Page 78 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 78
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
LUNA EDUCAŢIEI POLITICE, REVOLUJIONAR-PATRIOTICE
Spirit .tagţiaifr# creatoare în activitatea
Şl CULTURII SOCIALISTE PENTRU TINERET
■ tuturor colectivelor da oameni ai muncii
activităţi, dintre cele mai industriale din Lupeni şi
importante fiind ! Petrila, precum şi la cel
la
de
■
Expunerile
La termen şi de bună calitate — liceele industriale nr. 2 cu profil sanitar din Hu
nedoara, sub genericul
Hunedoara, nr. 3 Deva „Hunedoara — vatră de
deviza de acţiune a unui destoinic şi din Vulcan, cu tema cultură şi civilizaţie".
sportive
întrecerile
■
„Turismul şi rolul său
în educaţia patriotică a la fotbal, tenis de masă,
tinerei generaţii". cros etc, cuprinse în ca
colectiv muncitoresc B Simpozionul „Unitate drul „Duminicii sportu
şi continuitate în activi lui pentru toţi", desfăşu
(Urmare din jag t) desfăşoară bine la noi. munca noastră depinde si A treia săptămînă a tatea de educare patrio rate la Petroşani, Deva,
oamenii vint harnici, îşi guranţa în circulaţie a „Lunii educaţiei politice, tică, revoluţionară a pio Hunedoara, Brad, Orăştie,
muncă pentru realizarea îndeplinesc sarcinile cu vagoanelor pe caro le re revoluţionarnpatriotice şi nierilor şi şcolarilor" — Uricani, Lupeni ş.a.
zilnică a sarcinilor de plan răspundere şi dăruire. Se parăm. culturii socialiste, pen desfăşurat la Deva. h Etapele judeţene ale locul
şi a angajamentelor pe munceşte în flux continuu, Ioan Giurgiu, secretar tru tineret" a fost dedi a întrecerile pe teme „Cupei U.T-.C." la penta Ia Iii
conci
(taro ni le-am asumat in fără nici o abatere de ia adjunct cu probleme de cată activităţilor sporti turistice de la întreprin tlon atletic şcolar, şta tare
întrecerea socialistă, liste calitate. propagandă al comitetului ve şi turistice. în această derea minieră Petrila, feta elevilor şi selecţia tice
mice
eu totul lăudabil efortul losif Onaea, maistru, de partid : în spiritul I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani tinerilor din mediul ru nicip
pe caro îl fac zi dc zi for secretarul organizaţiei de indicaţiilor tovarăşului perioadă au continuat şi secţia din Hunedoara ral. prim«
maţiile conduse de Gavri- partid nr. 7 — rotărie : Nicolae Ceauşcscu, orieti- etapele de masă ale „Cu a întreprinderii „Vidra" EMILIA CIOB, fost,
lă Vinţe, de la distribuţia Noi avem în răspundere lâm munca pentru ca in pei Cosleşti" la handbal Orăştie. activistă la sânii:
tul ?
de aer a vagoanelor, Mi- lucrările de la partea de tr-adevăr propaganda să şi volei. S-au desfăşu ie Concursul „Cine ştie Comitetul judeţean ra, c
£ăroa
ron Pepenar, do ia frîna strungăi'ie. forjă, afeură- fio o pîrghie însemnată în rat, . de asemenea, alte cî.ştigă" iniţiat la liceele al U.T.C. ' tropii
automată, Gheorghe Strîm- rie a vagoanelor marfă realizarea sarcinilor eco locali
bcanu, do la boghiuri. care intră la reparat. Dez nomice. De fapt, aceasta
Prin munca responsabilă, bătând sarcinile care ne osie menirea ei. Avem ga 66
plină de dăruire a întregu revin din Expunerea tova zele de perete la secţii, „Orăştioara, vatră milenară
lui nostru colectiv munci răşului Nicolae Coauşescu, panouri, chemări. Lăudăm O
c
toresc am predat benefi am reţinut că trebuie ă munca celor harnici, cri
ciarilor, luna aceasta, în crească răspunderea fie ticăm pe cei care se abat Sâptămlna cultural-educa- politico-educative şi cultu- din Bucium (instructori — o
avans, şapte vagoane- cărui comunist, a fiecărui de la disciplina muncii, tivă ,,Orăştioara, vatră mi ral-artistice, de interes deo Elena Tengheru şi Ana Oco- 20,25
oisternă, toate primind in lucrător la locul său .le influenţăm cu mijloacele lenară", organizată de Con sebit bucurindu-se simpozio lişan); lormaţlile Căminului şului
recepţie calificativul „foar muncă, pentru calitatea noastre creşterea răspunde siliul comunal de educaţie nul ,,Comuna Orăştioara de cultural Ludeşti, cu monta cu p
te bine". muncii sale. Deşi nu am rii pentru lucrul bine politică şi cultură socialistă Sus, vatră milenară a pă- jul Uterar-muzical „Acest blemi
Traian Ilaţegan, maistru, avut probleme la recepţia făcut. Orăştioara de Sus, a oferit mintulul românesc", evoca statornic plai" şi grupul vo activi
secretarul organizaţiei de finală a vagoanelor, vom losif Rădic : „Nu trebuie o perioadă de virf în spiri rea istorică „Itinerarii pa cal ; brigada artistică a socia
partid nr. 6 — vagoane: întări în continuare exi să uităm nici un moment tualitatea localităţii, consti- şoptiste", consfătuirea „Mo Căminului cultural Orăştioa deolc
Ne realizăm şi ne depăşim genţa faţă de calitatea lu că apreciem totul după tuindu-se într-un cald oma dalităţi de înfăptuire a sar ra de Sus cu „Noi întîmplărl educ<
zilnic planul. Munca se crurilor, conştienţi că de felul cum realizăm planul" giu adus împlinirilor pe care cinilor noii revoluţii agrare cu Păcală şi Tindală" (in ale s
— sublinia in magistrală le-a cunoscut aşezarea în in profil teritorial", masa structori — Letlţia Vlsărol şi nale.
