Page 80 - Drumul_socialismului_1988_05
P. 80
Pag. 4 DRUMUL SUCI AL ISM ULUI MR. 9 491 & MARŢI, 24 MAI 1988
AUTOBAZA I. A. D E V A
str. Depozitelor, nr. 17
Un interviu al secretarului general Î N C A D R E A Z Ă
al C C. al P.C.U.S., Mihail Gorbaciov DIN Ţ Ă R I L E S O C I A L I S T E ® conducători auto posesori ai permi
sului de conducere ctg. B. C. D. E.
MOSCOVA 23 (Agerpres). ca să-l semneze împreună © MOSCOVA. - Prin 0 TIRANA. - Unul din
—- Mihail Gorbaciov, se cu preşedintele Ronald tre soluţiile propuse de tre cele mai mari obiective încadrarea se face conform legilor nr.
cretar general al C.C. al Reagan. Institutul pentru transpor economice ale actualului 12/1971 şi 57/1974. Relaţii suplimentare
P.G.U.S., a subliniat în- Conducătorul sovietic a turi feroviare de la Mos plan cincinal al R.P.S. Al
t.r-un interviu acordat pu arătat că paritatea strate- cova, privind stoparea bania il constituie comple se pot obţine, la birou! personal din Auto
blicaţiilor americane ,,Was gLco-militară „poate fi pierderilor de cărbune, de xul hidroenergetic de la baza Deva, telefon 13030, 13031.
hington Post" şi „New- menţinută la un nivel scă îngrăşăminte minerale, de Banja, unde lucrările a-
s'A'eek" că speră ca apro zut şi fără arme nucleare". alte substanţe minerale vansează în ritm rapid -
piata întîlnire de la Mos U.R.S.S. — a precizat el transmite agenţia ATA. in
cova cu preşedintele — a optat să fie oprită utile, ce sînt transportate curînd sa va trece la de I Jucînd perseverent la LOZ ÎN PLIC,
S.U.A., Ronald Reagan, să cursa înarmărilor şi să 1 în vagoane deschise, să vierea cursului apelor rîu- ‘ Petru Voina, din Deva, cu un bilet de 15 lei,
se înscrie ca o nouă treap se dea un curs descendent. se reducă, practic, la zaro,
tă a dialogului şi înţelege Galea spre eliberarea de se numără şi o nouă „e- lui Devoll şi la amenaja | a cîştigat un televizor color. Puteţi sâ fiţi,
rii reciproce. pericolul unui război nu mulsie" sintetică ce se a- rea lacului de acumulare, ţ la rîndul dumneavoastră, fericitul posesor
Referi ndu-se la perspec clear — a continuat vorbi plică peste mărfurile în ai cărui baraj va avea o ' ol unui astfel de obiect valoros !
tiva încheierii acordului torul — trebuie căutată şi cărcate în vagoane, for- înălţime de 142,5 metri.
cu privire la reducerea cu realizată prin proiecte in mînd o peliculă protectoa în districtul Saranda 3 "NU UiTATI !
T>0 la sută a armelor stra termediare, cum ar fi crea re solidă. Noua emulsie continuă lucrările la rezer „LOZUL PRIMĂVERII", aflat deja în
tegice ofensive, secretarul rea de zone denucleariza- se fabrică din deşeurile
general-al C.G. al P.C.U.S. te, şi nu prin încercări le industriei de prelucrare a vorul de apă din Janjar, • vînzare la toate unităţile Loto şi chioşcurile
a declarat că, dacă un a- gate de arma nucleară, ca care va permite irigarea I de Loz în plic, vă poate oferi acest prilej,
semenea document va fi re în nici o variantă nu o- lemnului, deşeuri ce nu-şi a 2 500 ha şi ameliorarea
pregătit de actuala admi feră o ieşire spre adevă găseau pînă în prezent i Se mai atribuie cîştiguri în autoturisme
nistraţie americano, nu rata securitate — transmi utilitatea. irigaţiilor pe alte 3 000 ha. * Dacia 1300 şi bani — 50 000 lei, 20 000 lei,
vede nici un impediment te agenţia TASS.
