei  este  defectă  de  astă-
                       Preocupare permanentă pentru                                            ceilalţi  tovarăşi  de  mun­  vară  este  momentul  să  le   noapte.  O  reparăm.  Ea  fel
                                                                                               că  din  schimbul  lor.  Eu-   asigurăm  nu  numai  nece­  şi a lui loan Muntean.
                                                                                               crul  a  fost  preluat  din   sarul  zilnic,  ci  şi  stocuri   —  De   regulă  fac 14
              îmbunătăţirea si perfecţionarea metodelor                                        mers,  fără  nici  o  stagna­  pentru  la  iarnă  —  subli­  curse pe   zi. Din carieră la
                                                                                               re  sau  întrerupere,  fieca­  nia  inginerul  Mircea  Bor-   staţia  de concasare. De di­
                                                                                               re  om  fiind  la  datorie  a-   dean,  şeful  atelierului  de   mineaţă   mi s-a defectat
              de muncă în conducerea întregii activităţi                                       colo  unde  îşi  are  răspun­  calcar Crăciuneşti.    maşina  Ne  străduim  să  o
                                                                                                                                                     facem  cit  mai  repede  —
                                                                                               derea  în  muncă  pentru
                                                                                                                            —  Dar  după  patru  luni
                                                                                               producţia de calcar.       şi  jumătate  din  acest  an,   spunea  şoferul Nicolae Ho­
                Secretarul   general   al   a  rolului  conducător,  atît   desfăşoară   activitatea   în   —  Care  este  planul  de   producţia  fizică  de  calcar   ţiei  —  deoarece  de  cît  cal­
              p  a  r t i d  u  l u  i ,    tovarăşul   la  nivelul  minei,  cît  .şi  la   32 cursuri, accentul punîn-   producţie astăzi la calcar?  este  realizată  numai  în   car transportăm   depinde
              Nicolae  Ceauşescu,  subli­  al  fiecărui  sector  sau  for­  du-se  pe  creşterea  eficien­  —  4  800  de  tone  —  ne   procent de 94,45 la sută.  retribuţia.
              nia  în  Expunerea  la  şedin­  maţie de lucru.       ţei  învăţămîntului,  a  în­  răspunde  subinginerul  Ni­  —  In  silozurile  staţiei  de      G. IGNAT
              ţa  Comitetului  Politic  E-   Organizaţia  noastră  cu­  tregii munci ideologice.  colae  Nedea,  care  coordo­  concasare  avem  în  stoc
              xecutiv  al  C.G.  al  P.C.R.   prinde  în  rândurile  sale   O atenţie deosebită acor­  nează munca în carieră.  mai bine dc 5 000 ione dc  (Continuare in pag. a 3-a)
              din  29  aprilie  a.c.  necesi­  peste   1100   membri   de   dăm  planificării  şi  orga­
              tatea  de  a  se  acţiona  cu   partid,  reprezentând  38  la   nizării   activităţii,   mani­
              hotărîrc  pentru  lichidarea   sulă  din  efectivul  minei.   festând  cea  mai  marc  grijă
              în  col  mai  scurt  timp  a   Un  element  care  eviden­  pentru  cuprinderea  pro­
              stărilor  negative  din  toate   ţiază  caracterul  ei  munci­  blemelor  majore,  curente
              domeniile,  să  se  asigure   toresc,  legătura  sa  strînsă   şi  de  perspectivă  alo  mi­
              perfecţionarea   activităţii   cu  masa  minerilor  îl  con­  nei  şi  sectoarelor.  Accen­
              de  conducere  şi  planifica­  stituie  faptul  că  peste  90   tuăm  această  latură  deoa­
              re,  să  crească  rolul  con­  la  sută  din  membrii  de   rece  numai  o  planificare
              ducător  al  partidului  în   partid  sînt  muncitori  şi   judicioasă  ne  asigură  o-
               toate  sectoarele  vieţii  eco­  maiştri  care  activează  ne­  ricn  tarea  corespunzătoare
               nomice si sociale.        mijlocit  în  producţie,  în­  a  activităţii  practice,  ne
                Tinînd  seama  de  aceste   deosebi   la   locurile   de   ajută  să  concentrăm  for­
               cerinţe   primordiale.   Co­  muncă  din  subteran,  ceea   ţele  şi  efectivele  de  partid
              mitetul  de  partid  al  în­  ce-i  sporeşte  puterea  de   acolo  unde  şi  cînd  este
               treprinderii  miniere  Petri-   acţiune şi mobilizare.  mai important.