sa Expunere tovarăşul anîî socialismului, precum rotundă al „Tineretul, factor Viorica Bildea). Căminul cul blemi
tural din Costeşti o prezen
progresului
activ
econo-
Prin eforturi proprii Nicolae Coauşescu. In a- şi evenimentului cu semni mico-social in etapa făuririi tat, la rindul său, grupul 20,45
istorice
ficaţii
—
deosebite
cest sens ne concentrăm
şi noi forţele, prin tot împlinirea a 140 de ani de societăţii socialiste mulţi• vocal-instrumental coregra • 21 30
(Urmare din pag. 1) începutul anului. Fiecare ceea ce facem : să redăm la Revoluţia din 1848. In lateral-dezvoitate" ş.a. fic, obiceiul de nuntă (lau jiv.jli
reat cu locul I pe ţară la
Ultima zi a săptăminii a
mega'watt-oră obţinut su căii ferate vagoane mai toate satele comunei s-au programat in sala Căminu ediţia a Vl-a a Festivalului
plimentar prevederilor „la multe, de cea mai bună organizat pe parcursul între
noi. Conştienţi că nici un zi" încununează eforturile calitate. gii săptămîni manifestări lui cultural din Bucium naţional ,,Cintarea Româ
efort nu-i prea mare a- pline de dăruire ale co proaspăt renovat de harnicii niei"), un moment satiric,
tunci cînd este vorba des lectivelor conduse de in locuitori al satului — un rapsodul popular Vulsan
Mlhăllă, grupul de dans băr
spectacol artistic,
frumos
pre degrevarea, ciiiar şi ginerii Florean Stoian Constructorii muncesc bine care a reunit formaţii de bătesc şi recltatoarea Ga
in mică măsură, a solici (C.T.F. nr. 1) şi Dumitru elevi şi adulţi cu care comu briela Voplt (Instructori —
tărilor sistemului energe Oniţă (C.T.E. nr. 2), din na s-a inscris in cea de-a Vlorel Bodea, Cornelia şl Ion
tic naţional, comuniştii, rîndul cărora am reţinut (Urmare din pag. 1) lui Dorin Dan acţionează Vll-a ediţie a Festivalului Paşolea). In încheierea spec
toţi cei ce muncim în numele multor oameni la finalizarea lucrărilor de naţional „Cintarea Româ tacolului, Căminul cultural
secţiile celor două centrale harnici şi pricepuţi, cum va. Urmărea eu atenţie la magazmele blocului nr. niei", din Bucium a prezentat bri
termoelectrice ale uzinei sint loan Săvescu, Titus desfăşurarea lucrărilor, 12 — preciza maistrul Manifestarea de închidere gada artistică (instructor —
nr. 6 tratăm cu maximă pănilâ, Constantin Chilom, calitatea lor. Nu existau Marin Brănişteanu. De a lost prefaţată de simpo Gheorghe Şoaită), obiceiul
responsabilitate rolul nos Adrian Florea", Aurel To obiecţii deosebite. Dar, asemenea, Ia drumuri, alei, zionul „Realizările obţinute de şezătoare, formaţia de
tru de producători de e- ma, Constantin Popescu, oricum, calitatea lucrări trotuare, borduri munceş de comuna Orăştioara de căluşari (vătal - llie Popa),
nergie electrică. Dispunem ioan Marcov, Cornel B.i- lor de construcţie la blo te echipa condusă de ve Sus in anii „Epocii Nicolae rapsozii populari Viorel şi
in acest scop de două nu ş.a. De asemenea, din curi poate şi trebuie să teranul nostru Alexandru Ceauşescu". In continuare,
grupuri tip APT 12 (la programele de acţiune ale crească. Este o afirma I lorică. au evoluat formaţiile artis Gheorghe Filipescu, recita
solişti
torul
Trilu
Ocollşan,
A fost o zi ploioasă,
ţie—angajament pe care au