S 10 000 lei şi 5 000 iei etc.
către forţe ale poliţiei a mă sprijinul faţă de drep ceputul lunii iunie, reuniu
unor demonstraţii. Şi de turile inalienabile ale po nea ordinară a Consiliului AUTOBAZA I.M. TIMIŞOARA
această dată, autorităţile porului palestinian la auto Ministerial al Consiliului de
au recurs la forţă, mobî- determinare şi crearea u- Cooperare al Golfului TRANSPORTURI AUTO
lizînd importante efective nui stat propriu, indepen (C.C.G.). Scopul întîlnirii (COLOANA 7 PETROŞANI)
poliţieneşti pentru disper dent, fără nici un amestec este realizarea unei pozi
Budapesta s-au încheiat sarea demonstranţilor. Nu din afară. ţii unitare între membrii cu sediul la
lucrările Conferinţei Naţio meroase persoane au fost Documentul exprimă, tot organizaţiei regionale în
nale a P.M.S.U. in şedinţa arestate, transmit agenţii odată, sprijinul faţă de ce priveşte participarea lor ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER
de închidere a fost adop le de presă. mişcarea de protest din la reuniunea extraordinară P E T R O Ş A N I
tată Rezoluţia Conferinţei teritoriile arabe ocupate arabă la nivel înalt de la
Naţionale şi au fost alese Alger. Totodată, vor fi e- strada Republicii, nr. 1
organele de conducere ale 0 MADRID. - La che de Israel, consfinţind legi xaminate ultimele evoluţii încadrează prin transfer sau prin Oficiul
' partidului — Comitetul marea partidelor de stin timitatea luptei poporului din regiune, în special răz
Central şi Comisia Centra gă, sindicatelor şi organi palestinian sub conduce boiul dintre Iran şi Irak. de recrutare şi repartizare a forţei de muncă:
lă de Control ale P.M.S.U. zaţiilor militante pentru rea unicului său reprezen • 1 macaragist pentru automacara tip
Plenara noului Comitet pace, la Madrid s-a des tant legitim, Organizaţia m LUANDA. - Artileria
Eliberarea
Central l-a ales pe Janos făşurat o demonstraţie, cu pentru informează Palesti sud-africană a deschis fo TELEMAC HT 250
nei,
agenţia
Kadar în funcţia de pre participarea cîtorva mii de MENA. cul asupra unui grup de • 1 macaragist pentru automacara de
şedinte al P.M.S.U., iar pe persoane, care s-au pro ziarişti străini şi angolezi 12,5 tone, care să posede şi permis
Karoly Grosz secretar ge nunţat împotriva armelor în regiunea Cuito-Cuana-
neral al P.M.S.U. nucleare, pentru evacua IS BEIRUT. - După un vale, rănind cîţiva dintre de conducere, categoria C.
rea bazelor străine de pe nou acord de încetare a
teritoriu! Spaniei şi ieşirea focului, care nu a fost res aceştia, informează ziarul încadrarea, conform Legii 57/1974.
^ BRUXELLES. - O de ţării din N.A.T.O. De aseme „Jornal de Angola". După
monstraţie de protest îm nea, participanţii au res pectat, au reizbucnit osti cum se ştie, în această re
lităţile între miliţiile liba
potriva intrării în porturile pins planurile vizînd ade neze rivale, în cartiere din giune a Angolei se desfă © FAMILIA Crai Petru adu
belgiene de nave avînd rarea Spaniei la Uniunea sudul Beirutului. Au fost şoară lupte între detaşa ce un pios omagiu nepotu
lui
arme nucleare la bord s-a Europei Occidentale, infor utilizate aruncătoare do mente ale armatei ango DAVIDONI LEONEL
desfăşurat la Brugges, im şi transmite sincere condo
mează agenţia EFE. grenade şi arme automa leze şi trupe sud-africane
portant centru administra leanţe familiei îndoliate. (2204)
te. Aceste ciocniri s-au sol care încearcă să ocupe
tiv şi industrial din central acest punct strategic, pen
ţării. Demonstraţia a avut SI SAN JOSE. - în ca dat cu şapte morţi şi cinci © DIN partea familiei Tru-
pitala Republicii Costa răniţi. tru a-l folosi la extinderea A N I V E R S Ă R I jâ, un ultim omagiu celui
loc în cadrul „Săp.tămînii Rica au luat sfirşit lucră agresiunii spre interiorul care a fost
de acţiune" care se des rile celei de-a V-a Re m LUANDA. - in ac ţării. o PENTRU Mihacla l'lorea, DAVIDONI LEONEL
dc 2S ani.