               la  acordă  o  atenţie  deose­  O  dată  cu  sporirea  nu­  Din multitudinea de pro­
               bită  întăririi  continue  a   merică  şi  asigurarea  unei   bleme  care  s-aii  situat  în
               forţei  organelor  şi  organi­  compoziţii  corespunzătoare   centrul  preocupărilor  or­
               zaţiilor  sale.  Acest  lucru,   a   organizaţiei,   comitetul   ganizaţiei  de  partid  şi  în­
               în principal, ,po seama îm­  do  partid  se  preocupă  sus­  tregului  colectiv  dc  mun­
               bunătăţirii   vieţii   interne   ţinut  de  creşterea  ei  ca­  că  în  această  perioadă  a
               do   organizaţie,   adaptării   litativă.  In  acest  sens  «  se   fost  şi  rămîne  îndeplinirea
               în  permanenţă  a  structu­  desfăşoară  o  intensă  mun­  integrală  a  planului  pro­
               rii  organizatorice  la  con­  că  pentru  ridicarea  conti­  ducţiei dc cărbune.
               diţiile  şi  sarcinile  econo-   nuă  a  pregătirii  ideologi­  Pe baza unei planificări
               mico-sociale,  creşterii  nu­  ce  şi  politice,  a  nivelului   TRAIAN CHELBA,
               mărului  şi  calităţii  mem­  tehnic  şi  profesional,  pen­   secretarul
               brilor  de  partid,  activiză­  tru  lărgirea  orizontului  de   Comitetului de partid   Aspect  din  hala  circu­  Însemnări                                \
               rii  tuturor  comuniştilor  —   cunoştinţe.  în  sistemul  în­  al întreprinderii miniere   larelor   pentru   croi   a                                    ... ^
                                                                                                 Sec(iei  de  industrializare
               elemente  de  care  depinde   văţământului  politico-ideo­      Petrila           u lemnului Orăştio.
               în  măsură  hotărâtoare  e-   logic  sînt  cuprinşi  aproa­                                                     Cită  vreme  ii  trebuie  u-  platforma   locului   nestins   ^
               xereilarea cu competenţă   pe 1 200 cursanţi, care îşi  (Continuare în pag. a 3-a)                            nui  colectiv  de  muncă  pen­  să  vadă  oţelul  pe  care  II  i
                                                                                                                             tru  o  se  închega,  pentru  a  plămădeşte   colectivul   de   >
                                                                                                                             se  întări  şi  cimenta  ca  o...  astăzi  al  oţelarllor  de  Io  ţ
                                                                                                                             adevărată  familie  ?  Este  o  O.S.M.  II.  Cu  ochii  urne■  1
                                                   AGRICOLA DE                                                               ii  putem  da  un  răspuns  e-  aminte,  dar  şi  de  dragul  \
                                                                                                                                                greu  ziţi  de  nostalgia  aducerilor
                                                                                                                             întrebare
                                                                                                                                      căreia
                                                                                                                                            cu
                                                                                                                                                     oţelului,  virstnicii  şi  tinerii  ^
                                                                                                                             xact.
                                                                                                                               —  Cred  că  nu  greşesc  oţelari  erau  cu  adevărat  i
                                                                                                                             dacă  spun  că  depinde  de  un  minunat  colectiv,  o  „la-  ’
                                                                                                                             oamenii  care  îl  alcătuiesc   miile". Ds inimă şl sullet.
                            Fiecare oră bună de lucru — folosită din plin                                                    —   zicea   tînărul   inginer   noastră oameni vrednici I
                                                                                                                                                              - Am lăsat in urma ^
                                                                                                                             Nicolae  Păcurar,  şeful  sec­
                                                                                                                             ţiei  O.S.M.  II  de  la  C.S.   la oţel. De fapt, ¡-am lă-
                        la întreţinerea culturilor şi recoltarea furajelor !                                                 Hunedoara.  Colectivul  nos­  sat  pc  copiii  noştri  —  spu-  .  1
                                                                                                                             tru  de  oţelari  a  împlinit   nea  ¡ostul  prirn-topitor  Mi-  >
                 Ea  Cooperativa  agricolă   oade  —  recoltarea  şi  pu­  mălaie  din  suprafaţă,  rea-   Doinei Muntean, loan Bo-   zilele   trecute   trei   decenii  hai  Tirpescu,  care  acum  ţ
               de  .producţie  din  Sîntan-   nerea  la  păstrare  a  nutre­  lizîndu-so  circa  500  tone   ca, loan Grişan şi alţii.   de  la  întemeiere.  Eu  am  treizeci  de  ani  a  elaborat  i