C.T.E. nr. 2) şi A.S.L. 12 comitetului de partid şi exprimat-o tocmai con- dar o zi de muncă rodnică tice ale Şcolii din Costeşti: vocali, In holul căminului
(la C.T.E. nr. 13), cu care consiliului oamenilor mun la blocurile care se ridi grupul vocal, grupul satiric, cultural a fost realizată, de
lucrăm în regim de opti cii din uzina nr. G am st ruetorii... c ă ' î n Deva. Este lăuda brigada artistică, formaţia asemenea, o frumoasă şl
— Astăzi avem la lucru
mizare a resurselor secun consemnai finalizarea re 17 mozaicari la blocul 44, bilă angajarea construc de căluşeri (vătaf Lăscoi interesantă expoziţie de cu
dare necesare producerii paraţiei capitale la elec- cu ion Diaconu în frunte, torilor de locuinţe ca în Silviu), instruite de Cornelia sături şi ţesături, un ştand
energiei termice. Dc alt trofiltrul nr. 6 şi cazanul perioada următoare să şi Ion Fasolea; grupul vocal de carte cu vinzare al Cen
fel, tematica adunărilor aferent acestuia, extinde 8 zidari din echipa lui crească ritmul lucrului şi al Şcolii generala Orăştioa trului de librării Deva.
generale de partid ale or rea procesului de răcire Dumitru Matei Ia faţada să acorde toată grija cali ra de Sus, recitatori şl so
ganizaţiilor noastre de prin vaporizare la cup blocului, nr. 1, iar a l ţ i tăţii apartamentelor. lişti vocali de la Şcoala Prof. ELISABETA CIOROBEA
bază şi majoritatea propu toarele Siemens-Martin de constructori din formaţia coala
<Ie <
nerilor formulate de co la O.SM. II. pregătirile Casa
munişti vizează tocmai ce' se fac in vederea pu cla) :
:
sporirea continuă a apor nerii în funcţiune a două Ediţia a IX-a a Lunii temă extrem de generoasă muncitoreşti în vederea gramul lunii o constitu e nagai
să pi
tului colectivului uzinei cazane inerţiale la fabri manifestărilor politico-ideo — „Inestimabilul tezaur creşterii producţiei de căr Săptămînă cullural-educa- do ci
ia recuperarea şi refoio- ca de dolomita. Toate a- logice, cultural-educative de idei creatoare ale se bune, avîndu-se în vedere tivă „Primăvara petrilea- Tupa
• tuturor resurselor ceste acţiuni ilustrează şi sportive in Valea Jiului, cretarului general al mobilizatoarele obiective nă", aflată la a IV-a ediţie, IMA
energetice secundare, ob dorinţa energetieienilor organizată sub egida Con partidului, t o v a r ă ş u l ale actualului cincinal. Pot care a debutat cu masa
ţinerea de megawaţi-oră din C. S. Hunedoara de siliului municipal Petro Nicolae Ceauşescu, contri fi menţionate în acest rotundă, organizată la
în plus pentru sporirea a contribui, prin rezulta şani de educaţie politică buţie novatoare Ia dez sens consfătuirea „Genera Clubul din Petrila pe te
producţiei de metal. tele muncii lor, la asigu şi cultură socialistă, pur voltarea gîndirii social- lizarea experienţei înain ma „Drumul mereu ascen
, v.Cît de rodnice au fost rarea energiei termice şi tând genericul „Laudă omu poliiice contemporane" or tate în muncă — factor dent al culturii româneşti
strădaniile energetieienilor electrice n combinatului lui, muncii şi creaţiei sale" ganizată la I.M. Livezeni, dinamizator în realizarea în lumina documentelor Nui
din combinat o dovedesc în mod ritmic şi la para reuneşte un mare număr e x p u n e r e a „Concep- sarcinilor de plan" de programatice aie partidu trage
lui".