făşoară în numeroase por uniuni de planificare şi co tualele condiţii internaţio ’ • V (lin Deva, Ti lalele roşii şi un Sincere condoleanţe familiei
călduros „La mul(i ani !•*. cu
turi vest-europene sub de ordonare tehnică a ţărilor nale şi ale dificultăţilor g| LONDRA. - Potrivit drag, bunica din Nojag, Adi, îndoliate. (1780)
viza „Dezarmaţi marea !". membre ale Programului politice şi economice din prognozei economice con Silvia şi Neluţu. (22G9)
de reglementare regională R.S.A., regimul de la Pre ţinute în ultimul Buletin se a LA împlinirea celor TI
© FAMILIA Murar Io-
gj] SEUL. - Mii de stu şi cooperare în domeniul toria nu mai poate ignora mestrial ol Băncii Anglie , ani, dragă Cristinel loan Mlr- noi, Mărioarn, Carmen,
5
denţi au participat dumi folosirii energiei nucleare problema reglementării si economiile majorităţii ţă w cea, din Deva, familia îţi do- Ţinu ia esto alături de
J reşle sănătate, fericire, zile
nică ia demonstraţii în ti în scopuri paşnice — tuaţiei din sudul Africii, rilor vest-europene îşi vor * senine, împliniri si „La mulţi familia Davidoni în
nsul sud-coreean Kwangju transmite agenţia Prensa a declarat Hidipo Hamu- încetini ritmul de creştere j ani !“. (1787) greaua pierdere pricinui- lor j
tă de decesul fiului
| pentru democratizarea vie-' Latina. Participanţii au a- tenya, secretar al SWAPO în a doua jumătate a anu LEONEL,
ţii politice, pentru reuni- nalizat posibilitatea lansă cu problemele informaţii lui curent. Se prevede VÎNZĂRI - din Cîrneşti. (2275)
ficarea paşnică a Nordului' rii unor noi programe de lor şi propagandei. El a astfel că economiile ma 1
şi Sudului Coreei, împotri cooperare în regiune. subliniat că p&cea în Na jorităţii statelor occiden | CUMPĂRĂRI
va prezenţei militare ame mibia nu poate fi obţinu tale vor creşte cu 2,7 la
,
ricane •~asive in Coreea Sg ADDIS ABEBA. - In tă decît prin aplicarea re | » VÎND Lada 1500. Deva, © CUMNATA Susnna,
1 telefon 128«. (2273)
de Sud. Demonstraţiile au cadrul reuniunii ministeria zoluţiei 435 a Consiliului sută anul acesta şi cu 2 ' & VÎND Dacia 1300, cu ţm- fratele Lazăr, cuscra
la sută în 1989, faţă de
fost prilejuite de comemo le a Organizaţiei Unităţii de Securitate al O.N.U. în 2,9 la sută anul trecut. I bunălăţiri 1310. Hunedoara, Florica, nepoţii Viorel,
I Aleea Cocsarilor, bl. 1, ap.
Rodica, Silvia şi Sorin
rarea a opt ani de la tra Africane de la Addis Abe- problema independenţei * 12, între orele ÎS—20. (2271) deplîng moartea celui ca
gicele evenimente din o- ba a fost prezentat un acestui teritoriu. ! s, VÎND apartament două re a fost
camere, simeria, telefon G1I5G,
raşu! Kwangju, cind sute proiect de rezoluţie în le “ după ora 1G. (226G) prof. FILIP MIII AIL»
•19 ani.
de persoane au fost ucise gătură cu problema pales H RIAD. - La Riad ur- O VÎND Dacia break. Deva, Nu te vom uita nici
în timpul reprimării de tiniană, în care se reafir- mează să aibă loc, la în- str. lloria nr. ol. (221G) odată. (22G1)
o VIND I.M.S. (benzină).
Deva, Gojdu, bl. A 5, ap. G1.
