Page 74 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 74
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
Rostirea ţării E împlinirea ţării
Rodul bogat şi greu al ogorului.
Lumina apelor
E bucuria ţării Prin dăruirea şi munca omului.
Surîsul curat din ochii copilului PEIS
Păşind încrezător în rostirea ţării CIL
de
Pe drumul drept al destinului. din
Graiul străbun al pămîntului foi o
E tinereţea ţării E cîntec de slavă 28
HUNEDORENE Floare de măr pc ramul timpului Intru cinstirea Eroului. dou
par
Deschisă sub cerul te i
Şi ghidul de pace a) anotimpului. VERGHELIA CHIFOR din
ace*
fiăz
Hui
nali
„Sub zodia înaltă a conştiinţei civice“ cu
4«
Primăvara muzicală deveană u * ■ « ni Io
7
55 Galeriile de artă ain „Pictura lui Adrian bărbătească, aspră, puter s-ai
E3
Deva găzduiesc de câteva Samson — după cum măr nică. în felul acesta, pic trei:
1
Soliştii şi formaţiile u- mcinicn, tehnica foarte thoven — G variaţiuni în zile expoziţia de pictură turiseşte criticul şi istori tura lui respinge progra ir oi
mintite în cuprinzătorul bună, memoria muzicală re major după un lied aparţinînd lui Adrian Sam cul de artă, Dan Grigo- matic orice calofilie este nou
şi inspiratul cuvînt de remarcabilă puse în sluj pe versuri de Goethe şi son', membru al Filialei rescu — porneşte de la tizantă şi îşi supune sim cas;
deschidere rostit de prof. ba unui real talent au Variaţiuni pe o temă din Deva-Petroşani a U.A.P. două elemente esenţiale ţul rafinamentului croma pro
Tiberiu Bardan, directo făcut posibilă calitatea Waldtstein; W. A. Mo- Publicul, prezent în nu ale străvechii civilizaţii tic, al echilibrului compo cart
poz
rul Şcolii generale nr. 8 deosebită a acestui reci zart — Andante cu va măr mare la vernisaj, a româneşti: lemnul şi pia ziţional unei idei directoa unii
Deva, cu clase de muzică tal — excepţional inter riaţiuni în sol major; J. avut astfel posibilitatea să tra. El pune în lumină va re care e aceea a afirmă pro.
şi arte plastice, au răs pretat — în care a stră Brahms — Variaţiuni op. se reîntîlnească din nou loarea simbolică, înţele rii unor adevăruri funda ţie,
apr«
puns pe deplin aşteptă lucit Capriciul nr, 5 de 23 după o temă de 11. cu tînărul şi talentatul surile lăuntrice pe care, mentale ale existenţei
rilor iubitorilor de frumos N. Paganini. Schumann. Realizate la artist devean care a reu noastre".
in concertul susţinut în ca Profesoare de pian la un ridicat nivel do omo nit pe simezc-le galeriilor Revelatoare sînt in a-
drul „Primăverii muzicale aceeaşi şcoală generală un număr mare de lucrări cest sens ciclurile de lu
devene". Mircea Ceama — deveană, Vera Negreanu genizare, meticulos con — 60 — dovadă o unui CRONICA PLASTICĂ crări „Cetatea Deva" rea
profesor la Şcoala gene şi Monica Soltan, aflate struite ca frazare, mod efort susţinut de creaţie lizate în tehnică mixtă pe D
rală nr. 8 Deva — a reu pentru a 8-a oară îm de atac, gradare a inten apreciat ca atare de cei hîrtie şi ulei pe pînză,
şit să realizeze un minu preună în faţa claviatu sităţilor sonore, interpre de faţă. De altfel, Adrian de alîtea secole de cînd „Răchifcini", „Minerale" ş.a.