               drei  s-a  încheiat.  prima   ţurilor,  Din  cele  22  de  ha   siloz.  Masa-verde  se  însi-   Imediat după eliberarea   venit   aici   doar   de   zece  şarja  cu  numărul  1.  Atit
               prăşită  manuală  şi  meca­  ocupate  cu  furaje  masă-   lozează în amestec cu paie.   TRAIAN BONDOR         ani.  Dar  l-am  găsit  conso­  de  mult  imi  place  cum  )
               nică  la  sfecla  de  zahăr,   verde  a  fost  tăiată  produc­  în  această  activitate  sînt                 lidat,  unit,  puternic.  Şi  cu   muncesc,  cum  se  ajută  unii  l
               cultură  ce  ocupă  o  supra­  ţia de pc mai mult de ju-  angrenaţi mecanizatorii  (Continuare în pag, a 3-a)  tot  ce  mi-a  stat  şi  îmi  stă  pe  alţii  !  Ca  intr-o  adevă-  i
               faţă  de  70  de  ha.  Briga­                                                                                 in  putinţă  —  nu  numai  de   rată familie...   1
               diera  Sidonia  Muntean  a                                                                                    cind   am   fost   numit   in   înainte  de  a  pleca  dc  i
               ţinut  să  le  evidenţieze  pe                                                                                fruntea  lui  —  am  încercai   la  oţelă.rie  am  poposit  ci-  i
               cooperatoarele  Victoria  O-     S'-sV                                                                        să-t   întăresc.   Vedeţi,   oje-   leva  clipe  in  biroul  şefului  ]
               prea,  Aurica  Vasiu,  Lu-                                                                                    larii  au  un  fel  de  a  fi,  zic   de  secţie,  acolo  unde  se  \
               crcţia  Vasiu,  Sofica  Bădău,                                                                                eu,  mai  aparte.  Nu  aşteap­  ţin   zilnic   operativele   de  i
               Maria  Bădău  şi  pc  altele,                                                                                 tă  să  fie  solicitaţi,  ştiu  ei  lucru.  Am  citit  acolo  trei  !
               caro  au  lucrat  cu  multă                                                                                   cind  trebuie  sărit  in  spri­  inscripţii,   scrise  cu  litere  j
               hărnicie şi pricepere.                                                                                        jinul  omului  ajuns  la  ne­  mari,  frumoase  :  ..înainte  ^
                 în  aceste  zile  se  desfă­                                                                                voie,  indiferent  în  ce  îm­  de  a  spune  că  nu  poţi  -  i
               şoară  din  plin  prima  pră­                                                                                 prejurare   şi   la   care   oră  încearcă  !".  „Nici  un  ingi-  >
               şită  mecanică  la  porumb,                                                                                   din  zi  şi  noapte.  Succesul  ner  nu-şi  merită  acest  ţ
               mocan  Izatorul  Alexandru                                                                                    unuia  ii  bucură  şi-i  lumi­  titlu  dacă  nu  este  nevoit  l
               Doteşan  rcalizînd  lucrarea                                                                                  nează   pe   toţi,   necazurile  să-şi  spele  mîinile  de  cel  ]
               pe  aproape  jumătate  din                                                                                    îl   întristează.   Dar   pun  puţin  trei  ori  pe  zi  !",  l
               suprafaţa  ocupată  cu  a-                                                                                    inima  şi  umărul,  tăria  lot  „Străduieşte-te  mereu  să  ţ
               ccastă  cultură.  Activitatea                                                                                 de  neclintit  pentru  a  le  în­  creezi la locul tău de mun- r
               este coordonată îndeaproa­                                                                                    vinge. Şi înving...     că  o  atmosferă  ca  şi  a-  '
               pe  do  Angelica  Codreanu,                                                                                     ...Era  in  ziua  cind  se  îm­  casă  —  caldă,  prieteneas-  ţ
               şofa  fermei  vegetale,  care                                                                                 plineau  trei  decenii  de  la  că !".        i
               urmăreşte  să  se  facă  o  lu­                                                                               elaborarea  primei  şarje  la   îndemnuri  ds  sullet.  Ca  }
               crare de bună calitate.                                                                                       cuptorul  7  de  la  O.S.M.  II.   intr-o  familie  de  oameni  )
                 Pe  agenda  de  lucru  a                                                                                    O  „familie"  de  oţelari  din   dogoriţi  de  arşiţa  locului  i
               cooperatorilor,  mecanizato­                                                                                  cea   a   veteranilor,   oameni  pentru  a  da  mai  mult  oţel  i
               rilor  şi  specialiştilor  din                                                                                de  mare  destoinicie,  astăzi   patriei.     1
               Sint  andrei  sc  înscrie  şi  o   Pa A.'E.I. Cîrlnd se realizează  din orz masă-verde — siloz, de bună calitate.  cu  timplele  ninse  de  tre­             *
               altă  activitate  de  maximă                                                 Foto NICOLAE GHEORGHIU           cerea anilor, sosise pe           GH. I. NEGREA i
               importantă a acestei peri­






                                            a
   68   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78