(2259)
O VÎND AUO 10 cu remor
că. Orăstie, str. N. Titulescu, ev COLECTIVUL dc ca
\ CLIMA TERREI PROIECT DE OPRIRE I bloc 83, ap. 8. (2203) dre didactice» personalul
a CUMPAlt apartament 3—1
A DEŞERTIFICĂRII
\ SE ÎNCĂLZEŞTE trală. Deva, telefon 22875. muncitor şi elevii de la
camere, Oiluz sau zonă cen
agroindustrial
i c
L
u
e
l
\ Cercetările întreprinse de Specialiştii niponi şi e- \ (22fG) Geoagiu regretă profund
dispariţie
a
neaşteptata
oamenii de ştiinţă brita gipteni au elaborat un celui care a fost un co
nici Philip Johnson şi Tho- proiect de oprire a proce | D E C E S E leg deosebit, de o aleasă
sufletească
mas Wigley le-au permis xid de carbon in atmosfe Iuţişi virusului SIDA la sului deşertiiicării prin nobleţe FILIP MIIIAIL
prof.
să tragă concluzia că pen ră se poate număra prin persoanele seropozitivs. amplasarea în pustiul afri şi exprimă sentimente
tru emisiera nordică ultimii tre cauzele creşterii tem Substanţa, a cărei compo can a unor bureţi din ră a O monrlc fulgerătoa de compasiune şl sincere
cinci ani au iost cei mai peraturii la nivel global, ziţie nu a iost revelată, şini acrilice, scrie ziarul re a curmat viaţa fiu condoleanţe familiei în
doliate. (2278)
câlduroşi din 1851 şi pină dar, apreciază ei, nu este nu omoară virusul, dar ac spaniol ,,EI Pais". Răşinile, lui şi nepotului nostru
în prezent. Încălzirea trep singura. ţionează la nivelul enzime- afirmă specialiştii, menţin DAVIDONI LEONEL,
do 28 ani
tată a climei a început lor care contribuie la pro pe unitatea de greutate din satul Cîrneşti, Hune
în 1920, s-a întrerupt în „ÎNGHEŢAREA» EVOLUŢIEI pagarea sa în celulele per între 500 şi 1 000 unităţi doara. Jiimormîntarea azi,
« FAMILIA Magda, fii
Intervalul 1950-1970, după VIRUSULUI SIDA se inelor contaminate, im- de umiditate. Ele resping 21 mai, ora II, in satul cele şi ginerele Bobnru
Cîrneşti.
care a reînceput şi con piedicind, astiel, izbucni razele ultraviolete şi pre- Vel rămîne veşnic în mulţumesc rudelor, cu
tinuă in momentul de faţă. rea maladiei. intimpină acumularea sării amintirea noastră. Fami noscuţilor, colegilor şi
Cercetătorii de la Insii- în sol. Proiectul ar putea lia şi rudele din Deva. tuturor celor ce le-au
Cercetătorii britanici pre tulul de cercetări medicale Odată pus ia punct, noul (22GI) fost alături în momen
supun că actuala tendinţă produs ar putea li pus 'n avea o importanţă econo tele grele pricinuite de
anual
se
se va menţine cel puţin Max von Petenlroler din vînzare pentru a ii loto- mică intrucit pustiu un “¿»dispariţia celei care a
transformă
în
fost,
pină la finele secolului. München — R.F.G. au des sit împreună cu medica teritoriu egal cu a cincea O TINERETUL (lin Cîrneşti ELENA MAGDA,
Johnson şi Wigley consi coperit o substanţă care mentul deja existent pe parte a suprafeţei Japo îşi exprimă profunda durere căreia îi păstrăm veşnic
pricinuita de pierderea celui
deră că acumularea de bio- permite „îngheţarea" eve- piaţă AZT. niei. care a fost un hun prieten» amintirea în inimile
noastre. (2276)
DAVIDONI LEONEL
(2261)
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Du mitru Gheonea, Tiberiu Istrate (redactor şeO. Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Nicolae Tîrcob I 410G5 I
REDA6ŢIA Şl ADMIN cJTRAŢÎAj 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35. Telefoane t 11275, 1215?, 11585. Telex î 72288. ţPIPARUâ. Tipografia Deva, str. 23 August, nr, 275,