şi cei 7 3132 MWh energie metrii calitativi solicitaţi de acţiuni găzduite de ţia P.C.R., a tovarăşului la I. M. Lonea, Tribuna Ext
Ext!
electrică produsă peste de buna desfăşurare a pro unităţile economice şi Ca manifestări artistice 8, 13.
plan in centralele termo ceselor de producţie din instituţiile de cultură vizînd pot fi consemnate verni- Ext
electrice proprii in pe toate celelalte secţii şi o mai bună cunoaştere a „Laudă omului, muncii şi »sajele expoziţiilor de pic 35. li
rioada care a trecut dc la uzine. politicii interne şi exter tură şi grafică a cercului For
ne a partidului şi statu de arte plastice „Paleta" 521 45
lui nostru, realizarea sar creaţiei sale“ — complexă şi din Lupeni şi cea deschi
cinilor de producţie ale să la Casa de cultură a
întreprinderilor miniere, sindicatelor Potroşani sub
educaţia patriotică, revolu eficientă manifestare genericul „Realitatea fan
ţionară a oamenilor mun tastică a Văii Jiului", con
(Urmare din pag. 1) pregătii, intr-adevăr, gră- cii. Prin modul in. care a cursul de interpretare ar
dinăreşte de cei dui, asi- fost concepută, manifesta educaţională tistică pentru şoimii pa
gurîndu-se plantare de rea sc înscrie în cerinţele triei „Copiii cîntă patria
iuri pe întreaga suprafaţă cea mai bună calitate. formulate de secretarul şi partidul", organizat in
ocupată. Mecanizatorul în aceiaşi timp, se a- general al partidului, tova toate localităţile Văii
Ioan Pelreus, care a în- cordă atenţie recoltării fu răşul Nicolae Ceauşcscu. Nicolae Ceauşescu, privind ideilor înaintate „Ştiinţa Jiului, microspectacolele de
clieiat de executat rebilo- rajelor masă-vepde, insilo- în Expunerea prezentată instaurarea păcii în lume" şi dinamica noului în e- la sălile de apel ale între
n a t u l ‘ I la cartofi pe ţoale zării lor şi însămînţârii la şedinţa Comitetului Po găzduită de Ţesătoria de conomie" Clubul mun prinderilor miniere, serile
cele 30 de ha cultivate, suprafeţelor eliberate. P i n i litic Executiv al C. C. al mătase din Lupeni, dialo citoresc Petrila, expunerea cultu ral-ed uca ti ve pe n tr u
muncea, împreună cu Au acum secara masâ-verde P.C.R. din 29 aprilie a c. gul cinematografic „Din „Aplicarea şi generaliza tineret.
rel Pitorodeschi, in gră a fost recoltată de pe 21 Vorbesc elocvent despre marile ctitorii ale Epocii rea iniţiativelor muncito
dina dc legume, la pre de ha şi însilozată in a- acest lucru acţiunile ini Nicolae Ceauşescu (cine reşti, factor stimulator Programul do desfăşu
gătitul patului germina mestee cu paie. Au fost ţiale in prima săptămînă, matograful „Unirea" din pentru creşterea producţiei rare a Lunii manifestări
tiv pentru ardei şi vinete. realizate astfel 400 tone de i n t r e care consfătuirea Petroşani) urmat de pro de cărbune" — I.M, Anî- lor politico-ideologice, cul
Tehnicianul Petru Oătâ- siloz de cea mai bună ca „Documentele Congresului iecţia filmelor documenta noasa, masa rotundă „Teh tural-educative şi sportive
nici, şeful fermei. care litate. Pe terenul eliberat, al XlII-len şi Conferinţei re „Geneze", „Trepte", nici şi tehnologii moder programează în continua
coordona lucrările aminti care ,a fost pregătit in Naţionale ale partidului, „Ultimul prag", expoziţia ne pentru prevenirea ava re, în Valea Jiului, mani
te preciza câ au fost asi timp scurt. mecanizatorii documente de o excepţio de carte social-politică riilor şi accidentelor de festări cu bogate valenţe
gurate cîte 40 tone de gu Ioan Lăscoi şi Ioan Dă- nală însemnătate pentru (Librăria „Ion Creangă" muncă, asigurarea siguran educaţionale care, fără
noi iu hectar pe terenurile niJitt coordonaţi dc Dorin viaţa şi- activitatea po Petroşani). ţei în funcţionare a insta îndoială, se vor bucura de
ce urmează a fi cultivate Biboiaru, inginerul şef ii porului român" ce a avut Un număr însemnat de laţiilor" — I.M. Dîlja. un real interes.
cu tomate şi ardeioase, iar unităţii, au asigurat însă- loc la Clubul minerilor din acţiuni urmăresc Intensă Una dintre manifestările
patul germinativ a fost mînţarea porumbului Lupeni, dezbaterea pe o mobilizare a colectivelor de tradiţie inclusă în pro- MINEL BODEA