nat recital de vioară solo rii şi a unui public ne tate cu un bun simţ sti Samson a fost prezent se vorbeşte limba româ asupra cărora, iubitorii de piil
(G. Telemann: Fanteziile răbdător în a trăi o nouă listic şi cu mult talent mereu în expoziţiile filia nească în acest spaţiu de artă au zăbovit îndelung tuli
nr. 2, 3 şi 4 din „12 fan încântare muzicală dato expresiv, variaţiunile a- lei, începînd din anul cultură europeană, poezia pentru a le descifra me 13,<
tezii pentru vioară solo"; rată acestui duet pianis cestei seri muzicale au 1978, organizate în judeţ şi cîntecul le-au cuprins sajul, a aprecia desenul, • 1
J. S. Bach: Partita a tic, au prezentat un reci trezit îndelungi şi bine sau în alte centre din ţa cromatica. Toate spun atît gra
III-a în mi major; N. Pa- tal la patru mîini alcă meritate aplauze. ră — Bucureşri, Timişoa întotdeauna. în imaginile de mult! Atît piatra (zi juri.
ganini: Capriciile nr. 22. tuit în exclusivitate din ra, Craiova, Sibiu, Arad. sale, piatra e mai ales zi dul) cit şi rădăcinile sînt ne vo
5, 17, 9, 19). Munca te- variaţiuni: L. van Bee- ANA FODOR ţ Rm. Vilcea ş.a. Vorbesc e- dire, e mărturie sacră a două simboluri care ex artişti-
locvent despre calitatea istoriei de demult a oa primă existenţa noastră nai t
\ menilor din aceste locuri, rea p
lucrărilor sale prezenţele milenară, perenitatea atî-
în expoziţiile cu caracter în faţa picturilor lui A- tor generaţii în scurgerea
republican — salonul a- drian Samson, încerci ace timpului.
CRONICA LITERARĂ nual de pictură şi sculptu laşi sentiment pe care ţi-1 Aşa cum releva şi on
ră (1980), expoziţia de comunică vestigiile din ticul de artă, Ghcorghe
La întrecerea „Corvl- 20,:
nlana“, aflată la a VT-a desen şi gravură (1982), Munţii Orăştiei: ele nu îţi Vida, cu prilejul vernisa
Octav Enigărescu, „Dincolo ediţie, deschisă brigăzi bienalele de pictură şi dau niciodată senzaţia de jului, natura este atotdo-
-
lor artistice din munici
piul Hunedoara, formaţia sculptură (1984—*86—’88) ruină, de amintire cople minatoare în pictura lui , j)Of
deschise la Sala Dalles din
Adrian Samson, o natură
şită de timp. Ci sînt vii,
de scenă“ de Ia I.G.C.L. a ocupat Bucureşti, precum şi în conţin semnificaţiile exis- tumultuoasă expusă prin Sde
locul I.
cele două expoziţii de lenţei umane, sînt natură imagini vizionare. rit
creaţie hunedoreană orga transformată în istorie. pot
Editura Muzicală oferă zurii admise a cauciucu nizate în Finlanda. Iar lemnul e însăşi creaţia MINEL BODEA vi it
cititorilor o pasionantă lec rilor din faţă. El i-a im Tel
tură prin editarea, de cu- plorat să nu-i cauzeze chi
rînd, a lucrării memoria greutăţi, fiindcă e aşteptat
listice „Dincolo de scenă", să joace pe Rigoleto la V I A Ţ A
semnată de cunoscutul şi Dortmund, cu Teatrul „La LITERAR-ARTISTICĂ
mult îndrăgitul artist Oc- Fenice". Poliţiştii au ră
tav Enigărescu. Structura mas nedumeriţi şi l-au în O Recent, pionierii liu.no- n
iloreiri au participat la două (l’i
tă în 13 secvenţe şi înso trebat cum începe aria apreciate manifestări interju- bir
deţene. Una dintre acestea a RA
ţită de un sugestiv mate mare a bufonului. Neavînd fost concursul de poezie şi riil.
Cal
rial iconografic, evocarea altă soluţie de a ieşi din interpretare organizat la Ca b>:
memorialistică a cunoscu acest impas neprevăzut, lafat (judeţul Dolj), dotat cu fier
„Florile
trofeul
independen
tului bariton cucereşte, in ţei“. (> prezenţă deosebit de TR
baritonul a interpretat aria apreciată în cadrul concursu citi
cită şi fascinează prin fie cu pricina: „Şi aşa mi-am lui a avut elevul I.ueian Cîm- de
care amănunt, prin fiecare pcan, clasa a v-a — şcoala Du
susţinut prima şi singura op
pagină, prin fiecare din audiţie pe şoseaua de be generală nr. 8 Deva, care a
întâmplările evocate ca obţinut locul I. Elevilor Ro- doi
xana Moldo van, clasa a VII a
ton, spre stupoarea celor rul
căldura trăirii omului de — Şcoala generala nr, l şl Io firi
mare sensibilitate artistică. care treceau in viteză pe nela Dobrei, clasa a vi-a — rul
Şcoala generală nr. 5 Deva li
Deşi în „Destăinuire an lingă noi, a ochilor hol s-au atribuit menţiuni, iar aui
cit«
ticipată”, cu modestia spe baţi ai Lenuţei (soţia sa Paolci Stanca, cl. a vm-a — Dr;
şcoala generală nr. ti Deva —
cifică valorilor autentice, — n.n.) şi a entuziasmului Premiul special al Inspecto (M
Jat
autorul mărturiseşte că a de nedescris al celor doi ratului şcolar judeţean Dolj. muzică rit*
de
concursul
Ea
urmărit să dezvăluie „as poliţişti", care l-au înca populară „Mîndră floare timi- Tn
le
pecte ale unei vieţi mai drat şi l-au condus apoi şană“, organizat la Timişoa C.U
ra şi Ilitiaş (judeţul Timiş), sjţr
mult sau mai puţin obiş în sunetele sirenelor pînă purtătorii cravatelor roşii cu OR
nuite, văzute cu ochii unui în localitatea următoare. tricolor liunedoreni au obţi CO[
nut următoarele rezultate :
simplu om", din derula Datorită educaţiei şi au- Ovidiu Mitiuţ (solist acor loa
rea cuceritoare a amintiri toeducaţiei permanente. deon) — premiul I, Monica câr
Pe
lor ne dumirim că Octav precum şi unei conştiente Gancu (solistă vocală) — pre riil
miul al ll-lea, Del ia Haiduc
Enigărescu este un artist şi neîntrerupte munci de (solistă vocală) — premiul aJ cui
zar
de renume european, Un perfecţionare profesională, cronica filmului ,,Extemporal la dirigenţie 77 III-lea, cu toţii de la şcoala cia
generală nr. 8 Deva.
lui
om de înaltă .şi aleasă cul- a ajuns să trăiască din CA
o La Casa de cultură din
tură, pedagog cu îndelun plin sublimele bucurii ale Perseverînd în investi care se desprinde ideea o cotă constantă de inte Hunedoara a avut loc un reu ser
res.
tur
gată şi rodnică activitate muzicii şi să le transmită garea universului şcolar, că nu numai copiii au ne nit spectacol de teatru şi poe tul
cu nobilă generozitate mi acest episod din ciclul li voie de sfaturi, ci şi pă O excelentă echipă de zie susţinut de interpreţii şui
Scris intr-un stil fluent, ceenilor este cel mai îm rinţii. plana Boboc şi Petre Sanduţ,
lioanelor de auditori în actori pune în cadru, cu
cald şi cuceritor, memo plinit ca naraţiune şi func Protagoniştii episoadelor intitulat „Respirări“. Specta
faţa cărora a cîntat în cei simţire şi profesionalism, colul a fost structurat pe
rialul lui Octav Enigăres ţionalitate a imaginii. To anterioare se reîntâlnesc, viaţa şi lumea şcolii con texte dramatice şi lirice din
cu sc citeşte cu vădit h 40 de ani de carieră artis nic, reconfortant şi tine iar pe fundalul portretis temporane. Tamara Buciu- creaţia contemporană roVr^ n
tică, de-a lungul cărora a neascâ. ^
plăcere, constituind o ade resc, „Extemporal la diri- tic fixat deja de ele îşi ceanu-Botez, de această
vărată invitaţie la cunoaş interpretat 54 de roluri, a genţie" răspunde nevoii face apariţia un personaj dată trăind o clipă lirică, © O interesantă premiera fi p
publicului de toate vîrstele
terea cîntăreţilor celebri, participat la 260 concerte şi este limpede că publi nou, Anca, o elevă „din- face o adevărată risipă de teatrală a avut loc la cămi mu
nul cultura! din Peşti.şu Mare
tr-a noua", fata profesoru
şi îndeosebi a marii mu şi a avut 400 prezenţe pe cul îl va primi cu entu talent fiind, de departe, cu piesa „Fericirea o cea mai plo
scenele din străinătate. lui de filosofie, reprezen cap de afiş al realizărilor bună... afacere“ de Ion Hă- ier
zici şi u bucuriilor pe care ziasm. Evitînd tonul mo tantă tipică a tinerilor e- interpretative. O secon ieşu. în distribuţie — inter loc
aceasta le oferă sensibili Cu toate greutăţile, pie ralizator şi didacticismul, levi care, prinşi în mean dează echilibrat şi sensi preţii amatori Lăcrimioara trie
Sărmă.şan, Ioan Cianadi, Ser-
din
tăţii umane. Cu un desă- dicile, neplăcerile sau noul film al „tandemului" drele sentimentale ale bil Adrian Păduraru, Şte giu Andrăşesc, Lcnuţa Snsu, lăţi
vîrşit simţ al proporţiei şi regretele — căci n-au lip Nicolae Corjos (regie) — vîrstei trăiesc bucuriile şi fan Bănică-junior, Oana Petre Sănduţ, Filip Ciutar, d<*|
Regla a aparţinut lui Eugen
tul
al echilibrului, autorul îşi sit nici ele din cariera sa George Şovu (scenariu) se tristeţile „lecţiilor" mora Sîrbu, Diana Lupescu, Dan Evu, care, cu acest prilej a noi
conduce cititorul în viaţa — existenţa lui Octav Eni apropie cu delicateţe, sim le pe care vor să le dea Zamfirescu şi Cristina De- susţinut şi un moment poe ten
Spectacolul
tic.
s-a
50
bucurat
complexă şi fascinantă a gărescu de „Dincolo de patie, sinceritate şi înţe celor din jur, dar pe care, leanu. de un cald succes la public. le
scenei şi a slujitorilor ei. scenă" şi, mai ales, cea legere de vîrsta primelor dc fapt, ei le primesc de Chiar dacă adoptă o po cel«
iubiri — adolescenţa şi-i la viaţă. Povestea, credi ziţie uşor festivistă făcînd q Ansamblul folcloric „Co- pri
Un amănunt ilustrativ în de pe scenă, e o viaţă îm bilă şi captivantă în sine, sînzeana“ al întreprinderii de.
acest sens il constituie e- plinită şi o mare lecţie dezvăluie secretele într-o ca toate contrariile să sfîr- mecanice Orăştie a p rezon - 20
oră de dirigenţie pe care este transpusă pe ecran, cu şească în armonie, filmul tat izbutite spectacole pentru mn
pisodul întâmplării de pe pentru orice artist, precum Socrate — un profesor mare economie de mijloa rămâne o expresie a lu oamenii muncii din unitate, izo!
şoseaua Veneţia — Mila şi pentru toţi cititorii iu de-a dreptul captivant în ce, fără efort vizibil de a crului făcut bine şi cu precum şi la Romos sub ge
nericul „La navetişti acasă“.
no, cînd doi motociclişti bitori de frumos, de bine interpretarea lui Ion Ca- .simboliza, exceplînd poate dragoste pentru „mistere Spectacole, în care a evoluat
de la „polizzia stradale" şi adevăr. ramitru — o ţine într-o unele „ralentiuri" cam ne le" subiectului. şi apreciatul solist Nicolae
Furdui lancu, au fost răsplă
l-au oprit şi i-au ridicat interesantă complicitate cu inspirate, menţinînd prin tite cu aplauze de cei pre
actele pentru depăşirea u- Prof. DUMITRU SUSAN publicul din sală, oră din ingeniozitate naraţiunea ia GHEORGHE POGAN zenţi.